Pensionari CFR. Acordare permise de calatorie.

Pensionari CFR. Acordare permise de calatorie.

O.G. nr.112/1999: art.8 alin.(3)
O.U.G. nr.80/2010: art.19;
          O.U.G. nr.84/2012: art.9;
O.U.G. nr.29/2013: art. 6.

Legiuitorul a reglementat dreptul la gratuitati la calatorii pe caile ferate romane prin emiterea unor permise anuale de calatorie in acest sens, numarul lor putand insa diferii de la un an la altul prin vointa legiuitorului in functie de politica economico-financiara a statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmarite si de necesitatea indeplinirii si a altor obligatii ale statului consacrate deopotriva la nivel constitutional.  

Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale – Decizia civila nr. 206/A/12  mai 2014.

    Prin actiunea in conflict individual de munca inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr.3175/97/2013, reclamantii S.I. si S.T., au chemat in judecata pe paratii M.T. si S.N.T.F.C. CFR C. SA, solicitand obligarea acestora la acordarea unui numar de 24 file permise de calatorie gratuita, valabile pentru circulatia cu toate garniturile de tren care circula pe infrastructura feroviara, atat cele de stat cat si cele private (Regiotrans, etc.) incepand cu data de 01.01.2012 si in continuare.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca in calitate de pensionari CFR au beneficiat fiecare pana la data de 01.01.2012 de 24 file de permise de calatorie gratuite pe calea ferata, pe an, respectiv un drum dus-intors in fiecare luna, dar incepand cu acea data paratii le-au redus acest drept la doar 6 file permise de calatorie gratuite pe an de persoana, respectiv 3 drumuri dus-intors anual.
  In felul acesta, paratii le-au incalcat drepturile castigate inca de la constructia primelor linii de cale ferata din Romania si i-au umilit.
Ulterior, reclamantii si-au precizat actiunea, aratand ca intrucat permisele de calatorie din anii 2012 si 2013 nu mai pot fi folosite fiind valabile doar in cursul acelor ani, solicita daune materiale in valoare de 13.017,6 lei reprezentand contravaloarea a 72 file de permise de calatorie gratuite neacordate pe anii 2012 si 2013 si obligarea paratilor sa le elibereze cate 24 file de permise de calatorie gratuita incepand cu data de 01.01.2014.
In drept, au invocat art.84 si 85 si 92 din Contractul Colectiv de Munca pe anii 2012 – 2013 al Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, art.8 alin.1 lit.a si b, alin.3, 4, 5, 6, art.9 alin.1 si 2, art.14 din OG nr.112/1999, Codul muncii.
Paratul M.T. prin intampinare a invocat exceptia necompetentei materiale si functionale a acestei instante in solutionarea cauzei, aratand ca este vorba despre un litigiu de contencios administrativ si raportat la disp.art.1 alin.1 din Legea nr.554/2001 coroborate cu disp.art.96 alin.1 din Codul de procedura civila, competenta de solutionare a cauzei revine Curtii de Apel.
A mai invocat totodata si exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, aratand ca nu are nici un fel de atributii in ce priveste eliberarea permiselor de calatorie pe calea ferata pentru pensionarii care beneficiaza de gratuitati, aceste atributii revenind paratei S.N.T.F.C. CFR C. SA.
Parata S.N.T.F.C. SA prin intampinare a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, aratand ca este vorba de un litigiu de contencios administrativ de competenta Curtii de Apel Alba Iulia–Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, incadrandu-se la disp.art.10 alin.1 teza finala din Legea nr.554/2004.
Totodata a mai invocat si exceptia lipsei procedurii prealabile raportat la prevederile art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004 conform carora inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte a acestuia.
Avand in vedere ca reclamantii nu fac dovada indeplinirii procedurii prealabile, a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibila.
Aceeasi parata a mai invocat prin note de sedinta, exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive fata de capatul de actiune privind daunele materiale in suma de 13.017,6 lei reprezentand contravaloarea a 72 file neacordate pe anii 2012 si 2013, aratand ca pentru permisele de calatorie pe caile ferate romane, contravaloarea se suporta din bugetul Ministerului Transporturilor, prin urmare acesta are calitate procesuala pasiva pe acest capat de actiune.
Ambii parati, pe fond, au solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
Au aratat, in esenta, ca potrivit disp.art.8 alin.3 din OG nr.112/1999 privind calatoriile gratuite in interesul de serviciu si in interes personal pe caile ferate romane, actualizata, reclamantii au beneficiat de 24 file de permise de calatorie pe calea ferata, pe an.
Dar, prin OUG nr.80/2010, aceste dispozitii au fost modificate in sensul ca in anul 2012 se acorda gratuitati numai in limita a 3 calatorii dus–intors sau 6 calatorii simple, iar prin art.2 din OUG nr.84/2012 aceasta masura s-a prelungit si in anul 2013.
Referitor la numarul de file de permise ce se vor acorda in anul 2014, s-a aratat ca se vor supune dispozitiilor legale in vigoare.
In ce priveste valabilitatea permiselor CFR pentru circulatia cu toate garniturile de tren care circula pe infrastructura feroviara, au aratat ca legitimatiile de calatorie eliberate in baza actelor normative sus mentionate sunt valabile la trenurile si pe relatiile de circulatie pe care isi desfasoara activitatea ca operator de transport S.N.T.F.C. CFR C. SA, acestea fiind Regio si Inter Regio, nu si pentru operatorii CF privati (Regiotrans).
  Reclamantii au solicitat respingerea exceptiilor invocate de parate, aratand ca litigiul de fata este un conflict de munca si ca au solicitat daune materiale de la paratul Ministerul Transporturilor, din al carui buget trebuie suportata contravaloarea permiselor de calatorie, iar parata SNTFC „CFR C.” SA face parte din Ministerul Transporturilor si este subordonata acestui minister.
Tribunalul Hunedoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, prin sentinta civila nr. 2964/LM/ 14.11.2013 a respins actiunea.
Pentru a hotari, astfel, Tribunalul, a retinut urmatoarele:
Exceptia necompetentei materiale a instantei a fost respinsa prin incheierea de sedinta din data de 10 octombrie 2013, apreciindu-se ca litigiul de fata este un litigiu de munca si nu unul de contencios administrativ.
Nefiind vorba despre un litigiu de contencios administrativ nu este necesara nici procedura prealabila, motiv pentru care exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa procedurii prealabile, invocata de parata SNTFC „CFR C.” SA este neintemeiata si se va respinge ca atare.
Cat priveste exceptiile lipsei calitati procesuale pasive invocate de parati, instanta retine ca:
In conformitate cu disp.art.18 alin.4 din O.G. nr.112/1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal, cu modificarile si completarile ulterioare, contravaloarea permiselor de calatorie pe caile ferate romane emise in mod gratuit pensionarilor care indeplinesc conditiile prevazute la alin.1 lit.a si b si alin.2 si membrilor lor de familie, se suporta din bugetul Ministerului Transporturilor.
Potrivit prev.pct.6 ale Cap. I „Dispozitii generale” din Metodologia privind incadrarea in categorie de tren, clasa, conditii de emitere, gestionare si folosire a legitimatiilor de calatorie pe calea ferata, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.624/17.09.2009, gestionarea legitimatiilor de calatorie in interes de serviciu si in interes personal pe caile ferate romane se face de S.N.T.F.C. SA prin Serviciul legitimatii de calatorie, la nivel central, iar la nivel teritorial, prin compartimentele legitimatii de calatorie.
Asa fiind, paratul Ministerul Transporturilor are calitate procesuala pasiva in cauza de fata, in capatul de actiune privind plata daunelor materiale solicitate, iar parata SNTFC CFR C. SA are calitate procesuala pasiva in capatul de actiune privind eliberarea permiselor de calatorie.
  Pe fond, se retine ca :
Din copiile carnetelor de munca ale reclamantilor rezulta ca acestia au fost salariati CFR, iar in prezent sunt pensionari.
Din adeverinta nr.(…)/26.08.2013, eliberata de Suc. de T.F.C. Timisoara–Statia Simeria, rezulta ca in perioada 2003–2011, inclusiv, reclamantul S.I a beneficiat de 24 file de permise de calatorie gratuita pe calea ferata, valabile clasa I, iar in perioada 2012–2013 inclusiv a beneficiat de 6 file de permise de calatorie gratuita pe calea ferata, valabile la clasa I.
Din aceeasi adeverinta rezulta ca reclamanta S.T. a beneficiat in anii 2010 si 2011 de 12 file de permise de calatorie gratuita pe calea ferata, valabile la clasa I iar in anii 2012 si 2013 de 6 file de permise de calatorie gratuite pe calea ferata, valabile la clasa I.
  Acordarea permiselor de calatorie pe caile ferate romane este reglementata prin OG nr.112/1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr.210/2003, care prevede in art.98 alin.3 ca : „pensionarii  care indeplinesc conditiile pentru a beneficia de permise de calatorie pe caile ferate romane in mod gratuit au dreptul anual la 24 file de permise de calatorie, iar membrii lor de familie la 12 file de permise de calatorie”.
Prin prevederile art.19 alin.1 din Legea nr.283/2011 privind aprobarea OUG nr.80/2010 pentru completarea art.11 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, s-a stabilit ca:
„In anul 2012 se acorda reduceri de tarife sau, dupa caz, gratuitati, numai in limita de 3 calatorii dus–intors sau 6 calatorii simple, la facilitatile de transport prevazute de urmatoarele acte normative :
a). art.1, art.2 alin.1, 2 si 4, art.3 alin.1 si 2, art.4 alin.1, 2 si 3, art.5, art.8 alin.1, 2 si 3, art.9 alin.1, art.11 alin.1 si art.12 din OG nr.112/1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal pe caile ferate romane, republicata, cu modificarile ulterioare”.
Prin art.2 din OUG nr.84/2012, aplicarea acestei masuri a fost prelungita si in anul 2013.
In ce priveste solicitarea reclamantilor de a se face aplicarea disp.art.84 si 85 din C.C.M. al C.N.C.F CFR SA pe anii 2012 – 2013, instanta retine ca constituie legea partilor doar contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, iar clauzele acestor contracte pot fi stabilite numai in limitele legii, C.N.C.F. SA fiind o societate comerciala pe actiuni cu capital social integral varsat de Statul Roman in calitate de actionar unic care-si exercita drepturile si obligatiile prin Ministerul Transporturilor.
In speta, legiuitorul a intervenit si a reglementat prin adoptarea OUG nr.80/2010, OUG nr.84/2012 si OG nr.29/2013, dreptul la un numar inferior de file de permis de calatorie, gratuite fata de cel prevazut de  Contractul Colectiv de Munca sus mentionat, situatie in care norma legala prevaleaza dispozitiilor Contractului Colectiv de Munca invocate de reclamanti.
Fata de considerentele expuse, rezulta ca in mod corect s-au acordat reclamantilor doar cate 6 file de permise de calatorie gratuite in anii 2012 si 2013 conform actelor normative sus mentionate.
Neavand dreptul la eliberarea unui numar mai mare de permise de calatorie pentru anii 2012 si 2013 decat cele de care au beneficiat, reclamantii nu sunt indreptatiti nici la plata daunelor materiale de 13.0176,6 lei solicitate.
In ce priveste solicitarea reclamantilor de acordare a 24 de file de permise de calatorie pe anul 2014, aceasta este de asemenea neintemeiata, fata de prev. OG nr.29/2013, publicata in M. Of. al Romaniei nr.550/30.08.2013, si care in art.6 arata ca prevederile art.18 si 19 ale art. II din OUG nr.80/2010 pentru completarea art.11 din OUG nr.37/2008 privind reglementara unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.283/2011, se aplica in mod corespunzator si in anul 2014. Prin urmare, si in anul 2014, salariatii si pensionarii CFR precum si membrii lor de familie vor beneficia de cate un carnet de permise de calatorie gratuite pe calea ferata cu 6 file.
  In ce priveste, capatul de actiune privind valabilitatea permiselor CFR pentru circulatia cu toate garniturile de tren care circula pe infrastructura feroviara, instanta retine ca acesta este neintemeiat pentru considerentele urmatoare:
  In conformitate cu prev. Cap.I pct.16 si Cap. III pct.15 din Anexa nr.1 a Ordinului Ministrului Transporturilor nr.1697/2012, publicat in Monitorul Oficial nr.824/07.12.2012, pentru aprobarea metodologilor de aplicarea prevederilor OG nr.112/119, permisele de calatorie sunt valabile la trenurile si pe relatiile de circulatie pe care isi desfasoara activitatea ca operator de transport S.N.T.F.CFR Calatori SA (Regio si Inter Regio) nu si in ce priveste operatori CF privati (Regiotrans).
Fata de considerentele expuse s-a respinge actiunea.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii solicitand admiterea apelului, modificarea sentintei si  admiterea pretentiilor lor, aratand ca isi sustin motivele pe care si-au intemeiat actiunea formulata si precizeaza ca in mod nelegal li s-a luat un drept castigat legal.
Intimata SNTFC.„CFR C.” SA, a depus intampinare prin care invoca exceptia decaderii pentru nemotivarea apelului, fata de prevederile art.470 alin.1 lit.c) si d) si alin.3 din Codul de procedura civila, sustinand ca apelantii nu aduc nici o critica sentintei atacate, reluand practic ceea ce au solicitat prin cererea de chemare in judecata, iar pe fondul cauzei solicita respingerea apelului ca nefondat.
In drept, invoca art.205-206 din N.C.P.C.,Legea nr.554/2004, OG. nr.112/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 210/2003, OUG. nr. 80/2010.
Intimatul M.T., prin intampinarea depusa, invoca exceptia nulitatii recursului, fata de dispozitiile art.83 alin.3, precum si art.489 alin.2 din CPC, iar pe fond respingerea recursului ca nefondat, instanta de fond facand o aplicare corecta a legii in speta.
Apelantii reclamanti au depus concluziile scrise, prin care solicita respingerea apararilor formulate de intimati prin intampinarii si admiterea actiunii, dreptul lor fiind prevazut atat de OUG. nr.112/1999 cat si de Contractul Colectiv de munca, iar OG. nr.80/2010 se aplica numai la salariati nu si la pensionari.
SNTFC.„CFR C.” a depus raspuns la intampinare prin care solicita, in principal, a se constata nulitatea apelului, iar in subsidiar respingerea acestuia ca nemotivat, mentinerea sentintei atacate ca fiind temeinica si legala.
         Ministerul Transporturilor, a depus raspuns la intampinare, prin care precizeaza ca isi mentine in totalitate punctul de vedere exprimat prin intampinarea depusa si arata ca in masura in care instanta va recalifica calea de atac, solicita a se lua act ca isi mentine punctul de vedere ce vizeaza nemotivarea caii de atac de catre apelanti, invocand dispozitiile art.470 alin.1 lit.c) si d) din C.P.C.
CURTEA, verificand, potrivit art.479 din Noul Cod de procedura civila, in limita cererii de apel, stabilirea situatie de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:
Urmare a recalificarii cai de atac de fata, potrivit art.152 din Noul Cod de procedura civila, prin raportare la art.7 alin.(1) si (2) din Legea nr. 76/2012, ca fiind apel, exceptia nulitatii recursului invocata de intimatul M.T., prin prisma art. 487 din NCPC, va fi respinsa ca lipsita de obiect.
Din punct de vedere a cai ordinare de atac, care are astfel un efect devolutiv, Curtea, va face aplicarea art.476 alin.(2) din Noul Cod de procedura civila, potrivit caruia „in cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.”
Asa fiind, procedand la o noua judecata asupra fondului, statuand in fapt si drept, Curtea, va respinge apelul de fata ca fiind nefondat.
Astfel, acordarea permiselor de calatorie gratuita pe caile ferate romane este reglementata prin OG. nr.112/30.08.1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si interes personal, aprobata prin Legea nr.210/2003 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art.8 alin.(3) din acest act normativ (dupa republicare) pensionarii care indeplinesc conditiile pentru a beneficia de permise de calatorie pe caile ferate romane in mod gratuit au dreptul anual la 24 de file de permise de calatorie, iar membrii lor de familie la 12 file de permise de calatorie. Prin art.19 din O.U.G. nr. 80 din 8 septembrie 2010 pentru completarea art.11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar publicata in Monitorul Oficial Nr. 636 din 10 septembrie 2010 se prevede ca: In anul 2012 se acorda reduceri de tarife sau, dupa caz, gratuitati, numai in limita a 3 calatorii dus-intors sau 6 calatorii simple, la facilitatile de transport prevazute de urmatoarele acte normative: a) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) si (4), art. 3 alin. (1) si (2), art. 4 alin. (1), (2) si (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) si (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) si art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 112/1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal pe caile ferate romane, republicata, cu modificarile ulterioare;
Prevederile art.19 din aceasta ordonanta de urgenta se aplica in mod corespunzator si in anul 2013 (a se vedea art. 9 din O.U.G. nr. 84/2012), precum si in anul 2014 (a se vedea art. 6 din O.G. nr. 29/2013).Prevederile OUG. nr.80/2010 au facut obiectul controlului constitutional exercitat de Curtea Constitutionala conform art.146 din Constitutia Romaniei, care a statuat prin mai multe decizii ca acest text de lege nu aduce atingere dispozitiilor constitutionale ale art.41 privind munca si protectia sociala a muncii, art.47 alin. (2) referitoare la dreptul la pensie si art.53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale. De asemenea, arata ca nu sunt incalcate dispozitiile art.20 din Constitutie, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, prin raportare la art.1 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 2 alin. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Astfel prin DECIZIILE  nr.1.576 din 7 decembrie 2011 si nr.291 din 23 mai 2013 Curtea Constitutionala a retinut ca [„masurile financiare criticate sunt prevazute prin Legea nr.283/2011 "al carei continut urmareste nu doar aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 care modifica dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/2008, dar si completarea masurilor financiare dispuse prin aceste acte normative in sensul adaptarii acestora la conditiile economice actuale marcate de traversarea unei perioade de criza, atat la nivel national, cat si mondial, si de imperativul reechilibrarii situatiei economice a tarii, care impune, intre altele, reducerea ori limitarea unor cheltuieli bugetare destinate platii unor drepturi banesti".  Cu acest prilej, Curtea a constatat ca Legea nr. 283/2011 reglementeaza o serie de masuri cu caracter financiar avand impact asupra unei game largi de drepturi de natura baneasca de care se bucura o serie de categorii socio-profesionale, drepturi ce isi au izvor fie in Legea fundamentala, fie in alte acte normative. Referitor la prevederile de lege criticate, prin decizia mentionata, Curtea a retinut ca acestea se refera la indemnizatiile acordate cu prilejul iesirii la pensie, retragerii, incetarii raporturilor de serviciu ori trecerii in rezerva. Or, aceste drepturi reprezinta beneficii acordate anumitor categorii socio-profesionale in virtutea statutului special al acestora, fara a avea insa un temei constitutional. Asa fiind, Curtea a constatat ca drepturile afectate de textul de lege criticat nu sunt consacrate la nivel constitutional, neavand in consecinta un caracter fundamental, astfel incat dispozitiile art.53 din Constitutie nu sunt incidente, acestea avand in vedere doar restrangerea exercitiului unor drepturi fundamentale. 
          Curtea a constatat, totodata, ca prevederile de lege criticate nu creeaza discriminari intre persoane aflate intr-o situatie identica.  In acest context, Curtea a retinut ca masurile financiare dispuse prin Legea nr. 283/2011 nu aduc atingere insesi substantei drepturilor banesti vizate, ci doar amana acordarea acestor indemnizatii pe o durata limitata de timp, pentru a nu se crea o datorie bugetara imposibil de acoperit, in contextul unui echilibru financiar marcat de criza.    De altfel, Curtea a statuat ca masurile financiare criticate sunt necesare intr-o societate democratica tocmai pentru mentinerea democratiei si salvgardarea fiintei statului, fiind in acelasi timp proportionale cu scopul legitim urmarit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat).In egala masura, Curtea a considerat ca exista un echilibru echitabil intre cerintele de interes general ale colectivitatii si protectia drepturilor fundamentale ale individului.   In fine, Curtea a retinut ca "legiuitorul este liber sa aleaga, in functie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmarite si de necesitatea indeplinirii si a altor obligatii ale statului consacrate deopotriva la nivel constitutional, care sunt masurile prin care va asigura cetatenilor un nivel de trai decent si sa stabileasca conditiile si limitele acordarii lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar incetarea acordarii masurilor de protectie sociala luate, fara a fi necesar sa se supuna conditiilor art.53 din Constitutie, intrucat acest text constitutional priveste numai drepturile consacrate de Legea fundamentala, iar nu si cele stabilite prin legi"].
Deciziile Curtii Constitutionale sunt, potrivit art.147 alin.(4) din Constitutia Romaniei sunt general obligatorii de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei.
In speta, in acord cu aceste decizii, Curte de Apel, constata ca nefondate sustinerile apelantilor vizand incalcarea unui drept castigat prin lege, deoarece legiuitorul a reglementat dreptul la gratuitati la calatorii pe caile ferate romane prin emiterea unor permise anuale de calatorie in acest sens, numarul lor putand insa diferii de la un an la altul prin vointa legiuitorului in functie de politica economico-financiara a statului, de resursele financiare si de celelalte imprejurarii retinute mai sus. Fata de cele ce preced, Curtea, in baza art.480 alin.(1) din N.C.P.C. a respins ca nefondat apelul cu care a fost investita de catre reclamanti, pastrand  ca legala si temeinica hotararea atacata.