Drept civil. Norma de hrana. Luarea acesteia in considerare la calculul pensiei de intretinere.
(Decizie nr. 189 din data de 29.04.2014 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Drept civil. Norma de hrana. Luarea acesteia in considerare la calculul pensiei de intretinere.
Potrivit practicii judiciare si legislatiei in materie, la stabilirea pensiei de intretinere se au in vedere veniturile permanente ale debitorului. Norma de hrana instituita prin legislatia speciala, respectiv O.G. nr.26/1994, reprezinta un drept la hrana zilnica acordata in timp de pace, in limita unor plafoane calorice, anumitor categorii de personal, cu deosebire militari, din sectoarele de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in considerarea specificului muncii pe care o desfasoara. Scopul ei este evident acela al mentinerii starii de sanatate la un standard cerut de desfasurarea activitatilor specifice.
Conform art. 4 alin.4 din O.G. nr.26/1994, atunci cand nu beneficiaza de alimente personalul care are dreptul la hrana, primeste in locul acesteia valoarea financiara neimpozabila. Pornind de la scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept in beneficiul anumitor categorii de persoane, in considerarea specificului activitatii lor, inseamna ca si echivalentul banesc al mesei gratuite reprezinta o indemnizatie speciala. A include in categoria veniturilor care se iau in calcul la stabilirea pensiei de intretinere o atare indemnizatie inseamna a nesocoti scopul avut in vedere de legiuitor la instituirea ei si a schimba destinatia speciala pentru care a fost instituita.
Sectia I civila - Decizia nr. 189/29 aprilie 2014
Prin sentinta civila nr. 4688/2013 a Judecatoriei Sibiu a fost admisa actiunea civila formulata de reclamantul F.P. impotriva paratei F.M.L. si actiunea reconventionala formulata de parata, s-a dispus desfacerea casatoriei incheiata de parti la data de 3 noiembrie 2001 in fata delegatului de stare civila de pe langa Primaria Municipiului Sibiu si trecuta in Registrul starii civile la nr.1114/2001 prin acordul sotilor, s-a incuviintat ca parata sa pastreze numele de familie dobandit la incheierea casatoriei, s-a dispus ca autoritatea parinteasca cu privire la minorii F.P.S. nascut la data de 28.07.2002 si F.M. nascuta la data de 6 martie 2013 sa fie exercitata in comun de catre parinti.
A fost stabilita locuinta minorilor la domiciliul mamei si a fost obligat paratul sa plateasca in favoarea minorilor o pensie lunara de intretinere astfel: pentru F.P.S., cate 400 lei incepand cu data de 23.10.2012 si pana la majorat sau alte dispozitii legale, iar pentru F.M. cate 400 lei incepand cu data de 3.04.2013 si pana la majorat sau alte dispozitii legale, urmand ca plata sa fie efectuata prin virament bancar in contul RO38BTRL0330120154…… deschis la B.T .
A fost obligat reclamantul sa plateasca paratei suma de 1240 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta aceasta hotarare s-au retinut urmatoarele:
Din actele depuse la dosar rezulta ca sunt intrunite conditiile pentru desfacerea casatoriei prin acordul sotilor astfel ca cererea va fi admisa.
In baza art.383 Cod civil instanta a incuviintat ca parata sa pastreze numele de familie dobandit prin casatorie, existand acordul petentului in acest sens.
S-a retinut ca odata cu pronuntarea divortului, instanta de tutela hotaraste asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor.
Noul cod prevede la art.397 alin.2 ca dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in afara de cazul in care instanta decide altfel. Conform art.506 Noul Cod civil cu incuviintarea instantei parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti .
Din ancheta sociala rezulta ca ambii parinti prezinta conditii materiale si morale pentru ingrijirea copiilor.
In temeiul art. 397 Noul Cod civil a decis ca autoritatea parinteasca asupra minorilor sa fie exercitata in comun de ambii parinti.
In temeiul art. 400 al.2 Noul Cod civil, potrivit caruia instanta stabileste odata cu pronuntarea divortului locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic, instanta a stabilit locuinta minorilor la mama conform cu interesul superior al acestora. S-a avut in vedere ca tatal si-a exprimat acordul in acest sens.
Art. 499 Noul Cod civil prevede ca „Tatal si Mama sunt obligati solidar sa dea intretinere copilului lor minor asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia invatatura si pregatirea sa profesionala.”
Art. 529 Noul Cod civil prevede ca intretinere se datoreaza potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati iar cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
Art. 527 „ Poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloace pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale.”
Art. 532 Noul Cod civil prevede ca pensia se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata.
Art. 402 Noul Cod civil prevede ca prin hotararea de divort se va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuieli de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, facand trimitere la dispozitiile titlului ce reglementeaza obligatia de intretinere.
S-a constatat in baza dovezilor de la dosar ca reclamantul obtine venituri din activitati independente pe anul 2012 in suma de 5000 lei (o medie lunara de 416, 6 lei) .Din adeverinta emisa de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Sibiu aflata la fila x s-a retinut ca paratul obtine un venit mediu lunar de 1315,6 lei , precum si norma de hrana de 24 lei/zi ( lunar 720 lei).In aceste conditii rezulta un venit mediu lunar de 2452,2 lei. S- a apreciat ca solicitarea paratului ,ca la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere sa fie avute in vedere veniturile realizate cu excluderea normei de hrana nu poate fi retinuta intrucat nu corespunde interesului superior al copilului, principiu impus de art.2 din Legea nr.272/2004 inclusiv in legatura cu drepturile si indatoririle ce revin parintilor. La calculul mijloacelor materiale ale debitorului pensiei de intretinere trebuie inclusa si norma de hrana ce s-a cuvenit si incasat efectiv de acesta , intrucat art. 527 C.fam nu face nici o rezerva cu privire la veniturile parintelui .
Impotriva acestei hotarari a formulat apel reclamantul solicitand schimbarea ei in sensul stabilirii contributiei de intretinere pentru minori la o suma mai mica si in sensul de a fi exonerat de plata cheltuielilor de judecata sau de a fi stabilite acestea la un cuantum redus.
In motivarea apelului arata in esenta ca gresit s-a luat in calcul la stabilirea pensiei de intretinere si veniturile sale rezultate din activitati independente pe anul 2012 precum si suma pe care o primeste de la locul de munca cu titlu de norma de hrana , ca aceasta suma nu reprezinta un venit impozabil si un drept salarial si nu se ia in calcul la stabilirea pensiei de intretinere. Sustine ca in prezent nu mai realizeaza venituri din activitati independente.
Cu referire la cheltuielile de judecata arata ca acestea trebuiau compensate deoarece patru dintre capetele de cerere au fost rezolvate pe baza intelegerii dintre parti .
Prin decizia civila nr. 58/2014, Tribunalul Sibiu – Sectia I-a Civila a respins apelul formulat de reclamant impotriva sentintei civile nr.4688/2013 a Judecatoriei Sibiu si a obligat apelantul sa-i plateasca intimatei suma de 868 lei cheltuieli de judecata.
In considerentele deciziei Tribunalul a retinut urmatoarele:
Sustinerea apelantului in sensul ca norma de hrana nu reprezinta un venit impozabil si nici drepturi salariale si ca atare nu a fost luata in calcul la stabilirea pensiei de intretinere, nu poate fi retinuta, neavand relevanta in stabilirea pensiei faptul ca aceste sume nu reprezinta venituri impozabile sau salariale de vreme ce in categoria de mijloace ale debitorului prevazuta de art. 529 Cod civil intra toate posibilitatile materiale de care dispune acesta, adica atat salariul cat si orice alte sume platite de angajator in temeiul raporturilor de munca si care au caracter de continuitate. Sumele de bani reprezentand contravaloarea normei de hrana se acorda militarilor angajati atunci cand nu beneficiaza de alimente, asadar, aceste sume au caracter permanent. Chiar daca reprezinta echivalentul hranei ce nu se acorda in natura militarilor angajati nu exista fundament pentru a nu fi considerate si aceste sume ca avand caracter stabil in conditiile in care oricarui debitor al obligatiei de intretinere ce nu face parte din categoria persoanelor la care face referire art. 4 din O.G. nr. 26/1994 i se stabileste cuantumul pensiei de intretinere la care este obligat prin raportare la toate veniturile cu caracter permanent inclusiv sumele pe care le aloca alimentelor. Prin urmare norma de hrana intra in calculul la stabilirea pensiei de intretinere.
In ceea ce priveste faptul ca au fost luate in calcul si veniturile din activitati independente pe anul 2012, s-a constatat faptul ca pensia de intretinere se stabileste pe baza venitului mediu lunar realizat pe 6 luni anterior stabilirii pensiei. Cum pensia a fost stabilita in luna ianuarie 2013, in mod corect la calculul venitului mediu au fost avute in vedere toate veniturile realizate pe o perioada de 6 luni anterior acestei date. Daca in prezent apelantul nu mai obtine astfel de venituri, odata cu schimbarea mediei venitului lunar are posibilitatea de a cere reducerea pensiei.
Impotriva deciziei civile nr. 58/2014 a Tribunalului Sibiu a declarat recurs reclamantul solicitand:
- in principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel intrucat aceasta a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului
- in subsidiar casarea deciziei si in urma rejudecarii, stabilirea pensiei de intretinere in raport de veniturile nete, fara luarea in calcul a normei de hrana si a veniturilor realizate din activitati independente, si de a se reveni asupra cheltuielilor de judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, incluzand in cuantumul veniturilor nete si valoarea normei zilnice de hrana.
In raport de venitul net lunar de 1315,60 lei si dispozitiile art. 529 alin.2 Cod civil, suma ce trebuia platita pentru cei doi minori era de 438,53 lei si nu de 800 lei lunar.
In mod gresit a fost inclusa in categoria veniturilor norma de hrana zilnica, stabilita de OG nr.26/1994, intrucat aceasta nu are caracter de drept salarial, acordandu-se gratuit sub forma de alimente in valoare de 24 lei/zi. Hrana zilnica, conform plafonului stabilit, este acordata in cadrul unitatilor prin popotele existente sau prin serviciul de catering in situatia in care unitatea nu dispune de popota proprie.
O aplicare gresita a legii a facut instanta si in ceea ce priveste cheltuielile de judecata acordate de instanta de fond. Faptul ca reclamantul s-a opus introducerii normei de hrana in categoria veniturilor nu inseamna ca s-a opus admiterii cererii de stabilire a pensiei de intretinere pentru a fi obligat la cheltuieli de judecata.
In drept au fost invocate disp. art. 304 pct. 7, 9 Cod procedura civila.
Prin decizia civila nr.189/2014 Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul declarat de reclamant, a schimbat in parte sentinta atacata in sensul ca a stabilit cuantumul pensiei de intretinere la care a fost obligat reclamantul pentru fiecare minor la suma de 220 lei lunar si a inlaturat dispozitia primei instante de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1240 lei.
S-a mentinut in rest sentinta.
Intimata a fost obligata sa plateasca recurentului suma de 3180 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel si recurs.
In considerentele deciziei s-au retinut urmatoarele:
Reclamantul in calitate de salariat al ISU S. realizeaza un venit net lunar de 1315,6 lei la care se adauga suma de 720 lei lunar reprezentand valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana la care are dreptul, conform O.G. nr.26/1994.
Conform art. 527 alin. 2 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil: „La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora, de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale”.
Conform art. 529 alin. 2 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil : „Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii”.
Potrivit practicii judiciare si legislatiei in materie, la stabilirea pensiei de intretinere se au in vedere veniturile permanente ale debitorului. Norma de hrana instituita prin legislatia speciala, respectiv O.G. nr. 26/1994, reprezinta un drept la hrana zilnica acordata in timp de pace, in limita unor plafoane calorice, anumitor categorii de personal, cu deosebire militari, din sectoarele de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in considerarea specificului muncii pe care o desfasoara. Scopul ei este evident acela al mentinerii starii de sanatate la un standard cerut de desfasurarea activitatilor specifice.
Conform art. 4 alin.4 din O.G. nr. 26/1994, atunci cand nu beneficiaza de alimente personalul care are dreptul la hrana, primeste in locul acesteia valoarea financiara neimpozabila. Pornind de la scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept in beneficiul anumitor categorii de persoane, in considerarea specificului activitatii lor, inseamna ca si echivalentul banesc al mesei gratuite reprezinta o indemnizatie speciala. A include in categoria veniturilor care se iau in calcul la stabilirea pensiei de intretinere o atare indemnizatie inseamna a nesocoti scopul avut in vedere de legiuitor la instituirea ei si a schimba destinatia speciala pentru care a fost instituita.
Aceasta concluzie se sprijina si pe dispozitiile art.409 alin.7 din vechiul Cod de procedura civila, reluate dealtfel si in cuprinsul art.728 alin.7 din NCPN conform carora „indemnizatiile cu destinatii speciale, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii”.
Pentru aceste considerente , constatand ca instanta de apel, respingand criticile apelantului reclamant a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale in materie, fiind incident cazul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curtea a modificat decizia atacata si sentinta instantei de fond, inlaturand din baza de calcul a pensiei de intretinere echivalentul banesc al normei de hrana in suma de 720 lei lunar.
Totodata, a fost inlaturata din baza de calcul si suma de 5000 lei anual venit obtinut din activitati independente, odata ce reclamantul a facut dovada ca aceste activitati au incetat in cursul anului 2013 intrucat contributia de intretinere pentru minori se stabileste in raport de veniturile actuale ale debitorului iar nu in raport de cele realizate anterior cererii de chemare in judecata si pe care nu le mai poate dobandi.
Cat priveste solicitarea principala de casare a deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, s-a retinut ca aceasta nu poate fi primita intrucat instanta de apel a analizat in limitele investirii sale cererea de apel, insa a aplicat gresit dispozitiile materiale incidente.
Potrivit practicii judiciare si legislatiei in materie, la stabilirea pensiei de intretinere se au in vedere veniturile permanente ale debitorului. Norma de hrana instituita prin legislatia speciala, respectiv O.G. nr.26/1994, reprezinta un drept la hrana zilnica acordata in timp de pace, in limita unor plafoane calorice, anumitor categorii de personal, cu deosebire militari, din sectoarele de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in considerarea specificului muncii pe care o desfasoara. Scopul ei este evident acela al mentinerii starii de sanatate la un standard cerut de desfasurarea activitatilor specifice.
Conform art. 4 alin.4 din O.G. nr.26/1994, atunci cand nu beneficiaza de alimente personalul care are dreptul la hrana, primeste in locul acesteia valoarea financiara neimpozabila. Pornind de la scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept in beneficiul anumitor categorii de persoane, in considerarea specificului activitatii lor, inseamna ca si echivalentul banesc al mesei gratuite reprezinta o indemnizatie speciala. A include in categoria veniturilor care se iau in calcul la stabilirea pensiei de intretinere o atare indemnizatie inseamna a nesocoti scopul avut in vedere de legiuitor la instituirea ei si a schimba destinatia speciala pentru care a fost instituita.
Sectia I civila - Decizia nr. 189/29 aprilie 2014
Prin sentinta civila nr. 4688/2013 a Judecatoriei Sibiu a fost admisa actiunea civila formulata de reclamantul F.P. impotriva paratei F.M.L. si actiunea reconventionala formulata de parata, s-a dispus desfacerea casatoriei incheiata de parti la data de 3 noiembrie 2001 in fata delegatului de stare civila de pe langa Primaria Municipiului Sibiu si trecuta in Registrul starii civile la nr.1114/2001 prin acordul sotilor, s-a incuviintat ca parata sa pastreze numele de familie dobandit la incheierea casatoriei, s-a dispus ca autoritatea parinteasca cu privire la minorii F.P.S. nascut la data de 28.07.2002 si F.M. nascuta la data de 6 martie 2013 sa fie exercitata in comun de catre parinti.
A fost stabilita locuinta minorilor la domiciliul mamei si a fost obligat paratul sa plateasca in favoarea minorilor o pensie lunara de intretinere astfel: pentru F.P.S., cate 400 lei incepand cu data de 23.10.2012 si pana la majorat sau alte dispozitii legale, iar pentru F.M. cate 400 lei incepand cu data de 3.04.2013 si pana la majorat sau alte dispozitii legale, urmand ca plata sa fie efectuata prin virament bancar in contul RO38BTRL0330120154…… deschis la B.T .
A fost obligat reclamantul sa plateasca paratei suma de 1240 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta aceasta hotarare s-au retinut urmatoarele:
Din actele depuse la dosar rezulta ca sunt intrunite conditiile pentru desfacerea casatoriei prin acordul sotilor astfel ca cererea va fi admisa.
In baza art.383 Cod civil instanta a incuviintat ca parata sa pastreze numele de familie dobandit prin casatorie, existand acordul petentului in acest sens.
S-a retinut ca odata cu pronuntarea divortului, instanta de tutela hotaraste asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor.
Noul cod prevede la art.397 alin.2 ca dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in afara de cazul in care instanta decide altfel. Conform art.506 Noul Cod civil cu incuviintarea instantei parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti .
Din ancheta sociala rezulta ca ambii parinti prezinta conditii materiale si morale pentru ingrijirea copiilor.
In temeiul art. 397 Noul Cod civil a decis ca autoritatea parinteasca asupra minorilor sa fie exercitata in comun de ambii parinti.
In temeiul art. 400 al.2 Noul Cod civil, potrivit caruia instanta stabileste odata cu pronuntarea divortului locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic, instanta a stabilit locuinta minorilor la mama conform cu interesul superior al acestora. S-a avut in vedere ca tatal si-a exprimat acordul in acest sens.
Art. 499 Noul Cod civil prevede ca „Tatal si Mama sunt obligati solidar sa dea intretinere copilului lor minor asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia invatatura si pregatirea sa profesionala.”
Art. 529 Noul Cod civil prevede ca intretinere se datoreaza potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati iar cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
Art. 527 „ Poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloace pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale.”
Art. 532 Noul Cod civil prevede ca pensia se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata.
Art. 402 Noul Cod civil prevede ca prin hotararea de divort se va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuieli de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, facand trimitere la dispozitiile titlului ce reglementeaza obligatia de intretinere.
S-a constatat in baza dovezilor de la dosar ca reclamantul obtine venituri din activitati independente pe anul 2012 in suma de 5000 lei (o medie lunara de 416, 6 lei) .Din adeverinta emisa de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Sibiu aflata la fila x s-a retinut ca paratul obtine un venit mediu lunar de 1315,6 lei , precum si norma de hrana de 24 lei/zi ( lunar 720 lei).In aceste conditii rezulta un venit mediu lunar de 2452,2 lei. S- a apreciat ca solicitarea paratului ,ca la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere sa fie avute in vedere veniturile realizate cu excluderea normei de hrana nu poate fi retinuta intrucat nu corespunde interesului superior al copilului, principiu impus de art.2 din Legea nr.272/2004 inclusiv in legatura cu drepturile si indatoririle ce revin parintilor. La calculul mijloacelor materiale ale debitorului pensiei de intretinere trebuie inclusa si norma de hrana ce s-a cuvenit si incasat efectiv de acesta , intrucat art. 527 C.fam nu face nici o rezerva cu privire la veniturile parintelui .
Impotriva acestei hotarari a formulat apel reclamantul solicitand schimbarea ei in sensul stabilirii contributiei de intretinere pentru minori la o suma mai mica si in sensul de a fi exonerat de plata cheltuielilor de judecata sau de a fi stabilite acestea la un cuantum redus.
In motivarea apelului arata in esenta ca gresit s-a luat in calcul la stabilirea pensiei de intretinere si veniturile sale rezultate din activitati independente pe anul 2012 precum si suma pe care o primeste de la locul de munca cu titlu de norma de hrana , ca aceasta suma nu reprezinta un venit impozabil si un drept salarial si nu se ia in calcul la stabilirea pensiei de intretinere. Sustine ca in prezent nu mai realizeaza venituri din activitati independente.
Cu referire la cheltuielile de judecata arata ca acestea trebuiau compensate deoarece patru dintre capetele de cerere au fost rezolvate pe baza intelegerii dintre parti .
Prin decizia civila nr. 58/2014, Tribunalul Sibiu – Sectia I-a Civila a respins apelul formulat de reclamant impotriva sentintei civile nr.4688/2013 a Judecatoriei Sibiu si a obligat apelantul sa-i plateasca intimatei suma de 868 lei cheltuieli de judecata.
In considerentele deciziei Tribunalul a retinut urmatoarele:
Sustinerea apelantului in sensul ca norma de hrana nu reprezinta un venit impozabil si nici drepturi salariale si ca atare nu a fost luata in calcul la stabilirea pensiei de intretinere, nu poate fi retinuta, neavand relevanta in stabilirea pensiei faptul ca aceste sume nu reprezinta venituri impozabile sau salariale de vreme ce in categoria de mijloace ale debitorului prevazuta de art. 529 Cod civil intra toate posibilitatile materiale de care dispune acesta, adica atat salariul cat si orice alte sume platite de angajator in temeiul raporturilor de munca si care au caracter de continuitate. Sumele de bani reprezentand contravaloarea normei de hrana se acorda militarilor angajati atunci cand nu beneficiaza de alimente, asadar, aceste sume au caracter permanent. Chiar daca reprezinta echivalentul hranei ce nu se acorda in natura militarilor angajati nu exista fundament pentru a nu fi considerate si aceste sume ca avand caracter stabil in conditiile in care oricarui debitor al obligatiei de intretinere ce nu face parte din categoria persoanelor la care face referire art. 4 din O.G. nr. 26/1994 i se stabileste cuantumul pensiei de intretinere la care este obligat prin raportare la toate veniturile cu caracter permanent inclusiv sumele pe care le aloca alimentelor. Prin urmare norma de hrana intra in calculul la stabilirea pensiei de intretinere.
In ceea ce priveste faptul ca au fost luate in calcul si veniturile din activitati independente pe anul 2012, s-a constatat faptul ca pensia de intretinere se stabileste pe baza venitului mediu lunar realizat pe 6 luni anterior stabilirii pensiei. Cum pensia a fost stabilita in luna ianuarie 2013, in mod corect la calculul venitului mediu au fost avute in vedere toate veniturile realizate pe o perioada de 6 luni anterior acestei date. Daca in prezent apelantul nu mai obtine astfel de venituri, odata cu schimbarea mediei venitului lunar are posibilitatea de a cere reducerea pensiei.
Impotriva deciziei civile nr. 58/2014 a Tribunalului Sibiu a declarat recurs reclamantul solicitand:
- in principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel intrucat aceasta a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului
- in subsidiar casarea deciziei si in urma rejudecarii, stabilirea pensiei de intretinere in raport de veniturile nete, fara luarea in calcul a normei de hrana si a veniturilor realizate din activitati independente, si de a se reveni asupra cheltuielilor de judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, incluzand in cuantumul veniturilor nete si valoarea normei zilnice de hrana.
In raport de venitul net lunar de 1315,60 lei si dispozitiile art. 529 alin.2 Cod civil, suma ce trebuia platita pentru cei doi minori era de 438,53 lei si nu de 800 lei lunar.
In mod gresit a fost inclusa in categoria veniturilor norma de hrana zilnica, stabilita de OG nr.26/1994, intrucat aceasta nu are caracter de drept salarial, acordandu-se gratuit sub forma de alimente in valoare de 24 lei/zi. Hrana zilnica, conform plafonului stabilit, este acordata in cadrul unitatilor prin popotele existente sau prin serviciul de catering in situatia in care unitatea nu dispune de popota proprie.
O aplicare gresita a legii a facut instanta si in ceea ce priveste cheltuielile de judecata acordate de instanta de fond. Faptul ca reclamantul s-a opus introducerii normei de hrana in categoria veniturilor nu inseamna ca s-a opus admiterii cererii de stabilire a pensiei de intretinere pentru a fi obligat la cheltuieli de judecata.
In drept au fost invocate disp. art. 304 pct. 7, 9 Cod procedura civila.
Prin decizia civila nr.189/2014 Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul declarat de reclamant, a schimbat in parte sentinta atacata in sensul ca a stabilit cuantumul pensiei de intretinere la care a fost obligat reclamantul pentru fiecare minor la suma de 220 lei lunar si a inlaturat dispozitia primei instante de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1240 lei.
S-a mentinut in rest sentinta.
Intimata a fost obligata sa plateasca recurentului suma de 3180 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel si recurs.
In considerentele deciziei s-au retinut urmatoarele:
Reclamantul in calitate de salariat al ISU S. realizeaza un venit net lunar de 1315,6 lei la care se adauga suma de 720 lei lunar reprezentand valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana la care are dreptul, conform O.G. nr.26/1994.
Conform art. 527 alin. 2 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil: „La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora, de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale”.
Conform art. 529 alin. 2 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil : „Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii”.
Potrivit practicii judiciare si legislatiei in materie, la stabilirea pensiei de intretinere se au in vedere veniturile permanente ale debitorului. Norma de hrana instituita prin legislatia speciala, respectiv O.G. nr. 26/1994, reprezinta un drept la hrana zilnica acordata in timp de pace, in limita unor plafoane calorice, anumitor categorii de personal, cu deosebire militari, din sectoarele de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in considerarea specificului muncii pe care o desfasoara. Scopul ei este evident acela al mentinerii starii de sanatate la un standard cerut de desfasurarea activitatilor specifice.
Conform art. 4 alin.4 din O.G. nr. 26/1994, atunci cand nu beneficiaza de alimente personalul care are dreptul la hrana, primeste in locul acesteia valoarea financiara neimpozabila. Pornind de la scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept in beneficiul anumitor categorii de persoane, in considerarea specificului activitatii lor, inseamna ca si echivalentul banesc al mesei gratuite reprezinta o indemnizatie speciala. A include in categoria veniturilor care se iau in calcul la stabilirea pensiei de intretinere o atare indemnizatie inseamna a nesocoti scopul avut in vedere de legiuitor la instituirea ei si a schimba destinatia speciala pentru care a fost instituita.
Aceasta concluzie se sprijina si pe dispozitiile art.409 alin.7 din vechiul Cod de procedura civila, reluate dealtfel si in cuprinsul art.728 alin.7 din NCPN conform carora „indemnizatiile cu destinatii speciale, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii”.
Pentru aceste considerente , constatand ca instanta de apel, respingand criticile apelantului reclamant a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale in materie, fiind incident cazul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curtea a modificat decizia atacata si sentinta instantei de fond, inlaturand din baza de calcul a pensiei de intretinere echivalentul banesc al normei de hrana in suma de 720 lei lunar.
Totodata, a fost inlaturata din baza de calcul si suma de 5000 lei anual venit obtinut din activitati independente, odata ce reclamantul a facut dovada ca aceste activitati au incetat in cursul anului 2013 intrucat contributia de intretinere pentru minori se stabileste in raport de veniturile actuale ale debitorului iar nu in raport de cele realizate anterior cererii de chemare in judecata si pe care nu le mai poate dobandi.
Cat priveste solicitarea principala de casare a deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, s-a retinut ca aceasta nu poate fi primita intrucat instanta de apel a analizat in limitele investirii sale cererea de apel, insa a aplicat gresit dispozitiile materiale incidente.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Pensii
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017