Stagiul de cotizare. Nu se i-a in calcul perioada de ucenicie si ingrijire copil.
(Decizie nr. 419 din data de 06.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Stagiul de cotizare. Nu se i-a in calcul perioada de ucenicie si ingrijire copil.
Legea nr.263/2010: art. 3 alin.1 lit.p).;
Potrivit art.3 alin.1 lit.p) din Legea nr.263/2010, constituie stagiu de cotizare perioada de timp pentru care s-au datorat contribuitii de asigurari sociale la sistemul public de pensii, precum si cea pentru care asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de asigurare sociala au datorat si platit contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale – Decizia civila nr.419/06 mai 2014
Prin actiunea de asigurari sociale inregistrata pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr.10473/97/2012, astfel cum a fost precizata ulterior, reclamanta S.T., a chemat in judecata paratele C.J.P. Hunedoara si C.N.P.P. - Comisia centrala de contestatii solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta: - sa se dispuna anularea deciziei nr.7865/28.05.2012 emisa de parat C.J.P. H. precum si a Hotararii nr.3440/19.11.2012 emisa de parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii; - sa fie obligata parata C.J.P. H. sa emita reclamantului o noua decizie de pensie prin care sa-i stabileasca si sa-i acorde drepturile de pensie anticipata incepand cu data de 27.02.2012, conform Legii nr.19/2000 sau incepand cu data de 17.10.2012, conform Legii nr.263/2010 precum si a pensiei pentru limita de varsta incepand cu data de 17.08.2012 conform Legii nr.19/2000; sa-i calculeze corect stagiul total de cotizare si numarul total de puncte realizat cu luarea in calcul la stabilirea pensiei si a perioadei 1974–1977, din care 1 an in grupa I de munca; sa i se valorifice la pensie ca stagiu asimilat perioada 10.08.1979–04.03.1982 cand si-a incetat activitatea pentru ingrijirea copiilor; sa i se valorifice la pensie perioada 01.07.2003–01.08.2003; sa i se valorifice integral veniturile si perioadele din adeverinta nr.861/12.07.2011, eliberata de A.J.O.F.M.H., respectiv venitul de completare precum si lunile 4, 5 si 6 din anul 2011, mentionate in acea adeverinta care n-au fost deloc valorificate; sa i se valorifice salariile brute si sporurile dovedite cu adeverintele depuse la dosar; sa i se acorde suma de 100.000 lei daune.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat, in esenta, ca in mod gresit i-a fost respinsa cererea de pensionare, prin decizia de pensie nr.7865/28.05.2012 emisa de parata C.J.P.H., care a fost mentinuta prin Hotararea nr.3440/19.11.2012, emisa de parata C.N.P.P.- Comisia centrala de contestatii, desi ar fi avut dreptul la pensie anticipata (nu la pensie anticipata partiala) incepand cu data de 17.02.2012, in baza Legii nr.19/2000, sau incepand cu data de 17.10.2012, conform Legii nr.263/2010, si la pensie pentru limita de varsta incepand cu data de 17.08.2012, conform Legii nr.19/2000, aceasta datorandu-se nevalorificarii la pensie a tuturor perioadelor de stagiu dovedite cu adeverintele de la dosar.
Astfel, in mod gresit nu i-a fost valorificata perioada 1974–1977 cat a efectuat ucenicia la locul de munca, netrecuta in carnetul de munca dar dovedita cu adeverinta. A mai aratat ca in acea perioada a avut contract individual de munca care se afla la angajatorul SC C. O.
A mai aratat ca acea perioada constituie vechime in munca potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977, conform caruia se considera vechime in munca pregatirea profesionala, iar potrivit Decretului nr.389/1972 era in sarcina angajatorilor de a varsa la bugetul asigurarilor de stat contributia de 15% asupra castigului brut realizat de ucenicii scolilor profesionale.
Cu privire la perioada 10.08.1979–04.03.1982 a aratat ca in aceasta perioada mentionata in carnetul de munca la poz.5 si 6 cand si-a incetat activitatea pentru cresterea copiilor, a fost exceptata de la plata asigurarilor sociale, dar a beneficiat de continuitate si vechime in munca conform art.9 lit.k alin.2 din Legea nr.1/1970, art.3 lit.f din Legea nr.263/2010 prevede valorificarea la pensie a perioadelor asimilate, prin urmare trebuia sa-i se valorifice si aceasta perioada ca stagiu asimilat.
A mai aratat ca nu i s-a valorificat la pensie perioada 01.07.2003- 01.08.2003, mentionata la poz.71–73 din carnetul de munca.
De asemenea, a mai aratat ca nu i s-au valorificat integral veniturile din perioada mentionata la poz.87–89 din carnetul sau de munca si adeverinta nr.861/12.07.2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara in sensul ca nu i s-a luat in calcul decat indemnizatia de somaj nu si venitul de completare mentionat in acea adeverinta, iar lunile 4,5,6, din anul 2011 nu i s-au valorificat deloc.
A mai aratat ca pe perioada 23.11.1977–01.04.2001, nu i s-au luat in calcul salariile brute si sporurile dovedite cu cele 23 de adeverinte eliberate de unitate si depuse la dosarul de pensionare, cum sunt sporurile de pericol, ore festive, acord, etc. ci i s-a luat in calcul doar salariul de baza de incadrare cel mai mic negociat cu angajatorul.
Cu privire la daunele solicitate, a aratat ca acestea reprezinta daune materiale constand in pierderile de pensie si daune morale provocate de stresul incercat.
Parata C.J.P.H. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulata si precizata ca nefondata; aratand ca, prin cererea inregistrata la C.J.P.H. sub nr.7214/05.03.2012, reclamanta S.T. a solicitat acordarea pensiei de limita de varsta sau a pensiei anticipate anexand si actele justificative.
Parata a mai aratat ca perioadele 01.01.1975–01.03.1975, 01.06.1975– 01.12.1975, 01.03.1976–01.07.1976 incadrate in grupa I de munca, in procent 100%, conform adeverintei nr.916/06.07.2011 eliberata de SC C. SA Orastie nu i s-au valorificat la emiterea deciziei nr.7865/28.05.2012 ca si stagiu de cotizare si nici ca perioada lucrata in grupa superioara de munca, iar perioada 1974–1977 nu constituie stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensie, deoarece aceasta perioada nu este inregistrata ca vechime in munca in carnetul de munca al reclamantei, iar din adeverinta nr.916/06.07.2011, coroborata cu adresa nr.902/05.07.2011, eliberata de Colegiul Tehnic Dr. A.B., si diploma de absolvire a scolii profesionale din orasul Victoria, rezulta ca in perioada 1974–1977 reclamanta a fost eleva la scoala de ucenicie, iar potrivit disp.art.3 si 9 din Legea nr.3/1977, art.78 din Legea nr.3/1950, a prevederilor HCM nr.981/05.05.1967 si art.160 din Legea nr.10/1972, activitatea desfasurata in baza unui contract de ucenicie sau a unuia de ucenicie la locul de munca nu a constituit vechimea in munca. A mai aratat totodata ca adeverinta nr.916/2011, eliberata de SC. C. SA Orastie, este nelegala, in contradictie cu adeverinta nr.169/26.02.2010 si cu prev. Hotararii nr.1061/21.05.1968, nu precizeaza nici meseria, functia sau activitatea pe care a desfasurat-o reclamanta, functia de „elev ucenic la scoala de calificare”, neregasindu-se in temeiurile legale indicate de acea adeverinta si a fost intocmita totodata cu nerespectarea disp.art.126 alin.1 din HG nr.257/2011 si a Anexei 14 la aceasta, astfel incat acea adeverinta nu reprezinta un act care sa poata fi pus in discutie pentru valorificarea la pensie.
Cu privire la perioada 10.08.1979–04.03.1982 a aratat ca acest interval nu i s-a valorificat la pensie intrucat reclamanta nu face dovada cu nici un act justificativ, eliberat conform legii, care sa ateste realizarea de vechime in munca valorificabila la pensie pe perioada cat si-a incetat activitatea pentru ingrijirea copilului.
S-a mai aratat ca reclamanta nu indeplineste conditiile cumulative prevazute de art.52 din Legea nr.263/2010 pentru a fi putea fi inscrisa la pensia pentru limita de varsta, nici daca s-ar aplica reducerea varstei standard de pensionare cu 4 ani si 6 luni pentru perioadele cumulate lucrate in grupele I si II de munca, conform art.55 alin.1 lit.a din tabelul la Legea nr.263/2010, si nu indeplineste nici conditiile prevazute de art.62 alin.1 si art.65 din Legea nr.263/2010 pentru acordarea pensiei anticipate sau pensiei anticipate partiale.
In fine, a conchis parata ca intrucat reclamanta nu a indeplinit conditia implinirii varstei cerute de lege pentru inscrierea la categoria de pensie anticipata, anticipata partiala sau pentru limita de varsta in mod corect prin decizia nr.7865/28.05.2012 i s-a respins cererea de pensionare, decizie care a fost corect mentinuta prin Hot. Comisiei Centrale de Contestatii nr.3440/19.11.2012, iar din acest motiv toate celelalte discutii in ce privesc perioadele de stagiu si drepturile salariale valorificate in vederea emiterii deciziei nr.7865/28.05.2012 nu prezinta nici o relevanta, aceste aspecte putand fi aduse in discutie, doar in raport cu o decizie de admitere a cererii de pensionare.
Prin sentinta civila nr.57/LM/09.01.2014 pronuntata de Tribunalul Hunedoara, in cauza, actiunea a fost respinsa.
Pentru a hotari in acest mod, prima instanta a retinut dupa examinarea actelor si lucrarilor dosarului, urmatoarele:
Prin cererea tip inregistrata la parata C.J.P.H., sub nr.(…) din 05.03.2012, reclamanta S.T. a solicitat acordarea pensiei pentru limita de varsta sau a pensiei anticipate, anexand totodata actele justificative mentionate in acea cerere.
Verificarea indeplinirii conditiilor de pensionare si acordarea drepturilor de pensie se fac in functie de legea in vigoare la data depunerii cererii de pensionare. In speta, legea in vigoare la data de 05.03.2012 a fost Legea nr.263/2010, care a abrogat prin art.196, Legea nr.19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.
Asa fiind, in mod corect, examinarea cererii de pensionare a reclamantei s-a facut in baza Legii nr.263/2010 si nu a Legii nr.19/2000 asa cum solicita reclamanta prin actiunea de fata.
Prin decizia nr.7865/28.05.2012, parata C.J.P.H. a respins cererea de pensionare a reclamante cu mentiunea ca nu sunt indeplinite prev.art.65 alin.1 si 2 din Legea nr.263/2010, in sensul ca reclamanta desi a depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani, nu are varsta necesara (cel putin varsta standard redusa cu 5 ani), iar conform art.65 alin.3, la stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate partiale nu se iau in considerare perioadele asimilate prevazute la art.49 alin.1 lit. a – c si g.
S-a mai mentionat ca perioada 01.01.1975– 01.07.1976 (eleva) nu poate fi valorificata la pensie deoarece reclamanta nu a fost incadrata, in acel interval, in baza unui contact de munca si ca reclamanta are conditii de a beneficia de pensie anticipata partiala, incepand cu data de 17.10.2012.
Reclamanta a formulat doua contestatii, la data de 11.06.2012 si 26.06.2012, impotriva acestei decizii, ambele respinse prin Hotararea nr.3440/19.11.2012 a Comisiei Centrale de Contestatii a CNPP.
In considerentele acestei hotarari s-a retinut incidenta prevederilor art.52, 53, 55 alin.1 lit.a tabel, art.16 din Legea nr.263/2010, art.9 alin.1 din Legea nr.3/1977, art.39 alin.1 din Legea nr.27/1966, iar in privinta perioadelor atestate cu adeverinta nr.916/2011 privind grupa superioara de munca, s-a aratat ca incadrarea acelor perioade in grupa I de munca nu poate fi facuta potrivit disp.pct.3, 6,7 si 15 din Ordinul MMOS nr.50/1990.
Cat priveste perioada de ucenicie, s-a aratat ca pentru ca timpul lucrat ca ucenic sa fie luat in considerare ca vechime in munca, trebuie ca din acte sa rezulte clar ca s-a primit salariu si nu o indemnizatie pentru practica sau scolarizare, prin dovada platii salariului realizandu-se implicit si ce-a de a doua conditie ceruta de art.32 lit.b din HCM nr.257/1967 si anume ca s-a cotizat la asigurarile sociale.
S-a conchis ca in mod corect prin Decizia nr.7865/28.05.2002 s-a respins cererea de inscriere la pensie pentru limita de varsta, intrucat contestatoarea nu a indeplinit conditia privind varsta standard de pensionare redusa prevazuta de lege, respectiv 56 ani si 2 luni.
Reclamanta a atacat prin actiunea de fata, introdusa in termenul legal Hotararea nr.3440/19.11.2012 a Comisiei Centrale a CNPP, care a mentinut decizia nr.7865/28.05.2012 a C.J.P. H.
Actiunea a fost apreciata de catre prima instanta ca fiind neintemeiata deoarece, potrivit anexei la decizia nr.7865/28.05.2012, reclamanta a realizat un stagiu de cotizare de 37 de ani, 02 luni si 13 zile defalcat astfel: 06 ani, 00 luni, 08 zile– grupa I de munca (Legea nr.3/1977); 14 ani, 09 luni, 06 zile – grupa II de munca (Legea nr.3/1977); 09 ani, 10 luni, 29 zile– conditii normale de munca, 06 ani si 06 luni – spor grupa superioara de munca.
A mai retinut ca stagiul de cotizare realizat in grupa I si II de munca s-a valorificat, dupa cum rezulta din fisa „Date privitoare la activitatea in munca”, conform adeverintelor depuse. In ce priveste adeverinta nr.916/06.07.2011 eliberata de SC C. SA O., tribunalul a retinut ca reclamanta a lucrat in cadrul societatii ca elev–ucenic la scoala de calificare in cadrul Sectiei Grup in perioada 01.01.1975–01.07.1976, fiind incadrata ca elev in grupa I de munca, in procent de 100%, conform nominalizarii efectuate prin procesul verbal nr.12/31.07.1990 pe perioadele 01.01.1975–01.03.1975, 01.06.1975–01.12.1975 si 01.03.1976–01.07.1976, temeiul juridic al incadrarii in grupa I de munca constituindu-l Ordinul nr.125/90, Ordinul nr.50/1990, HG nr.559/1990 si Ordinul MICHP nr.969/90, Anexa nr.1 pct.61.
Cu privire la aceste perioade, s-a apreciat ca parata C.J.P Hunedoara a procedat corect atunci cand nu le-a valorificat la pensie nici ca stagiu de cotizare realizat si implicit nici ca perioade lucrate in grupe superioare de munca si a considerat in mod corect ca perioada 1974– 22.11.1977 nu constituie stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii pentru urmatoarele motive:
In carnetul de munca al reclamantei, seria BC, nr.0048793, perioada atestata de adeverinta nr.916/2011, ca de altfel intreaga perioada 1974– 22.11.1977, nu este inregistrata ca vechime in munca, incadrarea in munca a reclamantei fiind realizata doar la data de 23.11.1977, in calitate de confectioner produse pirotehnice la Intreprinderea Chimica O., conform poz. 1 din carnetul de munca.
Din adeverinta nr.916/2011, coroborata cu adresa nr.902/05.07.2011, eliberata de Colegiul Tehnic „Dr. A.B.” V. si Diploma de absolvire a Scolii profesionale rezulta ca in perioada 1974–1977 reclamanta S.T. a fost eleva la Scoala de ucenici la locul de munca din orasul Victoria, pe care a absolvit-o in septembrie 1977.
Din continutul adeverintei nr.902/05.07.2011, eliberata de Colegiul Tehnic Dr. A.B. Victoria mai rezulta ca in perioada 1974–1977 reclamanta a avut incheiat contract de scolarizare cu SC V.SA Victoria si primea drepturi materiale stabilite de lege pe perioada practicii.
Din adeverinta nr.1821/10.12.2013 depusa la dosar de SC V. SA rezulta ca reclamanta nu a fost identificata in statele de plata, nefiind incadrata cu contract individual de munca la acea unitate. La fel, in adresa nr.1263 SC V. SA Victoria arata ca in perioada 1974 – 1977 reclamanta nu a fost salariata sa.
Din adeverinta nr.2576/26.11.2013, eliberata de SC C. SA Orastie, rezulta ca in perioada cat reclamanta a desfasurat activitate in acea societate, nu a fost incheiat un contract individual de munca, ci aceasta a desfasurat activitati ca ucenic, fara a avea continuitate, fiind incadrata ca ucenic pe perioada cat s-a aflat in scolarizare. S-a mai precizat totodata ca nu s-au retinut si varsat contributii de asigurari sociale asa cum rezulta din statele de plata anexate.
Din adresa nr.169/26.02.2010 eliberata de SC C. SA Orastie rezulta ca reclamanta a fost incadrata in munca cu contractul de munca nr.10212/23.11.1977 in perioada 23.11.1977–10.08.1979, iar in perioada 1974– 1977 a fost eleva (ucenic) si a fost platita cu un salariu brut de 570 lei din care nu au fost retinute si virate contributii ale asigurari sociale.
Din statele de retributii rezulta ca reclamanta a fost platita in unele luni din acea perioada si anume: ianuarie, aprilie, mai, iunie, august, septembrie, noiembrie 1975, aprilie, mai, iulie si august 1976 cu suma aproximativ egale cu cea mentionata in adeverinta.
In perioada 1974–1977 ucenicia la locul de munca a fost reglementata prin HCM Nr.981/1967.
Potrivit art.2 din acest act normativ „ucenicia la locul de munca este o forma de calificare a tinerilor absolventi ai scolii generale in varsta de 15 – 18 ani incadrati in productie, prin care li se asigura anual pregatirea practica si teoretica necesara executarii unei meserii”.
Prin urmare, ucenicia la locul de munca este o forma de calificare profesionala si se face pe baza contractului de ucenicie.
Potrivit art.8 lit.a din HCM nr.981/1967, pe timpul pregatirii practice in productie, ucenicii primesc indemnizatii lunare, al caror cuantum se va stabili diferentiat pe ani de pregatire si tinand seama de aportul lor la realizarea productiei, care conform art.12 din acelasi act normativ se vor acoperi din cheltuielile de productie, respectiv de circulatie ale unitatilor in care se efectueaza instruirea practica si se vor plati din fondul de scolarizare al unitatilor respective.
Pe statele de plata sus-mentionate s-a facut mentiunea in sensul celor expuse mai sus, respectiv„ elevi anul II”, „elevi anul I” „ucenici anul I”, deci este evident ca sumele atestate de acele state de plata nu reprezinta salarii achitate in baza unor contracte individuale de munca, ci indemnizatiile lunare reglementate de art.8 lit.a din HCM nr.981/1967, fiind acordate in baza unor contracte de ucenicie.
Imprejurarea ca prin Decretul nr.389/11.10.1972, invocat de catre reclamanta, s-a prevazut in sarcina unitatilor socialiste de stat, obligatia de a varsa la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat precum si a sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, nu prezinta relevanta cata vreme din actele depuse de unitate nu rezulta retinerea si virarea contributiilor de asigurari sociale pentru acea perioada.
Prin urmare, activitatea desfasurata in baza unui contract de ucenicie sau a unuia de ucenicie la locul de munca nu a constituit vechime in munca, intre ucenic si angajator existand raporturi de scolarizare si nu raporturi de munca.
Potrivit disp.art.16 lit.a din Legea nr.263/2010, constituie stagiul de cotizare in sistemul public de pensie „vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la data de 1 aprilie 2001”.
Disp.art.9 din Legea nr.3/1977 prevad ca vechimea in munca valabila la acordarea drepturilor de pensie este perioada in care o persoana a desfasurat activitate in baza unui contract individual de munca.
In speta, nu se aplica disp.art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977 invocate de catre reclamanta in care se prevede ca „se considera vechime in munca si perioada in care o persoana incadrata in munca urmeaza cursuri de pregatire profesionala sau politica „pentru ca aceasta dispozitie legala priveste persoana care a fost incadrata anterior in munca in temeiul unui contract individual de munca si dupa aceea se realizeaza pregatirea practica si profesionala a acesteia, ceea ce nu este cazul in speta.
Prin urmare, activitatea desfasurata de reclamanta in perioada 1974– 22.11.1977 fiind desfasurata in calitate de ucenic, nu a constituit vechime in munca pentru a constitui stagiu de cotizare recunoscut pentru stabilirea pensiei, motiv pentru care in mod corect parata C.J.P. Hunedoara nu l-a valorificat la stabilirea pensiei reclamantei prin decizia nr.7865/28.05.2012.
Cat priveste incadrarea in grupa I de munca, perioadele atestate de adeverinta nr.916/2011 neconstituind stagiu de cotizare potrivit celor expuse mai sus, implicit nu pot fi valorificate nici ca perioade lucrate in grupa superioara de munca.
In plus, in ce priveste perioadele din adeverinta nr.916/06.07.20112, eliberata de SC C. SA Orastie, acestea nu pot fi valorificate in grupa I de munca nici pentru urmatoarele motive:
Nu exista nici o mentiune corespunzatoare in acest sens in carnetul de munca al reclamantei iar potrivit disp.art.15 din Ordinul nr.50/1990, dovedirea perioadelor desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii se face pe baza inregistrarii acestora in carnetul de munca, conform metodologiei de completare a acesteia, stabilite de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale.
Adeverinta nr.916/06.07.2011, eliberata de SC C. SA Orastie este in contradictie cu adeverinta nr.169/26.02.2010, eliberata de aceeasi unitate in care se mentioneaza ca nu i se acorda reclamantei grupa de munca pe perioada 1974– 1977.
Apoi Hotararea nr.1061/21.05.1968 se refera la incadrarea in grupe de munca a angajatilor, ori reclamanta nu a fost angajata in acea perioada, ci a fost elev–ucenic, asa cum se precizeaza de altfel in insasi adeverinta nr.916/2011.
Asa fiind, nu se justifica incadrarea „functiei” reclamantei (de elev– ucenic) in dispozitiile Ordinului nr.50/1990 ale Ordinului nr.125/1990 si HG nr.559/1990 mentionate ca temei legal al acelei adeverinte.
Pentru considerentele expuse, s-a retinut ca in mod corect parata nu i-a valorificat reclamantei la pensie grupa de munca la care se refera acea adeverinta.
In ce priveste perioada 10.08.1979–04.03.1982, instanta retine urmatoarele:
La pozitia 5 din carnetul de munca al reclamantei se face mentiunea „incetat activitatea pentru ingrijirea copilului” la data de 10.08.1979, in baza cererii nr.163/11.08.1979, iar la poz. 6 se mentioneaza incadrarea reclamantei la unitatea Revizia de Vagoane S. incepand cu data de 04.03.1982.
Prin urmare, in perioada 01.08.1979–04.03.1982, reclamanta incetandu-si activitatea pentru ingrijirea copilului, nu a realizat vechime in munca valorificabila la pensie.
Legislatia aplicabila inainte de 01.04.2001 stipula expres ca vechimea in munca ce se ia in considerare la stabilirea pensiei este timpul cat o persoana a fost incadrata in munca in baza unui contract de munca si a achitat contributii de asigurari sociale (art.3 coroborat cu art.9 din Legea nr.3/1977).
Art.9 lit.k alin.2 din Legea nr.1/1970 invocat de reclamanta se refera la vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, dar nu la vechime neintrerupta in munca, reglementata expres in art.10 al aceleiasi legi.
In conformitate cu prevederile Legii nr.263/2010, doar concediile pentru cresterea copilului acordate dupa data de 01.04.2001, in conditiile Legii nr.19/2000 si a OUG nr.148/2005 se valorifica la pensie ca si stagiu asimilat.
Asa fiind, in mod corect parata a retinuta ca reclamanta a realizat un stagiu in grupa I de munca de 6 ani si 8 zile, in grupa a II-a de munca, 14 ani, 9 luni si 6 zile, deci in total 20 de ani, 9 luni si 14 zile, si un spor grupa superioara de munca de 6 ani si 6 luni.
Reclamanta fiind nascuta in luna 02.1957, Anexa 5, tabel femei, la Legea nr.263/2010 prevede ca varsta standard de pensionare in cazul sau este de 60 de ani, 8 luni, iar stagiul complet de cotizare prevazut de lege este de 30 de ani si 8 luni.
Reclamanta a depus cererea de pensionare la data de 05.03.2012, iar la acea data avea implinita doar varsta de 55 de ani.
Asa fiind, reclamanta nu a facut dovada indeplinirii cumulative a conditiilor prevazute de art.52 din Legea nr.263/2010 pentru a fi inscrisa la pensie pentru limita de varsta.
Pe de alta parte, cum reclamanta a lucrat 6 ani si 8 zile in grupa I de munca si 14 ani, 9 luni si 6 zile in grupa a II-a de munca, pentru aceste vechimi cumulate (20 de ani, 9 luni si 14 zile) aplicandu-se reducerea varstei standard de pensionare conform art.55 alin.1 lit.a din tabelul de la Legea nr.263/2010, s-ar fi putut aplica o reducere a varstei standard de pensionare de 60 de ani, 8 luni cu 4 ani si 6 luni, rezultand deci 56 de ani si 2 luni.
Cum reclamanta avea indeplinita la data cererii de pensionare doar varsta de 55 de ani, ea nu indeplinea conditiile pentru stabilirea unei pensii pentru limita de varsta.
In ce priveste pensia anticipata si anticipata partiala, s-au retin urmatoarele:
Potrivit disp.art.62 alin.1 din Legea nr.263/2010, pensia anticipata se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de lege, iar art.63 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art.62 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art.65 alin.1 din lege prevede ca pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani, iar art.66 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate partiale, reducerea varstei standard de pensionare prevazuta la art.65 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Asa fiind, reclamanta nu a indeplinit la data cererii de pensionare conditiile de acordare nici a pensiei anticipate si nici a celei anticipate partiale, ea avand doar varsta de 55 ani si nu de 55 ani si 8 luni, in cazul pensiei anticipate fiind necesara si dovada realizarii unui stagiu de cotizare de cel putin 38 de ani fara stagii asimilate, ceea ce de asemenea nu a indeplinit reclamanta.
Cum reclamanta nu a indeplinit conditiile pentru a i se acorda pensia pentru limita de varsta, nici pensia anticipata si nici pensia anticipata partiala, in mod corect a fost respinsa cererea ei de acordare a pensiei, prin decizia nr.(..)/28.05.2012 si in mod corect a fost mentinuta acea decizie, respingandu-se contestatiile impotriva ei formulate de catre reclamanta prin Hotararea nr.3440/19.11.2012 emisa de Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP.
Fiind respinsa cererea de pensionare a reclamantei celelalte critici privind nevalorificarea unor perioade contributive (perioada 01.07.2003 – 01.08.2003) si lunile 4, 5 si 6 din anul 2011 (mentionate in adeverinta nr.861/2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara), punctajul stabilit sau nevalorificarea unor drepturi salariale (venitul de completare din adeverinta nr.861/2011, salariile brute si sporurile: acord, premii, ore suplimentare, ore festive, etc.) nu prezinta nici o relevanta in cauza de fata, ele nemodificand conditiile de pensionare ale reclamantei prev. de art.52, 62 si 65-66 din Legea nr.263/2010 pe care reclamanta nu le indeplineste.
Analizarea aspectelor mai sus mentionate se justifica doar in cazul in care s-ar fi dat o decizie de admitere a cererii de pensionare, respectiv ele vor fi analizate in contestatiile impotriva deciziilor nr.230979/07.01.2013 si nr.230979/23.04.2013 care formeaza obiectul dosarelor nr.3225/97/2013 si nr.7934/97/2013 aflate pe rolul acestei instante.
La fel, aspectele privind data de la care reclamanta sustine ca este indreptatita la acordarea pensiei anticipate si a celei de limita de varsta, urmeaza a fi analizate in contestatiile reclamantei impotriva deciziilor sus mentionate.
In fine, solicitarea reclamantei de anulare a actelor nr.13501/22.04.2013, nr.13444/22.04.2013, emise de parata C.J.P.H. va fi respinsa deoarece Actul nr.13501/22.04.2013 este o cerere prin care parata C.J.P.H. a solicitat acordarea unui termen de judecata motivat de faptul ca in luna aprilie 2013 reclamanta indeplineste conditii de inscriere la pensie de limita de varsta in temeiul Legii nr.263/2010, situatie in care dosarul administrativ al reclamantei nu poate fi comunicat compartimentului juridic pentru a putea formula apararea in cauza.
Actul nr.13444/22.04.2013 de asemenea reprezinta o cerere formulata de parata C.J.P.H. in dosarul nr.3225/97/2013, disjuns din acest dosar, prin care solicita ca reclamanta sa precizeze cadrul procesual, in caz contrar se invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantului S.I., mai solicita suspendarea judecatii in dosarul nr.3255/97/2013 pana la solutionarea dosarului de fata, in temeiul disp.art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila si invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei CNPP – Comisia Centrala de Contestatii.
Aceste cereri sunt acte procedurale legale, asupra carora instanta se pronunta in conformitate cu dispozitiilor Codului de procedura civila si prin ele nu s-a pricinuit reclamantei vreo vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea lor, conform disp.art.105 alin.1 Cod procedura civila.
In fine, s-a respins cererea privind daunele materiale reprezentand pierderi de pensie si a celor morale (cauzate de stres) ca urmare a respingerii ca nefondat a capatului principal de actiune.
Fiind respinsa cererea de anulare a deciziei nr.7865/28.05.2012 prin care i s-a respins cererea de pensionare, s-a retinut ca reclamanta nu este indreptatita la acordarea unor drepturi de pensie restante, iar cu privire la prejudiciul moral, ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art.1381 si urm. din Codul civil.
Fata de considerentele expuse s-a respins ca nefondata actiunea de asigurari sociale de fata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termenul legal, reclamanta S.T., aducandu-i critici pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand modificarea ei, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata si precizata.
In dezvoltarea motivelor de recurs a sustinut ca instanta de fond nu a avut vedere dispozitiile legale in materie, inclusiv cele cuprinse in Legea nr.263/2010 care ii garanteaza dreptul la pensie si dreptul de proprietate asupra pensiei.
Astfel, arata ca reducerea varstei standard de pensionare, conform art.55 alin.1 lit. a)- tabelul 1 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.380/2014, intrata in vigoare la 02.01.2014, este de 6 ani si nu de 4 ani si 6 luni, cum s-a considerat, si ca, chiar in situatia in care legea nu ar fi fost modificata, reducerea este de 5 ani, la 22 de ani vechime impliniti, nu de 4 ani si 6 luni.
A mai sustinut ca instanta de fond a apreciat gresit ca adeverinta nr.(..)/06.07.2011 eliberata de S.C. C. S.A. O., perfect valabila, nu trebuie valorificata la pensie cata vreme temeiul legal mentionat in cuprinsul adeverintei este Ordinul nr.125/1990, Ordinul nr.50/1990, H.G. nr.559/1990, Ordinul 969/1990 anexa nr.1 pct.61 si anexa nr.2 pct.1 iar actul constatator este procesul verbal nr.12/31.07.1990 gasit in arhiva societatii.
Prin urmare, reclamanta recurenta sustine ca dreptul sau la pensie s-a nascut la varsta de 54 ani si 8 luni, in loc de la 56 de ani si 2 luni cum a interpretat parata, cu aplicarea unei reduceri de varsta datorata grupei I de munca de 6 ani, in loc de 4 ani si 6 luni.
Sub un al doilea aspect, arata ca in mod gresit nu i-a fost valorificata la pensie perioada 1974–1977, in care a efectuat ucenicie la locul de munca, deoarece chiar daca perioada nu apare inregistrata in carnetul de munca, este dovedita cu adeverinta, iar in acea perioada a avut contract individual de munca care se afla in posesia fostului angajator SC C. SA Orastie.
A mai aratat ca instanta trebuia sa considere aceasta perioada vechime in munca, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977, conform caruia se considera vechime in munca pregatirea profesionala si politica, iar potrivit Decretului nr.389/1972 era in sarcina angajatorilor de a varsa la bugetul asigurarilor de stat contributia de 15% asupra castigului brut realizat de ucenicii scolilor profesionale.
Referitor la intervalul 10.08.1979 – 04.03.1982, a aratat ca in aceasta perioada mentionata in carnetul de munca la poz. 5 si 6 cand si-a incetat activitatea pentru cresterea copiilor, a fost exceptata de la plata asigurarilor sociale, dar a beneficiat de continuitate si vechime in munca, conform art.9 lit.k alin.2 din Legea nr.1/1970. Ori, art.3 lit.f din Legea nr.263/2010 prevede valorificarea la pensie a perioadelor asimilate, prin urmare trebuia sa i se valorifice si aceasta perioada ca stagiu asimilat.
A mai aratat ca in mod gresit nu i s-a valorificat la pensie perioada 01.07.2003 - 01.08.2003, mentionata la poz.71 – 73 din carnetul de munca.
De asemenea, a mai aratat ca nu i s-au valorificat integral veniturile din perioada mentionata la poz.87–89 din carnetul sau de munca si adeverinta nr.861/12.07.2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara in sensul ca nu i s-a luat in calcul decat indemnizatia de somaj nu si venitul de completare mentionat in acea adeverinta, iar lunile 4,5,6, din anul 2011 nu i s-au valorificat deloc.
Referitor la perioada 23.11.1977 – 01.04.2001, nu i s-au luat in calcul salariile brute si sporurile dovedite cu cele 23 de adeverinte eliberate de unitate si depuse la dosarul de pensionare, cum sunt sporurile de pericol, ore festive, acord, etc. ci i s-a luat in calcul doar salariul de baza de incadrare cel mai mic negociat cu angajatorul.
Verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate, prin prisma criticilor formulate si sub toate aspectele conform art.304/1 Cod procedura civila, precum si din oficiu, in limitele statuate de art.306 alin.(2) Cod procedura civila, Curtea constata urmatoarele:
Recursul reclamantei este nefondat.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca pentru perioadele incadrate in grupa I si II de munca, parata C.J.P. Hunedoara i-a acordat un spor de grupa conform prevederilor Legii nr.263/2010 si Legii nr.3/1977, de 6 ani si 6 luni, astfel incat sub acest aspect criticile sunt neintemeiate, urmand sa fie inlaturate.
Referitor la perioadele mentionate in adeverinta nr.916/2011 eliberata de S.C. C. S.A. Orastie, se constata ca acestea nu au putut fi valorificate la pensie ca vechime in munca deoarece in carnetul de munca al reclamantei perioadele: 01.01.1975-01.03.1975, 01.06.1975-01.02.1975, 01.03.1976-01.07.1976 evidentiate in adeverinta de mai sus, nu apar inregistrate iar prima mentiune referitoare la incadrarea in munca a reclamantei, respectiv pozitia nr.1 din carnetul de munca, este din data de 23.11.1977, conform contractului individual de munca nr.10212/23.11.1977.
In aceste conditii si aceste critici ale reclamantei sunt nefondate, perioadele de mai sus neconstituind in sensul legii stagiu de cotizare realizat care sa fie avut in vedere la stabilirea drepturilor sale de pensie, asa cum corect s-a apreciat de catre prima instanta.
In ce priveste perioada 1974–1977, in care a efectuat ucenicie la locul de munca, se constata de asemenea ca aspectele invocate de catre recurenta nu pot fi primite deoarece aceasta perioada nu constituie, conform legii, stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii.
Potrivit art.3 alin.1 lit.p) din Legea nr.263/2010, constituie stagiu de cotizare perioada de timp pentru care s-au datorat contribuitii de asigurari sociale la sistemul public de pensii, precum si cea pentru care asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de asigurare sociala au datorat si platit contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Din cuprinsul diplomei de absolvire a scolii profesionale din orasul V. jud. Brasov rezulta ca reclamanta recurenta a urmat cursurile acestei scoli, pe o perioada de 3 ani, absolvind in iunie 1977 .
Potrivit art.160 alin.1 din Codul muncii (Legea nr.10/1972), in vigoare la data absolvirii scolii profesionale, in prezent abrogat, „Calificarea profesionala prin ucenicie la locul de munca se face pe baza contractului de ucenicie si se realizeaza prin pregatire practica desfasurata in unitati de productie sau de servire a populatiei si prin pregatire teoretica."
Legislatia care a reglementat statutul ucenicilor prevedea ca acestia nu au avut statut de salariat, nu le era incheiat contrat individual de munca si nici nu primeau salariu, din care sa se retina contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Referirea facuta de recurenta la prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977, in prezent abrogata, este gresita deoarece se refera la determinarea vechimii in munca in cazul salariatului unei unitati (angajat cu contract individual de munca, si nu ucenic) urmeaza cursuri de pregatire profesionala sau politica.
Ori, reclamantul nu avea calitatea de salariat la data la care a inceput sa urmeze cursurile scolii de ucenici astfel ca nu-i sunt aplicabile prevederile legale de mai sus ci cele ale art.9 alin.1 din Legea nr.3/1977, potrivit carora „Vechimea in munca ce se ia in considerare la stabilirea pensiilor pentru munca depusa este timpul cat o persoana a fost incadrata in baza unui contract de munca”.
Prin urmare, instanta de fond a apreciat in mod temeinic ca perioada in care reclamanta a urmat si absolvit scoala de ucenici nu constituie vechime in munca conform textelor de lege sus-mentionate.
Critica vizand nevalorificarea la pensie a perioadei 10.08.1979- 04.03.1982, in care reclamanta a incetat activitatea pentru ingrijirea copilului, conform cererii inregistrate sub nr.163/11.08.1979, este de asemenea neintemeiata deoarece potrivit legislatiei in materie in vigoare la acea data vechimea in munca care se lua in considerare la stabilirea pensiei era timpul cat o persoana a fost incadrata in munca in baza unui contract de munca si a achitat contributii de asigurari sociale (art.3 coroborat cu art.9 din Legea nr.3/1977).
Vechimea in munca, ca o conditie generala pentru acordarea pensiei, este definita de art. 9 din Legea nr. 3/1977 ca reprezentand "timpul cat o persoana a fost incadrata in baza unui contract de munca".
Examinand succesiunea in timp a legilor se constata ca au fost asimilate perioadelor de vechime in munca si alte perioade necontributive la sistemul asigurarilor sociale de stat, cum este, de exemplu, perioada cat femeia salariata se afla in concediu pentru ingrijirea copilului.
Pentru asimilarea acestor perioade insa este necesara existenta unei dispozitii legale speciale, exprese, in acest sens, astfel ca, in lipsa acestei dispozitii speciale, aceasta perioada nu poate fi calificata drept vechime in munca utila, ce se ia in considerare la stabilirea dreptului la pensie, asa cum corect s-a retinut de catre prima instanta.
In ce priveste pensia anticipata si anticipata partiala, se constata ca potrivit disp.art.62 alin.1 din Legea nr.263/2010, pensia anticipata se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de lege, iar art.63 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art.62 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art.65 alin.1 din lege prevede ca pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani, iar art.66 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate partiale, reducerea varstei standard de pensionare prevazuta la art.65 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Asa fiind, reclamanta nu a indeplinit la data cererii de pensionare conditiile de acordare nici a pensiei anticipate si nici a celei anticipate partiale, ea avand doar varsta de 55 ani si nu de 55 ani si 8 luni, in cazul pensiei anticipate fiind necesara si dovada realizarii unui stagiu de cotizare de cel putin 38 de ani fara stagii asimilate, ceea ce de asemenea nu a indeplinit reclamanta.
Cum reclamanta nu a indeplinit conditiile pentru a i se acorda pensia pentru limita de varsta, nici pensia anticipata si nici pensia anticipata partiala, in mod corect a fost respinsa cererea ei de acordare a pensiei, prin decizia nr.7865/28.05.2012 si in mod corect a fost mentinuta acea decizie, respingandu-se contestatiile impotriva ei formulate de catre reclamanta prin Hotararea nr.3440/19.11.2012 emisa de Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP.
Fiind respinsa cererea de pensionare a reclamantei celelalte critici privind nevalorificarea unor perioade contributive (perioada 01.07.2003– 01.08.2003) si lunile 4, 5 si 6 din anul 2011 (mentionate in adeverinta nr.861/2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara), punctajul stabilit sau nevalorificarea unor drepturi salariale (venitul de completare din adeverinta nr.861/2011, salariile brute si sporurile: acord, premii, ore suplimentare, ore festive, etc.) nu prezinta nici o relevanta in cauza de fata, ele nemodificand conditiile de pensionare ale reclamantei prevazute de Legea nr.263/2010 si pe care reclamanta nu le indeplineste.
In raport de cele ce preced, Curtea, in conformitate cu prevederile art.312 alin.(1) Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul reclamantei.
Legea nr.263/2010: art. 3 alin.1 lit.p).;
Potrivit art.3 alin.1 lit.p) din Legea nr.263/2010, constituie stagiu de cotizare perioada de timp pentru care s-au datorat contribuitii de asigurari sociale la sistemul public de pensii, precum si cea pentru care asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de asigurare sociala au datorat si platit contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale – Decizia civila nr.419/06 mai 2014
Prin actiunea de asigurari sociale inregistrata pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr.10473/97/2012, astfel cum a fost precizata ulterior, reclamanta S.T., a chemat in judecata paratele C.J.P. Hunedoara si C.N.P.P. - Comisia centrala de contestatii solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta: - sa se dispuna anularea deciziei nr.7865/28.05.2012 emisa de parat C.J.P. H. precum si a Hotararii nr.3440/19.11.2012 emisa de parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii; - sa fie obligata parata C.J.P. H. sa emita reclamantului o noua decizie de pensie prin care sa-i stabileasca si sa-i acorde drepturile de pensie anticipata incepand cu data de 27.02.2012, conform Legii nr.19/2000 sau incepand cu data de 17.10.2012, conform Legii nr.263/2010 precum si a pensiei pentru limita de varsta incepand cu data de 17.08.2012 conform Legii nr.19/2000; sa-i calculeze corect stagiul total de cotizare si numarul total de puncte realizat cu luarea in calcul la stabilirea pensiei si a perioadei 1974–1977, din care 1 an in grupa I de munca; sa i se valorifice la pensie ca stagiu asimilat perioada 10.08.1979–04.03.1982 cand si-a incetat activitatea pentru ingrijirea copiilor; sa i se valorifice la pensie perioada 01.07.2003–01.08.2003; sa i se valorifice integral veniturile si perioadele din adeverinta nr.861/12.07.2011, eliberata de A.J.O.F.M.H., respectiv venitul de completare precum si lunile 4, 5 si 6 din anul 2011, mentionate in acea adeverinta care n-au fost deloc valorificate; sa i se valorifice salariile brute si sporurile dovedite cu adeverintele depuse la dosar; sa i se acorde suma de 100.000 lei daune.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat, in esenta, ca in mod gresit i-a fost respinsa cererea de pensionare, prin decizia de pensie nr.7865/28.05.2012 emisa de parata C.J.P.H., care a fost mentinuta prin Hotararea nr.3440/19.11.2012, emisa de parata C.N.P.P.- Comisia centrala de contestatii, desi ar fi avut dreptul la pensie anticipata (nu la pensie anticipata partiala) incepand cu data de 17.02.2012, in baza Legii nr.19/2000, sau incepand cu data de 17.10.2012, conform Legii nr.263/2010, si la pensie pentru limita de varsta incepand cu data de 17.08.2012, conform Legii nr.19/2000, aceasta datorandu-se nevalorificarii la pensie a tuturor perioadelor de stagiu dovedite cu adeverintele de la dosar.
Astfel, in mod gresit nu i-a fost valorificata perioada 1974–1977 cat a efectuat ucenicia la locul de munca, netrecuta in carnetul de munca dar dovedita cu adeverinta. A mai aratat ca in acea perioada a avut contract individual de munca care se afla la angajatorul SC C. O.
A mai aratat ca acea perioada constituie vechime in munca potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977, conform caruia se considera vechime in munca pregatirea profesionala, iar potrivit Decretului nr.389/1972 era in sarcina angajatorilor de a varsa la bugetul asigurarilor de stat contributia de 15% asupra castigului brut realizat de ucenicii scolilor profesionale.
Cu privire la perioada 10.08.1979–04.03.1982 a aratat ca in aceasta perioada mentionata in carnetul de munca la poz.5 si 6 cand si-a incetat activitatea pentru cresterea copiilor, a fost exceptata de la plata asigurarilor sociale, dar a beneficiat de continuitate si vechime in munca conform art.9 lit.k alin.2 din Legea nr.1/1970, art.3 lit.f din Legea nr.263/2010 prevede valorificarea la pensie a perioadelor asimilate, prin urmare trebuia sa-i se valorifice si aceasta perioada ca stagiu asimilat.
A mai aratat ca nu i s-a valorificat la pensie perioada 01.07.2003- 01.08.2003, mentionata la poz.71–73 din carnetul de munca.
De asemenea, a mai aratat ca nu i s-au valorificat integral veniturile din perioada mentionata la poz.87–89 din carnetul sau de munca si adeverinta nr.861/12.07.2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara in sensul ca nu i s-a luat in calcul decat indemnizatia de somaj nu si venitul de completare mentionat in acea adeverinta, iar lunile 4,5,6, din anul 2011 nu i s-au valorificat deloc.
A mai aratat ca pe perioada 23.11.1977–01.04.2001, nu i s-au luat in calcul salariile brute si sporurile dovedite cu cele 23 de adeverinte eliberate de unitate si depuse la dosarul de pensionare, cum sunt sporurile de pericol, ore festive, acord, etc. ci i s-a luat in calcul doar salariul de baza de incadrare cel mai mic negociat cu angajatorul.
Cu privire la daunele solicitate, a aratat ca acestea reprezinta daune materiale constand in pierderile de pensie si daune morale provocate de stresul incercat.
Parata C.J.P.H. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulata si precizata ca nefondata; aratand ca, prin cererea inregistrata la C.J.P.H. sub nr.7214/05.03.2012, reclamanta S.T. a solicitat acordarea pensiei de limita de varsta sau a pensiei anticipate anexand si actele justificative.
Parata a mai aratat ca perioadele 01.01.1975–01.03.1975, 01.06.1975– 01.12.1975, 01.03.1976–01.07.1976 incadrate in grupa I de munca, in procent 100%, conform adeverintei nr.916/06.07.2011 eliberata de SC C. SA Orastie nu i s-au valorificat la emiterea deciziei nr.7865/28.05.2012 ca si stagiu de cotizare si nici ca perioada lucrata in grupa superioara de munca, iar perioada 1974–1977 nu constituie stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensie, deoarece aceasta perioada nu este inregistrata ca vechime in munca in carnetul de munca al reclamantei, iar din adeverinta nr.916/06.07.2011, coroborata cu adresa nr.902/05.07.2011, eliberata de Colegiul Tehnic Dr. A.B., si diploma de absolvire a scolii profesionale din orasul Victoria, rezulta ca in perioada 1974–1977 reclamanta a fost eleva la scoala de ucenicie, iar potrivit disp.art.3 si 9 din Legea nr.3/1977, art.78 din Legea nr.3/1950, a prevederilor HCM nr.981/05.05.1967 si art.160 din Legea nr.10/1972, activitatea desfasurata in baza unui contract de ucenicie sau a unuia de ucenicie la locul de munca nu a constituit vechimea in munca. A mai aratat totodata ca adeverinta nr.916/2011, eliberata de SC. C. SA Orastie, este nelegala, in contradictie cu adeverinta nr.169/26.02.2010 si cu prev. Hotararii nr.1061/21.05.1968, nu precizeaza nici meseria, functia sau activitatea pe care a desfasurat-o reclamanta, functia de „elev ucenic la scoala de calificare”, neregasindu-se in temeiurile legale indicate de acea adeverinta si a fost intocmita totodata cu nerespectarea disp.art.126 alin.1 din HG nr.257/2011 si a Anexei 14 la aceasta, astfel incat acea adeverinta nu reprezinta un act care sa poata fi pus in discutie pentru valorificarea la pensie.
Cu privire la perioada 10.08.1979–04.03.1982 a aratat ca acest interval nu i s-a valorificat la pensie intrucat reclamanta nu face dovada cu nici un act justificativ, eliberat conform legii, care sa ateste realizarea de vechime in munca valorificabila la pensie pe perioada cat si-a incetat activitatea pentru ingrijirea copilului.
S-a mai aratat ca reclamanta nu indeplineste conditiile cumulative prevazute de art.52 din Legea nr.263/2010 pentru a fi putea fi inscrisa la pensia pentru limita de varsta, nici daca s-ar aplica reducerea varstei standard de pensionare cu 4 ani si 6 luni pentru perioadele cumulate lucrate in grupele I si II de munca, conform art.55 alin.1 lit.a din tabelul la Legea nr.263/2010, si nu indeplineste nici conditiile prevazute de art.62 alin.1 si art.65 din Legea nr.263/2010 pentru acordarea pensiei anticipate sau pensiei anticipate partiale.
In fine, a conchis parata ca intrucat reclamanta nu a indeplinit conditia implinirii varstei cerute de lege pentru inscrierea la categoria de pensie anticipata, anticipata partiala sau pentru limita de varsta in mod corect prin decizia nr.7865/28.05.2012 i s-a respins cererea de pensionare, decizie care a fost corect mentinuta prin Hot. Comisiei Centrale de Contestatii nr.3440/19.11.2012, iar din acest motiv toate celelalte discutii in ce privesc perioadele de stagiu si drepturile salariale valorificate in vederea emiterii deciziei nr.7865/28.05.2012 nu prezinta nici o relevanta, aceste aspecte putand fi aduse in discutie, doar in raport cu o decizie de admitere a cererii de pensionare.
Prin sentinta civila nr.57/LM/09.01.2014 pronuntata de Tribunalul Hunedoara, in cauza, actiunea a fost respinsa.
Pentru a hotari in acest mod, prima instanta a retinut dupa examinarea actelor si lucrarilor dosarului, urmatoarele:
Prin cererea tip inregistrata la parata C.J.P.H., sub nr.(…) din 05.03.2012, reclamanta S.T. a solicitat acordarea pensiei pentru limita de varsta sau a pensiei anticipate, anexand totodata actele justificative mentionate in acea cerere.
Verificarea indeplinirii conditiilor de pensionare si acordarea drepturilor de pensie se fac in functie de legea in vigoare la data depunerii cererii de pensionare. In speta, legea in vigoare la data de 05.03.2012 a fost Legea nr.263/2010, care a abrogat prin art.196, Legea nr.19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.
Asa fiind, in mod corect, examinarea cererii de pensionare a reclamantei s-a facut in baza Legii nr.263/2010 si nu a Legii nr.19/2000 asa cum solicita reclamanta prin actiunea de fata.
Prin decizia nr.7865/28.05.2012, parata C.J.P.H. a respins cererea de pensionare a reclamante cu mentiunea ca nu sunt indeplinite prev.art.65 alin.1 si 2 din Legea nr.263/2010, in sensul ca reclamanta desi a depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani, nu are varsta necesara (cel putin varsta standard redusa cu 5 ani), iar conform art.65 alin.3, la stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate partiale nu se iau in considerare perioadele asimilate prevazute la art.49 alin.1 lit. a – c si g.
S-a mai mentionat ca perioada 01.01.1975– 01.07.1976 (eleva) nu poate fi valorificata la pensie deoarece reclamanta nu a fost incadrata, in acel interval, in baza unui contact de munca si ca reclamanta are conditii de a beneficia de pensie anticipata partiala, incepand cu data de 17.10.2012.
Reclamanta a formulat doua contestatii, la data de 11.06.2012 si 26.06.2012, impotriva acestei decizii, ambele respinse prin Hotararea nr.3440/19.11.2012 a Comisiei Centrale de Contestatii a CNPP.
In considerentele acestei hotarari s-a retinut incidenta prevederilor art.52, 53, 55 alin.1 lit.a tabel, art.16 din Legea nr.263/2010, art.9 alin.1 din Legea nr.3/1977, art.39 alin.1 din Legea nr.27/1966, iar in privinta perioadelor atestate cu adeverinta nr.916/2011 privind grupa superioara de munca, s-a aratat ca incadrarea acelor perioade in grupa I de munca nu poate fi facuta potrivit disp.pct.3, 6,7 si 15 din Ordinul MMOS nr.50/1990.
Cat priveste perioada de ucenicie, s-a aratat ca pentru ca timpul lucrat ca ucenic sa fie luat in considerare ca vechime in munca, trebuie ca din acte sa rezulte clar ca s-a primit salariu si nu o indemnizatie pentru practica sau scolarizare, prin dovada platii salariului realizandu-se implicit si ce-a de a doua conditie ceruta de art.32 lit.b din HCM nr.257/1967 si anume ca s-a cotizat la asigurarile sociale.
S-a conchis ca in mod corect prin Decizia nr.7865/28.05.2002 s-a respins cererea de inscriere la pensie pentru limita de varsta, intrucat contestatoarea nu a indeplinit conditia privind varsta standard de pensionare redusa prevazuta de lege, respectiv 56 ani si 2 luni.
Reclamanta a atacat prin actiunea de fata, introdusa in termenul legal Hotararea nr.3440/19.11.2012 a Comisiei Centrale a CNPP, care a mentinut decizia nr.7865/28.05.2012 a C.J.P. H.
Actiunea a fost apreciata de catre prima instanta ca fiind neintemeiata deoarece, potrivit anexei la decizia nr.7865/28.05.2012, reclamanta a realizat un stagiu de cotizare de 37 de ani, 02 luni si 13 zile defalcat astfel: 06 ani, 00 luni, 08 zile– grupa I de munca (Legea nr.3/1977); 14 ani, 09 luni, 06 zile – grupa II de munca (Legea nr.3/1977); 09 ani, 10 luni, 29 zile– conditii normale de munca, 06 ani si 06 luni – spor grupa superioara de munca.
A mai retinut ca stagiul de cotizare realizat in grupa I si II de munca s-a valorificat, dupa cum rezulta din fisa „Date privitoare la activitatea in munca”, conform adeverintelor depuse. In ce priveste adeverinta nr.916/06.07.2011 eliberata de SC C. SA O., tribunalul a retinut ca reclamanta a lucrat in cadrul societatii ca elev–ucenic la scoala de calificare in cadrul Sectiei Grup in perioada 01.01.1975–01.07.1976, fiind incadrata ca elev in grupa I de munca, in procent de 100%, conform nominalizarii efectuate prin procesul verbal nr.12/31.07.1990 pe perioadele 01.01.1975–01.03.1975, 01.06.1975–01.12.1975 si 01.03.1976–01.07.1976, temeiul juridic al incadrarii in grupa I de munca constituindu-l Ordinul nr.125/90, Ordinul nr.50/1990, HG nr.559/1990 si Ordinul MICHP nr.969/90, Anexa nr.1 pct.61.
Cu privire la aceste perioade, s-a apreciat ca parata C.J.P Hunedoara a procedat corect atunci cand nu le-a valorificat la pensie nici ca stagiu de cotizare realizat si implicit nici ca perioade lucrate in grupe superioare de munca si a considerat in mod corect ca perioada 1974– 22.11.1977 nu constituie stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii pentru urmatoarele motive:
In carnetul de munca al reclamantei, seria BC, nr.0048793, perioada atestata de adeverinta nr.916/2011, ca de altfel intreaga perioada 1974– 22.11.1977, nu este inregistrata ca vechime in munca, incadrarea in munca a reclamantei fiind realizata doar la data de 23.11.1977, in calitate de confectioner produse pirotehnice la Intreprinderea Chimica O., conform poz. 1 din carnetul de munca.
Din adeverinta nr.916/2011, coroborata cu adresa nr.902/05.07.2011, eliberata de Colegiul Tehnic „Dr. A.B.” V. si Diploma de absolvire a Scolii profesionale rezulta ca in perioada 1974–1977 reclamanta S.T. a fost eleva la Scoala de ucenici la locul de munca din orasul Victoria, pe care a absolvit-o in septembrie 1977.
Din continutul adeverintei nr.902/05.07.2011, eliberata de Colegiul Tehnic Dr. A.B. Victoria mai rezulta ca in perioada 1974–1977 reclamanta a avut incheiat contract de scolarizare cu SC V.SA Victoria si primea drepturi materiale stabilite de lege pe perioada practicii.
Din adeverinta nr.1821/10.12.2013 depusa la dosar de SC V. SA rezulta ca reclamanta nu a fost identificata in statele de plata, nefiind incadrata cu contract individual de munca la acea unitate. La fel, in adresa nr.1263 SC V. SA Victoria arata ca in perioada 1974 – 1977 reclamanta nu a fost salariata sa.
Din adeverinta nr.2576/26.11.2013, eliberata de SC C. SA Orastie, rezulta ca in perioada cat reclamanta a desfasurat activitate in acea societate, nu a fost incheiat un contract individual de munca, ci aceasta a desfasurat activitati ca ucenic, fara a avea continuitate, fiind incadrata ca ucenic pe perioada cat s-a aflat in scolarizare. S-a mai precizat totodata ca nu s-au retinut si varsat contributii de asigurari sociale asa cum rezulta din statele de plata anexate.
Din adresa nr.169/26.02.2010 eliberata de SC C. SA Orastie rezulta ca reclamanta a fost incadrata in munca cu contractul de munca nr.10212/23.11.1977 in perioada 23.11.1977–10.08.1979, iar in perioada 1974– 1977 a fost eleva (ucenic) si a fost platita cu un salariu brut de 570 lei din care nu au fost retinute si virate contributii ale asigurari sociale.
Din statele de retributii rezulta ca reclamanta a fost platita in unele luni din acea perioada si anume: ianuarie, aprilie, mai, iunie, august, septembrie, noiembrie 1975, aprilie, mai, iulie si august 1976 cu suma aproximativ egale cu cea mentionata in adeverinta.
In perioada 1974–1977 ucenicia la locul de munca a fost reglementata prin HCM Nr.981/1967.
Potrivit art.2 din acest act normativ „ucenicia la locul de munca este o forma de calificare a tinerilor absolventi ai scolii generale in varsta de 15 – 18 ani incadrati in productie, prin care li se asigura anual pregatirea practica si teoretica necesara executarii unei meserii”.
Prin urmare, ucenicia la locul de munca este o forma de calificare profesionala si se face pe baza contractului de ucenicie.
Potrivit art.8 lit.a din HCM nr.981/1967, pe timpul pregatirii practice in productie, ucenicii primesc indemnizatii lunare, al caror cuantum se va stabili diferentiat pe ani de pregatire si tinand seama de aportul lor la realizarea productiei, care conform art.12 din acelasi act normativ se vor acoperi din cheltuielile de productie, respectiv de circulatie ale unitatilor in care se efectueaza instruirea practica si se vor plati din fondul de scolarizare al unitatilor respective.
Pe statele de plata sus-mentionate s-a facut mentiunea in sensul celor expuse mai sus, respectiv„ elevi anul II”, „elevi anul I” „ucenici anul I”, deci este evident ca sumele atestate de acele state de plata nu reprezinta salarii achitate in baza unor contracte individuale de munca, ci indemnizatiile lunare reglementate de art.8 lit.a din HCM nr.981/1967, fiind acordate in baza unor contracte de ucenicie.
Imprejurarea ca prin Decretul nr.389/11.10.1972, invocat de catre reclamanta, s-a prevazut in sarcina unitatilor socialiste de stat, obligatia de a varsa la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat precum si a sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, nu prezinta relevanta cata vreme din actele depuse de unitate nu rezulta retinerea si virarea contributiilor de asigurari sociale pentru acea perioada.
Prin urmare, activitatea desfasurata in baza unui contract de ucenicie sau a unuia de ucenicie la locul de munca nu a constituit vechime in munca, intre ucenic si angajator existand raporturi de scolarizare si nu raporturi de munca.
Potrivit disp.art.16 lit.a din Legea nr.263/2010, constituie stagiul de cotizare in sistemul public de pensie „vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la data de 1 aprilie 2001”.
Disp.art.9 din Legea nr.3/1977 prevad ca vechimea in munca valabila la acordarea drepturilor de pensie este perioada in care o persoana a desfasurat activitate in baza unui contract individual de munca.
In speta, nu se aplica disp.art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977 invocate de catre reclamanta in care se prevede ca „se considera vechime in munca si perioada in care o persoana incadrata in munca urmeaza cursuri de pregatire profesionala sau politica „pentru ca aceasta dispozitie legala priveste persoana care a fost incadrata anterior in munca in temeiul unui contract individual de munca si dupa aceea se realizeaza pregatirea practica si profesionala a acesteia, ceea ce nu este cazul in speta.
Prin urmare, activitatea desfasurata de reclamanta in perioada 1974– 22.11.1977 fiind desfasurata in calitate de ucenic, nu a constituit vechime in munca pentru a constitui stagiu de cotizare recunoscut pentru stabilirea pensiei, motiv pentru care in mod corect parata C.J.P. Hunedoara nu l-a valorificat la stabilirea pensiei reclamantei prin decizia nr.7865/28.05.2012.
Cat priveste incadrarea in grupa I de munca, perioadele atestate de adeverinta nr.916/2011 neconstituind stagiu de cotizare potrivit celor expuse mai sus, implicit nu pot fi valorificate nici ca perioade lucrate in grupa superioara de munca.
In plus, in ce priveste perioadele din adeverinta nr.916/06.07.20112, eliberata de SC C. SA Orastie, acestea nu pot fi valorificate in grupa I de munca nici pentru urmatoarele motive:
Nu exista nici o mentiune corespunzatoare in acest sens in carnetul de munca al reclamantei iar potrivit disp.art.15 din Ordinul nr.50/1990, dovedirea perioadelor desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii se face pe baza inregistrarii acestora in carnetul de munca, conform metodologiei de completare a acesteia, stabilite de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale.
Adeverinta nr.916/06.07.2011, eliberata de SC C. SA Orastie este in contradictie cu adeverinta nr.169/26.02.2010, eliberata de aceeasi unitate in care se mentioneaza ca nu i se acorda reclamantei grupa de munca pe perioada 1974– 1977.
Apoi Hotararea nr.1061/21.05.1968 se refera la incadrarea in grupe de munca a angajatilor, ori reclamanta nu a fost angajata in acea perioada, ci a fost elev–ucenic, asa cum se precizeaza de altfel in insasi adeverinta nr.916/2011.
Asa fiind, nu se justifica incadrarea „functiei” reclamantei (de elev– ucenic) in dispozitiile Ordinului nr.50/1990 ale Ordinului nr.125/1990 si HG nr.559/1990 mentionate ca temei legal al acelei adeverinte.
Pentru considerentele expuse, s-a retinut ca in mod corect parata nu i-a valorificat reclamantei la pensie grupa de munca la care se refera acea adeverinta.
In ce priveste perioada 10.08.1979–04.03.1982, instanta retine urmatoarele:
La pozitia 5 din carnetul de munca al reclamantei se face mentiunea „incetat activitatea pentru ingrijirea copilului” la data de 10.08.1979, in baza cererii nr.163/11.08.1979, iar la poz. 6 se mentioneaza incadrarea reclamantei la unitatea Revizia de Vagoane S. incepand cu data de 04.03.1982.
Prin urmare, in perioada 01.08.1979–04.03.1982, reclamanta incetandu-si activitatea pentru ingrijirea copilului, nu a realizat vechime in munca valorificabila la pensie.
Legislatia aplicabila inainte de 01.04.2001 stipula expres ca vechimea in munca ce se ia in considerare la stabilirea pensiei este timpul cat o persoana a fost incadrata in munca in baza unui contract de munca si a achitat contributii de asigurari sociale (art.3 coroborat cu art.9 din Legea nr.3/1977).
Art.9 lit.k alin.2 din Legea nr.1/1970 invocat de reclamanta se refera la vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, dar nu la vechime neintrerupta in munca, reglementata expres in art.10 al aceleiasi legi.
In conformitate cu prevederile Legii nr.263/2010, doar concediile pentru cresterea copilului acordate dupa data de 01.04.2001, in conditiile Legii nr.19/2000 si a OUG nr.148/2005 se valorifica la pensie ca si stagiu asimilat.
Asa fiind, in mod corect parata a retinuta ca reclamanta a realizat un stagiu in grupa I de munca de 6 ani si 8 zile, in grupa a II-a de munca, 14 ani, 9 luni si 6 zile, deci in total 20 de ani, 9 luni si 14 zile, si un spor grupa superioara de munca de 6 ani si 6 luni.
Reclamanta fiind nascuta in luna 02.1957, Anexa 5, tabel femei, la Legea nr.263/2010 prevede ca varsta standard de pensionare in cazul sau este de 60 de ani, 8 luni, iar stagiul complet de cotizare prevazut de lege este de 30 de ani si 8 luni.
Reclamanta a depus cererea de pensionare la data de 05.03.2012, iar la acea data avea implinita doar varsta de 55 de ani.
Asa fiind, reclamanta nu a facut dovada indeplinirii cumulative a conditiilor prevazute de art.52 din Legea nr.263/2010 pentru a fi inscrisa la pensie pentru limita de varsta.
Pe de alta parte, cum reclamanta a lucrat 6 ani si 8 zile in grupa I de munca si 14 ani, 9 luni si 6 zile in grupa a II-a de munca, pentru aceste vechimi cumulate (20 de ani, 9 luni si 14 zile) aplicandu-se reducerea varstei standard de pensionare conform art.55 alin.1 lit.a din tabelul de la Legea nr.263/2010, s-ar fi putut aplica o reducere a varstei standard de pensionare de 60 de ani, 8 luni cu 4 ani si 6 luni, rezultand deci 56 de ani si 2 luni.
Cum reclamanta avea indeplinita la data cererii de pensionare doar varsta de 55 de ani, ea nu indeplinea conditiile pentru stabilirea unei pensii pentru limita de varsta.
In ce priveste pensia anticipata si anticipata partiala, s-au retin urmatoarele:
Potrivit disp.art.62 alin.1 din Legea nr.263/2010, pensia anticipata se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de lege, iar art.63 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art.62 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art.65 alin.1 din lege prevede ca pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani, iar art.66 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate partiale, reducerea varstei standard de pensionare prevazuta la art.65 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Asa fiind, reclamanta nu a indeplinit la data cererii de pensionare conditiile de acordare nici a pensiei anticipate si nici a celei anticipate partiale, ea avand doar varsta de 55 ani si nu de 55 ani si 8 luni, in cazul pensiei anticipate fiind necesara si dovada realizarii unui stagiu de cotizare de cel putin 38 de ani fara stagii asimilate, ceea ce de asemenea nu a indeplinit reclamanta.
Cum reclamanta nu a indeplinit conditiile pentru a i se acorda pensia pentru limita de varsta, nici pensia anticipata si nici pensia anticipata partiala, in mod corect a fost respinsa cererea ei de acordare a pensiei, prin decizia nr.(..)/28.05.2012 si in mod corect a fost mentinuta acea decizie, respingandu-se contestatiile impotriva ei formulate de catre reclamanta prin Hotararea nr.3440/19.11.2012 emisa de Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP.
Fiind respinsa cererea de pensionare a reclamantei celelalte critici privind nevalorificarea unor perioade contributive (perioada 01.07.2003 – 01.08.2003) si lunile 4, 5 si 6 din anul 2011 (mentionate in adeverinta nr.861/2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara), punctajul stabilit sau nevalorificarea unor drepturi salariale (venitul de completare din adeverinta nr.861/2011, salariile brute si sporurile: acord, premii, ore suplimentare, ore festive, etc.) nu prezinta nici o relevanta in cauza de fata, ele nemodificand conditiile de pensionare ale reclamantei prev. de art.52, 62 si 65-66 din Legea nr.263/2010 pe care reclamanta nu le indeplineste.
Analizarea aspectelor mai sus mentionate se justifica doar in cazul in care s-ar fi dat o decizie de admitere a cererii de pensionare, respectiv ele vor fi analizate in contestatiile impotriva deciziilor nr.230979/07.01.2013 si nr.230979/23.04.2013 care formeaza obiectul dosarelor nr.3225/97/2013 si nr.7934/97/2013 aflate pe rolul acestei instante.
La fel, aspectele privind data de la care reclamanta sustine ca este indreptatita la acordarea pensiei anticipate si a celei de limita de varsta, urmeaza a fi analizate in contestatiile reclamantei impotriva deciziilor sus mentionate.
In fine, solicitarea reclamantei de anulare a actelor nr.13501/22.04.2013, nr.13444/22.04.2013, emise de parata C.J.P.H. va fi respinsa deoarece Actul nr.13501/22.04.2013 este o cerere prin care parata C.J.P.H. a solicitat acordarea unui termen de judecata motivat de faptul ca in luna aprilie 2013 reclamanta indeplineste conditii de inscriere la pensie de limita de varsta in temeiul Legii nr.263/2010, situatie in care dosarul administrativ al reclamantei nu poate fi comunicat compartimentului juridic pentru a putea formula apararea in cauza.
Actul nr.13444/22.04.2013 de asemenea reprezinta o cerere formulata de parata C.J.P.H. in dosarul nr.3225/97/2013, disjuns din acest dosar, prin care solicita ca reclamanta sa precizeze cadrul procesual, in caz contrar se invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantului S.I., mai solicita suspendarea judecatii in dosarul nr.3255/97/2013 pana la solutionarea dosarului de fata, in temeiul disp.art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila si invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei CNPP – Comisia Centrala de Contestatii.
Aceste cereri sunt acte procedurale legale, asupra carora instanta se pronunta in conformitate cu dispozitiilor Codului de procedura civila si prin ele nu s-a pricinuit reclamantei vreo vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea lor, conform disp.art.105 alin.1 Cod procedura civila.
In fine, s-a respins cererea privind daunele materiale reprezentand pierderi de pensie si a celor morale (cauzate de stres) ca urmare a respingerii ca nefondat a capatului principal de actiune.
Fiind respinsa cererea de anulare a deciziei nr.7865/28.05.2012 prin care i s-a respins cererea de pensionare, s-a retinut ca reclamanta nu este indreptatita la acordarea unor drepturi de pensie restante, iar cu privire la prejudiciul moral, ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art.1381 si urm. din Codul civil.
Fata de considerentele expuse s-a respins ca nefondata actiunea de asigurari sociale de fata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termenul legal, reclamanta S.T., aducandu-i critici pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand modificarea ei, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata si precizata.
In dezvoltarea motivelor de recurs a sustinut ca instanta de fond nu a avut vedere dispozitiile legale in materie, inclusiv cele cuprinse in Legea nr.263/2010 care ii garanteaza dreptul la pensie si dreptul de proprietate asupra pensiei.
Astfel, arata ca reducerea varstei standard de pensionare, conform art.55 alin.1 lit. a)- tabelul 1 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.380/2014, intrata in vigoare la 02.01.2014, este de 6 ani si nu de 4 ani si 6 luni, cum s-a considerat, si ca, chiar in situatia in care legea nu ar fi fost modificata, reducerea este de 5 ani, la 22 de ani vechime impliniti, nu de 4 ani si 6 luni.
A mai sustinut ca instanta de fond a apreciat gresit ca adeverinta nr.(..)/06.07.2011 eliberata de S.C. C. S.A. O., perfect valabila, nu trebuie valorificata la pensie cata vreme temeiul legal mentionat in cuprinsul adeverintei este Ordinul nr.125/1990, Ordinul nr.50/1990, H.G. nr.559/1990, Ordinul 969/1990 anexa nr.1 pct.61 si anexa nr.2 pct.1 iar actul constatator este procesul verbal nr.12/31.07.1990 gasit in arhiva societatii.
Prin urmare, reclamanta recurenta sustine ca dreptul sau la pensie s-a nascut la varsta de 54 ani si 8 luni, in loc de la 56 de ani si 2 luni cum a interpretat parata, cu aplicarea unei reduceri de varsta datorata grupei I de munca de 6 ani, in loc de 4 ani si 6 luni.
Sub un al doilea aspect, arata ca in mod gresit nu i-a fost valorificata la pensie perioada 1974–1977, in care a efectuat ucenicie la locul de munca, deoarece chiar daca perioada nu apare inregistrata in carnetul de munca, este dovedita cu adeverinta, iar in acea perioada a avut contract individual de munca care se afla in posesia fostului angajator SC C. SA Orastie.
A mai aratat ca instanta trebuia sa considere aceasta perioada vechime in munca, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977, conform caruia se considera vechime in munca pregatirea profesionala si politica, iar potrivit Decretului nr.389/1972 era in sarcina angajatorilor de a varsa la bugetul asigurarilor de stat contributia de 15% asupra castigului brut realizat de ucenicii scolilor profesionale.
Referitor la intervalul 10.08.1979 – 04.03.1982, a aratat ca in aceasta perioada mentionata in carnetul de munca la poz. 5 si 6 cand si-a incetat activitatea pentru cresterea copiilor, a fost exceptata de la plata asigurarilor sociale, dar a beneficiat de continuitate si vechime in munca, conform art.9 lit.k alin.2 din Legea nr.1/1970. Ori, art.3 lit.f din Legea nr.263/2010 prevede valorificarea la pensie a perioadelor asimilate, prin urmare trebuia sa i se valorifice si aceasta perioada ca stagiu asimilat.
A mai aratat ca in mod gresit nu i s-a valorificat la pensie perioada 01.07.2003 - 01.08.2003, mentionata la poz.71 – 73 din carnetul de munca.
De asemenea, a mai aratat ca nu i s-au valorificat integral veniturile din perioada mentionata la poz.87–89 din carnetul sau de munca si adeverinta nr.861/12.07.2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara in sensul ca nu i s-a luat in calcul decat indemnizatia de somaj nu si venitul de completare mentionat in acea adeverinta, iar lunile 4,5,6, din anul 2011 nu i s-au valorificat deloc.
Referitor la perioada 23.11.1977 – 01.04.2001, nu i s-au luat in calcul salariile brute si sporurile dovedite cu cele 23 de adeverinte eliberate de unitate si depuse la dosarul de pensionare, cum sunt sporurile de pericol, ore festive, acord, etc. ci i s-a luat in calcul doar salariul de baza de incadrare cel mai mic negociat cu angajatorul.
Verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate, prin prisma criticilor formulate si sub toate aspectele conform art.304/1 Cod procedura civila, precum si din oficiu, in limitele statuate de art.306 alin.(2) Cod procedura civila, Curtea constata urmatoarele:
Recursul reclamantei este nefondat.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca pentru perioadele incadrate in grupa I si II de munca, parata C.J.P. Hunedoara i-a acordat un spor de grupa conform prevederilor Legii nr.263/2010 si Legii nr.3/1977, de 6 ani si 6 luni, astfel incat sub acest aspect criticile sunt neintemeiate, urmand sa fie inlaturate.
Referitor la perioadele mentionate in adeverinta nr.916/2011 eliberata de S.C. C. S.A. Orastie, se constata ca acestea nu au putut fi valorificate la pensie ca vechime in munca deoarece in carnetul de munca al reclamantei perioadele: 01.01.1975-01.03.1975, 01.06.1975-01.02.1975, 01.03.1976-01.07.1976 evidentiate in adeverinta de mai sus, nu apar inregistrate iar prima mentiune referitoare la incadrarea in munca a reclamantei, respectiv pozitia nr.1 din carnetul de munca, este din data de 23.11.1977, conform contractului individual de munca nr.10212/23.11.1977.
In aceste conditii si aceste critici ale reclamantei sunt nefondate, perioadele de mai sus neconstituind in sensul legii stagiu de cotizare realizat care sa fie avut in vedere la stabilirea drepturilor sale de pensie, asa cum corect s-a apreciat de catre prima instanta.
In ce priveste perioada 1974–1977, in care a efectuat ucenicie la locul de munca, se constata de asemenea ca aspectele invocate de catre recurenta nu pot fi primite deoarece aceasta perioada nu constituie, conform legii, stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii.
Potrivit art.3 alin.1 lit.p) din Legea nr.263/2010, constituie stagiu de cotizare perioada de timp pentru care s-au datorat contribuitii de asigurari sociale la sistemul public de pensii, precum si cea pentru care asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de asigurare sociala au datorat si platit contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Din cuprinsul diplomei de absolvire a scolii profesionale din orasul V. jud. Brasov rezulta ca reclamanta recurenta a urmat cursurile acestei scoli, pe o perioada de 3 ani, absolvind in iunie 1977 .
Potrivit art.160 alin.1 din Codul muncii (Legea nr.10/1972), in vigoare la data absolvirii scolii profesionale, in prezent abrogat, „Calificarea profesionala prin ucenicie la locul de munca se face pe baza contractului de ucenicie si se realizeaza prin pregatire practica desfasurata in unitati de productie sau de servire a populatiei si prin pregatire teoretica."
Legislatia care a reglementat statutul ucenicilor prevedea ca acestia nu au avut statut de salariat, nu le era incheiat contrat individual de munca si nici nu primeau salariu, din care sa se retina contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Referirea facuta de recurenta la prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.3/1977, in prezent abrogata, este gresita deoarece se refera la determinarea vechimii in munca in cazul salariatului unei unitati (angajat cu contract individual de munca, si nu ucenic) urmeaza cursuri de pregatire profesionala sau politica.
Ori, reclamantul nu avea calitatea de salariat la data la care a inceput sa urmeze cursurile scolii de ucenici astfel ca nu-i sunt aplicabile prevederile legale de mai sus ci cele ale art.9 alin.1 din Legea nr.3/1977, potrivit carora „Vechimea in munca ce se ia in considerare la stabilirea pensiilor pentru munca depusa este timpul cat o persoana a fost incadrata in baza unui contract de munca”.
Prin urmare, instanta de fond a apreciat in mod temeinic ca perioada in care reclamanta a urmat si absolvit scoala de ucenici nu constituie vechime in munca conform textelor de lege sus-mentionate.
Critica vizand nevalorificarea la pensie a perioadei 10.08.1979- 04.03.1982, in care reclamanta a incetat activitatea pentru ingrijirea copilului, conform cererii inregistrate sub nr.163/11.08.1979, este de asemenea neintemeiata deoarece potrivit legislatiei in materie in vigoare la acea data vechimea in munca care se lua in considerare la stabilirea pensiei era timpul cat o persoana a fost incadrata in munca in baza unui contract de munca si a achitat contributii de asigurari sociale (art.3 coroborat cu art.9 din Legea nr.3/1977).
Vechimea in munca, ca o conditie generala pentru acordarea pensiei, este definita de art. 9 din Legea nr. 3/1977 ca reprezentand "timpul cat o persoana a fost incadrata in baza unui contract de munca".
Examinand succesiunea in timp a legilor se constata ca au fost asimilate perioadelor de vechime in munca si alte perioade necontributive la sistemul asigurarilor sociale de stat, cum este, de exemplu, perioada cat femeia salariata se afla in concediu pentru ingrijirea copilului.
Pentru asimilarea acestor perioade insa este necesara existenta unei dispozitii legale speciale, exprese, in acest sens, astfel ca, in lipsa acestei dispozitii speciale, aceasta perioada nu poate fi calificata drept vechime in munca utila, ce se ia in considerare la stabilirea dreptului la pensie, asa cum corect s-a retinut de catre prima instanta.
In ce priveste pensia anticipata si anticipata partiala, se constata ca potrivit disp.art.62 alin.1 din Legea nr.263/2010, pensia anticipata se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de lege, iar art.63 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art.62 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art.65 alin.1 din lege prevede ca pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani, iar art.66 din aceeasi lege prevede ca la acordarea pensiei anticipate partiale, reducerea varstei standard de pensionare prevazuta la art.65 alin.1 nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative.
Asa fiind, reclamanta nu a indeplinit la data cererii de pensionare conditiile de acordare nici a pensiei anticipate si nici a celei anticipate partiale, ea avand doar varsta de 55 ani si nu de 55 ani si 8 luni, in cazul pensiei anticipate fiind necesara si dovada realizarii unui stagiu de cotizare de cel putin 38 de ani fara stagii asimilate, ceea ce de asemenea nu a indeplinit reclamanta.
Cum reclamanta nu a indeplinit conditiile pentru a i se acorda pensia pentru limita de varsta, nici pensia anticipata si nici pensia anticipata partiala, in mod corect a fost respinsa cererea ei de acordare a pensiei, prin decizia nr.7865/28.05.2012 si in mod corect a fost mentinuta acea decizie, respingandu-se contestatiile impotriva ei formulate de catre reclamanta prin Hotararea nr.3440/19.11.2012 emisa de Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP.
Fiind respinsa cererea de pensionare a reclamantei celelalte critici privind nevalorificarea unor perioade contributive (perioada 01.07.2003– 01.08.2003) si lunile 4, 5 si 6 din anul 2011 (mentionate in adeverinta nr.861/2011, emisa de A.J.O.F.M. Hunedoara), punctajul stabilit sau nevalorificarea unor drepturi salariale (venitul de completare din adeverinta nr.861/2011, salariile brute si sporurile: acord, premii, ore suplimentare, ore festive, etc.) nu prezinta nici o relevanta in cauza de fata, ele nemodificand conditiile de pensionare ale reclamantei prevazute de Legea nr.263/2010 si pe care reclamanta nu le indeplineste.
In raport de cele ce preced, Curtea, in conformitate cu prevederile art.312 alin.(1) Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul reclamantei.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Pensii
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017