Drepturi banesti acordate nelegal functionarilor publici din cadrul Primariei M.

Drepturi banesti acordate nelegal functionarilor publici din cadrul Primariei M.

          Si in cadrul acordurilor colective ale functionarilor publici pot fi incluse clauze de acordare a altor drepturi salariale suplimentare decat cele prevazute expres prin lege, dar sursa lor de finantare sa fie constituita din alte venituri decat cele de la bugetul de stat si sa vizeze doar masurile prevazute la art. 72 alin. 1 din Legea nr.188/1999 republicata si art. 22 alin.1 din H.G. nr. 833/2007.
Asadar, angajatorul institutie finantata de la bugetul de stat poate acorda in principiu salariatilor si ale drepturi salariale suplimentare decat cele prevazute expres de legea salarizarii, daca achitarea lor se face din alte surse decat bugetul si rezulta din contractul colectiv de munca incheiat cu respectarea prevederilor legale.
In speta, Primarul comunei Mihalt a platit aceste drepturi fara a avea prevederi legale (dispozitiile art. 55, alin. 4 Cod fiscal nu sunt aplicabile in speta intrucat sumele de bani primite de catre reclamanta nu sunt de natura celor enumerate de textul de lege)  si fara a justifica plata din alte surse extrabugetare.

         Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 10813/28   octombrie 2013

Prin sentinta administrativa nr. 3264/CAF/2013 a Tribunalului Alba a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta M.M.G. in contradictoriu cu paratii PRIMARUL COMUNEI M. si CONSILIUL LOCAL M.
          Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:
Reclamanta este functionar public in cadrul Primariei M.
In baza Referatului nr. 5007/17.12.2010, a Tabelului Nominal si Statul de plata aferente; Referatului nr. 4582/22.12.2011, a Dispozitiei nr. 98/2011, a statelor de plata semnate si a hotararii de Consiliu nr. 4/2011 acesta a beneficiat de urmatoarele sume de bani: 150 RON (pe anul 2010), 600 RON (pe anul 2011), 150 (pe anul 2012) reprezentand cadou cu ocazia sarbatorilor.
Reclamanta a sustinut ca aceste sume i-au fost acordate legal, in considerarea art. 55 alin 4 din Codul fiscal, nefiind incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit.
Aceste drepturi banesti au fost acordate in conformitate cu un acord tacit incheiat intre Primarul Comunei M., in calitate de angajator si functionarii publici, pornind de la premisa ca salariile au fost diminuate incepand cu 2009 si nu li se acorda functionarilor prima de vacanta si se pot acorda ajutoare potrivit art. 55 alin. 4 codul fiscal.
Ajutoarele de Craciun, Pasti, 8 martie reprezinta stimulente pentru functionarii publici din cadrul Primariei Mihalt,  iar nu drepturi salariale. Aceste stimulente nu au caracteristicile unui drept salarial, al unui spor la salariu, ci sunt ajutoare acordate de angajator.
In urma actiunii de audit financiar al contului de executie bugetara pe anul 2011 efectuata la Primaria M., au fost constatate abateri de la legalitate si regularitate constand in plata nelegala a drepturilor cu ocazia zilei de Pasti, 1 Decembrie, Craciun, 8 Martie, prevazute in acorduri colective de munca incheiate la nivelul institutiei.
Tribunalul a apreciat ca s-au efectuat plati nelegal catre personalul din cadrul aparatului propriu al Primariei, angajatilor proprii, functionari publici si personal contractual, in baza contractului/acord colectiv de munca, contract incheiat in afara cadrului legal.
Potrivit art. 61 din Legea nr.188/1999 devenit art.72 in actul normativ republicat, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice se pot incheia anul acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, insa aceste acorduri trebuie sa cuprinda numai masuri referitoare la constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca, sanatatea si securitatea in munca, programul zilnic de lucru, perfectionarea profesionala, alte masuri decat cele prevazute de lege referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, insa, prevederile din acordul colectiv de munca incheiat la institutia auditata a reglementat acordarea diferitelor ajutoare, ceea ce contravine textului de lege enuntat.
Functionarii publici din cadrul Primariei nu pot beneficia decat de drepturile salariale prevazute de art. 29 din Legea nr.188/1999, care precizeaza ca:
1. Pentru activitatea desfasurata, functionara publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baza, sporul pentru vechime in munca, suplimentul postului, suplimentul corespunzator de salarizare.
2. Functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi salariale, in conditiile legi.
3. Salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici, neavand posibilitatea de negociere colectiva sau individuala in materie salariala, acordarea unor drepturi suplimentare fata de cele prevazute de cadru este nelegala.
Legea functionarilor publici nr.188/1999 nu prevede negocierea unor drepturi de natura celor acordate functionarilor publicii, drepturile salariale ale functionarilor publici au fost stabilite in baza OG nr.6/2007 modificata prin Ordonanta nr. 9/2008, care reglementeaza in mod expres drepturile salariale si alte drepturi de re beneficiaza functionarii publici.
Asa fiind, Tribunalul a apreciat ca in mod corect s-a emis dispozitia de recuperare a sumelor.
S-a mai avut in vedere ca Dispozitia nr.51/2012 a Camerei de conturi a judetului A., in baza careia a fost emisa dispozitia, nu a fost atacata in contencios administrativ.
Cu privire la cererea subsidiara, Tribunalul a retinut ca in mod eronat reclamantul a cerut sa se constate ca ii sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.84/2012.
Astfel, s-a constat ca sumele ce fac obiectul dispozitiei de recuperare, date de Primarul comunei, nu privesc venituri de natura salariala, pentru a fi aplicabila Legea nr.84/2012.
Aceste drepturi banesti au fost acordate in conformitate cu un acord tacit incheiat intre Primarul Comunei M., in calitate de angajator si functionarii publici, pornind de la premisa ca salariile au fost diminuate incepand cu 2009 si nu li se acorda functionarilor prima de vacanta si se pot acorda ajutoare potrivit art. 55 alin. 4 codul fiscal.
Asadar, acestea nu au fost acordate in niciuna dintre modalitatile descrise de art. 1 lit. a, b sau c din legea invocata in precizarea actiunii.
Apoi, ajutoarele de Craciun, Pasti, 8 martie reprezinta stimulente pentru functionarii publici din cadrul Primariei Mihalt, iar nu drepturi salariale. Aceste stimulente nu au caracteristicile unui drept salarial, al unui spor la salariu, ci sunt ajutoare acordate de angajator.
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs reclamanta M.M.G. solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In motivarea recursului reclamanta a aratat ca in mod gresit a retinut Tribunalul Alba ca sumele de bani au fost acordate in baza unui contract colectiv de munca tacit, incheiat in afara legii in conditiile in care in toate actele emise de Primar in virtutea carora au fost acordate sumele imputate este indicat ca temei de drept art. 55, alin. 4 C.fisc.
Se apreciaza ca fiind eronata si sustinerea conform careia aceste sume ar reprezenta stimulente pentru functionarii publici, iar nu drepturi salariale.
Se mai arata ca instanta de judecata nu era indreptatita sa faca referiri la legalitatea actelor prin care aceste drepturi banesti au fost acordate reclamantului in conditiile in care Institutia Prefectului procedand la verificarea conformitatii lor cu dispozitiile legale a considerat ca sunt legale si ca nu se impune sesizarea instantei de judecata pentru anularea lor.
Reclamantul mentioneaza ca dispozitiile Legii nr.84/2012 sunt aplicabile in speta, drepturile acordate fiind drepturi de natura salariala.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. 312, alin. 3 si 304, pct. 8 si 9 Cod procedura civila.
Paratul Primarul comunei M. a depus intampinare prin care a solicitat admiterea recursului.
Analizand recursul formulat Curtea constata ca acesta este neintemeiat pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta a sustinut ca sumele de bani a caror restituire se solicita au fost corect acordate, in considerarea art. 55, alin. 4 Cod fiscal.
Referitor la aceste sustineri ale reclamantei corect a retinut instanta de fond ca sunt neintemeiate.
Asa cum a aratat si instanta de fond drepturile salariale ale personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau majoritar de la bugetul de stat se stabilesc prin lege, fapt care nu impiedica salariatii sa stabileasca prin negocieri colective cu ocazia incheierii contractului colectiv de munca drepturi salariale suplimentare a caror finantare sa fie suportata exclusiv din alte venituri decat cele ale statului.
Si in cadrul acordurilor colective ale functionarilor publici pot fi incluse clauze de acordare a altor drepturi salariale suplimentare decat cele prevazute expres prin lege, dar sursa lor de finantare sa fie constituita din alte venituri decat cele de la bugetul de stat si sa vizeze doar masurile prevazute la art. 72 alin. 1 din Legea nr.188/1999 republicata si art. 22 alin.1 din H.G. nr.833/2007.
Asadar, angajatorul institutie finantata de la bugetul de stat poate acorda in principiu salariatilor si ale drepturi salariale suplimentare decat cele prevazute expres de legea salarizarii, daca achitarea lor se face din alte surse decat bugetul si rezulta din contractul colectiv de munca incheiat cu respectarea prevederilor legale.
In speta, Primarul comunei M. a platit aceste drepturi fara a avea prevederi legale (dispozitiile art. 55, alin. 4 Cod fiscal nu sunt aplicabile in speta intrucat sumele de bani primite de catre reclamanta nu sunt de natura celor enumerate de textul de lege)  si fara a justifica plata din alte surse extrabugetare
Faptul ca Institutia Prefectului nu a inteles sa solicite anularea actelor administrative prin care aceste sume au fost acordate reclamantului nu este de natura a inlatura dreptul instantei de judecata de analiza legalitatea acestora, astfel incat si aceste critici ale reclamantei sunt neintemeiate.
In ce priveste incidenta Legii 84/2012  trebuie remarcat ca nici aceasta critica nu este fondata, corect stabilind Tribunalul ca  acestea nu au fost acordate in niciuna dintre modalitatile descrise de art. 1 lit. a, b sau c din legea mentionata anterior.
Pentru aceste motive, Curtea, in temeiul art. 312 Cod procedura civila a respins  recursul reclamantei, ca nefondat.