Pedeapsa sub minimul legal special. Cazul expres de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedura penala.
(Decizie nr. 919 din data de 09.09.2012 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Pedeapsa sub minimul legal special. Cazul expres de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedura penala.
Daca prima instanta nu a tinut cont de unul din criteriile defipte de art. 72 alin. 1 C.pen., anume de limitele speciale ale pedepsei (desi potrivit art. 215 alin. 2 Cod penal, limita minima speciala pentru fapta de inselaciune retinuta in sarcina inculpatului este de 3 ani inchisoare, prima instanta a aplicat acestuia o pedeapsa cu inchisoarea in cuantum de 1 an de zile, fara a fi retinut in favoarea inculpatului circumstante atenuante), aceasta constituie cazul expres de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedura penala.
Sectia penala - Decizia penala nr. 919/09 septembrie 2012
Prin sentinta penala nr. 348/24.05.2012, pronuntata de Judecatoria Sibiu in dosarul nr. 3710/306/2011, s-au hotarat urmatoarele:
In baza art. 215 alin. 1, 2 si 3 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., a fost condamnat inculpatul F.S.A. la o pedeapsa de 1 an inchisoare (doua acte materiale).
In baza art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p., a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 6 luni inchisoare (4 acte materiale).
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.p., au fost contopite pedepsele si a fost aplicata inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare.
In baza art. 71 alin.2 Cp, a fost interzis inculpatului exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza II-a si b cp:
- dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
- dreptul de a ocupa o functie implicand autoritatile de stat.
In baza art.81 alin.2 Cp s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de incercare stabilit conform art. 82 al.1 Cp.
In baza art. 359 al. 1 din Codul de procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 cp, a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 71 alin 5 din Codul penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii, a fost suspendata si executarea pedepselor accesorii.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.p.p. cu aplicarea art. 998-999, art.1003 C.civ., a fost admisa actiunea civila formulata de catre partea civila SC I.G. SRL si, in consecinta, a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC I. SRL, prin lichidator judiciar R.A. SPRL Sibiu, la plata sumei de 56.793,60 lei cu titlu de despagubiri materiale.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.p.p. cu aplicarea art.998-999, art.1003 Cciv., a fost admisa actiunea civila formulata de catre partea civila SC W.R. SRL si, in consecinta, a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC I. SRL, prin lichidator judiciar R.A. SPRL Sibiu, la plata sumei de 23.578,17 lei cu titlu de despagubiri materiale.
In baza art. 191 alin. 1 si 3 C.p.p., a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC I. SRL, prin lichidator judiciar R.A. SPRL Sibiu, la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a constatat urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului F.S.A., pentru savarsirea infractiunii de emitere a unui cec caruia ii lipseste unul din elementele esentiale, prev. de art. 84 alin 1 pct.2 si 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. si a infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 al. 1, 2 si 3 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut ca inculpatul F.?.C. era asociat si administrator la SC I. SRL Sibiu, societate avand ca obiect de activitate lucrari de pardosire si placare a peretilor .
Inculpatul, cu ocazia incheierii si derularii contractelor cu reprezentantii SC I.G. SRL si SC W.R. SRL, a dat asigurari sau a lasat sa se inteleaga ca are lichiditati in banca si plata marfurilor achizitionate sau a serviciilor primite se va face la termen, emitand si predand in acest sens file cec si bilete la ordin, semnate si stampilate, acestor unitati, fara a avea la tras disponibil suficient si carora le lipsea unul din elementele esentiale cerute de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11 din Legea nr.59/1934, instrumente de plata care, odata introduse spre decontare, au fost refuzate de banca pentru lipsa totala de disponibil.
In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele probe, fiind indicate filele din dosarul de urmarire penala:
- adresele R.B. de sesizare a incidentelor bancare si actele de inscriere a refuzului bancar in FNC;
- declaratia reprezentantului partii vatamate SC I.G. SRL – K.A.– si recunoasterea dupa fotografie;
- declaratia reprezentantului partii vatamate SC W.R. SRL – A.C.;
- contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC I.G. SRL;
- contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC W.R. SRL, factura fiscala si bilete la ordin refuzate la plata;
- cecurile introduse in banca si refuzate la plata;
- raport de constatare tehnico-stiintifica grafologica;
- datele de identificare ale SC I. SRL;
- fisa cu specimene de semnatura, extrasele de cont si situatia incidentelor de plata inregistrate pe SC I. SRL;
- declaratia martorului P.N.;
- declaratia martorului B.D.I.;
- declaratia martorului H.M.C. ;
- declaratia numitului F.S.B.;
- acte de identificare pentru SC A.G. SRL, PF C.I. si SC O. SRL ;
- declaratiile inculpatului F.S.A. ;
- fisa de cazier a inculpatului .
In cursul judecatii, intrucat inculpatul nu a uzat de procedura simplificata prev de art. 3201 Cpp, prima instanta a procedat la audierea inculpatului F.S.A. si la audierea martorilor H.M.C., B.I., A.I.C., F.S.B., T.R.N. , B.C.L., T.D.I., si la administrarea probei cu inscrisurile depuse, respectiv cele ce descriu activitatile comerciale desfasurate cu SC C. SNC si cele ce reprezinta fisele ORC ale societatilor implicate.
Analizand materialul probator al cauzei, prima instanta a retinut:
SC I. SRL este o societate comerciala infiintata in anul 2007 de numitul T.R.N., ce are ca obiect principal de activitate lucrari de pardosire si placare a peretilor. La data de 26.06.2009, fostul administrator instraineaza societatea inculpatului F.S.A., fiind schimbat si sediul social al firmei la adresa de domiciliu a acestuia.
In perioada imediat urmatoare inculpatul, cu ajutorul martorului F.S.B., a folosit societatea pentru a induce in eroare pe reprezentantii SC I.G. SRL si SC W.R. SRL, cu prilejul achizitionarii mai multor cantitati de materiale de constructii, pentru plata carora au fost emise in alb file cec care, la momentul introducerii in banca, au fost refuzate la plata pentru lipsa totala de disponibil in cont. Ulterior achizitionarii marfii, aceasta era transportata in diferite locatii din jud. S., iar cantitatea de marfa era valorificata de indata, catre diferiti beneficiari, pentru preturi mult diminuate.
Astfel, in cursul lunii iulie 2009, numitul F.S.B. s-a prezentat la sediul SC I.G. SRL din Bucuresti, in vederea achizitionarii mai multor produse din PVC, recomandandu-se ca fiind director in cadrul SC I. SRL.
In urma negocierilor, intre cele doua societati s-a incheiat un contract de vanzare - cumparare de profile PVC, potrivit pct.5.3 din contract marfa putand fi achitata printr-un instrument de plata, respectiv fila CEC, scadent in termen de cel mult 30 zile de la data emiterii facturii. Dupa cum a aratat reprezentantul partii vatamate in faza de urmarire penala – K.A. - contractul a fost trimis prin fax in vederea semnarii, iar dupa circa doua saptamani la sediul societatii s-a prezentat inculpatul F.S.A. cu un camion in vederea ridicarii unei prime cantitati de marfa. Cu acea ocazie, i-a predat numitului K.A. contractul semnat si stampilat si a emis totodata o fila CEC cu seria RZBR1BA nr.0081XXX, completata cu data emiterii 12.09.2009, pentru suma de suma de 22.619,52 lei, instrumentul de plata fiind semnat de inculpatul F.S.A., fara a fi completat insa si la celelalte rubrici.
Dupa aproximativ o saptamana, reprezentantul SC I.G. SRL a primit un telefon de la numitul F. care i-a comunicat ca societatea sa mai dorea o comanda de marfa. Pentru onorarea comenzii partea vatamata a mai cerut o fila CEC, iar in circa o ora s-a prezentat la sediul SC I.G. SRL un tanar, care i-a inmanat reprezentantului partii vatamate un plic cu doua file CEC din partea inculpatului F.S.A., respectiv fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX si fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX, care nu erau completate, ci doar semnate de inculpat.
Sus-numitii au mai incercat la scurt timp sa mai ridice o cantitate de marfa, insa au fost conditionati de reprezentantii SC I.G. SRL de plata livrarilor anterioare, dupa care nu au mai putut fi contactati.
La data scadentei, reprezentantii partii vatamate au completat prima fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX cu suma de 22.619,52 lei si au introdus-o in banca, insa aceasta a fost refuzata la plata pe motiv de lipsa disponibil in cont.
Partea vatamata a incercat sa ia legatura cu inculpatul, atat telefonic cat si personal, dar acesta nu a mai putut fi contactat.
In aceste conditii, administratorul K.A. i-a cerut contabilului societatii sa completeze si celelalte doua file CEC, fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX cu suma de 17.000,00 lei si fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX cu suma de 17.174,08 lei, sume reprezentand contravaloarea celui de-al doilea transport de marfa. Ambele file CEC au fost refuzate ulterior de banca pe motiv de lipsa disponibil in cont.
In aceeasi perioada si urmarind aceeasi rezolutie infractionala, inculpatul F.S.A. a incheiat la data de 08.07.2009 un contract de vanzare - cumparare si cu SC W.R. SRL, la punctul de lucru al acestei societati din Brasov, avand ca obiect diferite materiale de constructii.
Conform declaratiei numitului A.I.C., director la punctul de lucru al SC W.R. SRL, in faza de urmarire penala, acesta a cunoscut o persoana care s-a prezentat ca fiind angajat al SC I. SRL, pe santierul C. din Sibiu, unde se deplasase pentru niste negocieri cu constructorul de acolo. Cu acea ocazie, partile s-au inteles la achizitionarea de catre societatea SC I. SRL a unei cantitati de materiale de constructii, dupa cateva zile inculpatul s-a deplasat la sediul partii vatamate din Brasov, unde a predat contractul semnat, potrivit caruia inculpatul a emis societatii furnizoare fila CEC seria RZBR1BA nr.0041XXX, instrumentul de plata fiind completat cu datele SC I. SRL si semnat de inculpat, restul rubricilor urmand sa fie completate de reprezentantii SC W.R. SRL.
Dupa ridicarea marfii, pentru achitarea contravalorii acesteia inculpatul a remis reprezentantilor partii vatamate doua bilete la ordin cu seria RZBR3AF nr.0036XXX, respectiv seria RZBR3AF nr.0036XXX. La data scadentei, martorul P.N., contabil in cadrul SC W.R. SRL a completat si introdus in banca cele doua bilete la ordin, in vederea decontarii facturii nr.13272/13.07.2009, insa acestea au fost refuzate la plata pe motiv de lipsa totala disponibil in cont.
Lovindu-se de aceste refuzuri de onorare a instrumentelor de plata, la data de 18.10.2009 partea vatamata a facut o notificare scrisa catre SC I. SRL, prin care se atragea atentia ca in caz de neplata a debitului de 23.578,17 lei, se va proceda la introducerea in banca a filei CEC lasata drept garantie la momentul incheierii contractului.
Intrucat societatea administrata de inculpat nu a dat curs solicitarilor, reprezentantii SC W.R. SRL au completat fila CEC cu suma de 23.578,17 lei si au introdus-o in banca, insa si aceasta a fost refuzata la plata pe motiv de lipsa totala disponibil in cont, tragator aflat in interdictie bancara, fila CEC fiind anulata.
Starea de fapt retinuta de instanta este dovedita prin urmatoarele mijloace de proba: adresele R.B. de sesizare a incidentelor bancare si actele de inscriere a refuzului bancar in FNC, declaratia reprezentantului partii vatamate SC I.G. SRL – K.A. – si recunoasterea dupa fotografie, declaratia reprezentantului partii vatamate SC W.R. SRL – A.C., contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC I.G. SRL, contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC W.R. SRL, factura fiscala si bilete la ordin refuzate la plata, cecurile introduse in banca si refuzate la plata, raport de constatare tehnico-stiintifica grafologica, datele de identificare ale SC I. SRL , fisa cu specimene de semnatura, extrasele de cont si situatia incidentelor de plata inregistrate pe SC I. SRL , declaratia martorului P.N. , declaratia martorului B.D.I. , declaratia martorului H.M.C., declaratia martorilor F.S.B., , H.M.C., T.R.N., B.C.L., T.D.I., acte de identificare pentru SC A.G. SRL, PF C.I. si SC O. SRL, declaratiile inculpatului F.S.A.
Prima instanta retine ca in cauza, in cursul urmarii penale, a fost efectuata o constatare tehnico-stiintifica grafoscopica nr.38553C/09.08.2010, concluzia raportului de constatare fiind ca semnaturile in litigiu depuse pe filele CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX; 0081XXX; 0081XXX, respectiv fila CEC seria RZBR1BA nr.0041XXX, au fost executate de inculpatul F.S.A. De altfel, aceeasi semnatura figureaza si pe contractele de vanzare-cumparare incheiate intre parti, lucru ce transpare la o simpla analiza a inscrisurilor, chiar si fara a mai avea nevoie de parerea unui specialist in domeniu.
Prima instanta mai retine ca inculpatul a recunoscut savarsirea faptelor, insa a aratat ca a fost abordat de catre martorul T. promitand-i ca va castiga niste bani din afacere, astfel ca intreaga operatiune ar fi fost coordonata in totalitate de numitul F.S.B. Dincolo de implicarea evidenta a acestui martor, intentia infractionala a inculpatului este dovedita in afara de orice dubiu, acesta participand direct la relatiile cu partile vatamate, semnand contractele de achizitie si emitand instrumentele de plata mentionate, desi avea cunostinta ca nu are acoperire in cont, iar ulterior ocupandu-se si el de distribuirea marfii astfel insusita.
Este adevarat ca F.S.B. a intermediat practic relatiile dintre SC I. SRL si SC I.G. SRL, s-a ocupat impreuna cu inculpatul de distributia marfii, inclusiv catre o societate de-a sa, si tot la initiativa acestuia inculpatul a cedat la scurt timp societatea martorului B.D.I.
Premeditarea intregii activitati infractionale reiese cu pregnanta din materialul probator administrat in cauza. Inculpatul a solicitat achizitionarea unor cantitati insemnate de materiale de constructii intr-un interval de cateva zile, inducand in eroare reprezentantii societatilor furnizoare prin emiterea din proprie initiativa a unor file cec, pentru a crea astfel aparenta bunei sale solvabilitati si a intari convingerea partilor vatamate ca, in caz de neplata, aveau un instrument de plata valid pe care sa-l poata pune in executare.
Din analiza fisei de cont a SC I. SRL se constata insa ca societatea nu a desfasurat nicio activitate in perioada relatiilor comerciale cu SC I.G. SRL si SC W.R. SRL si nici dupa aceea, conturandu-se cu evidenta premizele unei „societati de tip fantoma” de care faptuitorul s-a folosit in activitatea lui infractionala. Acelasi aspect rezulta si din modalitatea in care s-a realizat intrarea in societate a inculpatului F.S.A. si cedarea imediata a acesteia la scurt timp dupa intrarea in posesia marfurilor prin inselarea partilor vatamate.
Instanta retine ca inculpatul a preluat SC I. SRL la data de 26.06.2009, de la fostul asociat T.R.N., dupa nici o luna, incepand relatiile comerciale cu partile vatamate, pe parcursul unei singure luni, respectiv, iulie 2009 fiind efectuate toate transporturile de marfa achizitionate de la acestea. Ulterior, in incercarea de a se sustrage raspunderii penale, la data de 15.10.2009, deci la nici 4 luni de la preluare, inculpatul a cesionat societatea martorului B.D.I., persoana interpusa care nu are nici o legatura cu administrarea societatii in cauza. Faptul ca SC I. SRL, la fel ca si SC O.S. SRL, au fost cedate doar scriptic, de activitatea acestora continuand sa se ocupe in fapt tot inculpatul si altii, rezulta in mod evident si din declaratia martorului B.D.I.. Acesta a precizat ca a fost de acord sa preia SC I. SRL pentru a face astfel rost de bani, insa inculpatul F. nu i-a predat nici un document contabil sau un alt inscris legat de firma, toate actele constitutive ramanand la acesta din urma.
Audiat fiind, martorul H. a precizat de altfel ca si el achizitionase SC O.S. SRL tot in mod intempestiv, preluarea fiindu-i propusa de numitul F. in timp ce se afla intr-o pizzerie contra unei sume de bani. A mai aratat sus-numitul ca si dupa preluare, de activitatea societatii respective s-a ocupat tot numitul F., care nu i-a predat niciun document contabil sau un alt inscris legat de firma.
A mai precizat acesta ca in cursul anului 2009 numitul F. i-a facut cunostinta cu inculpatul F.S.A., iar dupa un timp i-a cerut sa semneze niste chitante, spunandu-i ca pe numele SC O.S. SRL urma sa vina un transport de marfa. Ulterior, a fost sunat de acelasi F. care i-a cerut sa ia legatura cu inculpatul pentru a-i comunica ca banii pentru marfa receptionata se aflau la el, urmand sa se inteleaga ulterior cu privire la acest aspect.
Prima instanta are in vedere si activitatea inculpatului ulterior preluarii marfii, mijloacele de transport fiind directionate catre diferite locatii din jud. Sibiu, unde marfa era descarcata in graba, dupa care era distribuita imediat catre diferiti beneficiari, pentru a i se sterge urma, cu preturi mult sub pretul real.
Din chiar declaratiile inculpatului F. si ale martorului F. rezulta ca marfa a fost livrata catre firme fantoma, respectiv, SC A.G. SRL, SC C.M. si, nu in ultimul rand, catre SC O.S. SRL, care dupa cum precizam era societatea administrata in fapt de numitul F., societati interpuse, pentru a complica circuitul juridic al marfurilor si a ingreuna astfel identificarea faptuitorilor.
In acest sens, se constata ca SC A.G. SRL este o societate cedata inca din cursul anului 2009 catre C.D., persoana arhicunoscuta in jud. S. pentru activitatea sa de preluare a unui numar insemnat de societati, care fie fusesera folosite la diferite manopere frauduloase de genul celei de fata, fie inregistrau datorii insemnate la bugetul de stat. La randul ei, PF C.I. figureaza ca radiata din circuitul economic inca din luna februarie 2009, deci anterior perioadei in care a fost valorificata marfa obtinuta prin inselarea partilor vatamate s-a infiintat SC C. SNC.
Apoi, instanta mai constata ca atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de judecata, inculpatul nu a putut furniza nici un document contabil pentru circuitul legal al marfii, ulterior preluarii ei de la partile vatamate, lucru care dovedeste ca acesta nu avea nici o intentie de a rula marfa prin societate, ca si activitate comerciala inregistrata, ci a urmarit doar valorificarea urgenta a acesteia pentru obtinerea unui venit imediat si ilegal.
In drept, fapta inculpatului F.S.A. care, in cursul lunii iulie 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale si actionand in calitate de administrator al SC I. SRL, a indus in eroare pe reprezentantii partilor vatamate SC I.G. SRL si SC W.R. SRL, cu ocazia incheierii unor contracte de vanzare-cumparare, avand ca obiect achizitionarea mai multor cantitati de materiale de constructii, si a remis in mod fraudulos spre plata filele CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX, nr.0081XXX si nr.0081XXX, respectiv seria RZBR1BA nr.0041XXX, precum si biletele la ordin cu seria RZBR3AF nr.0036XXX si nr.0036XXX, instrumente de plata care odata introduse spre decontare au fost refuzate de banca pentru lipsa totala de disponibil, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in forma continuata, prev. de art. 215 alin.1, 2 si 3 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (doua acte materiale).
In drept, fapta inculpatului F.S.A. care a emis catre SC I.G. SRL filele CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX, nr.0081XXX si nr.0081XXX si catre SC W.R. SRL fila CEC seria RZBR1BA nr.0041XXX, fara a avea la tras disponibil suficient si carora le lipsea unul din elementele esentiale cerute de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale).
Instanta aminteste ca cecul sub forma de garantie, desi invocat frecvent in relatiile comerciale, reprezinta o inovatie nereglementata de vreun act normativ, iar emiterea lui in aceasta modalitate este contrara prevederilor legale, astfel ca ii sunt aplicabile dispoz. art.29 din Legea nr.59/1934 cu privire la nulitatea stipulatiilor contrare legii.
Prin garantie a creditorului se inteleg acele mijloace tehnice menite sa asigure executarea unei obligatii. Regimul juridic al garantiilor mobiliare este reglementat de Legea nr.99/1999, care nu prevede printre acestea si cecul, acesta fiind un instrument de plata si nicidecum o garantie. In plus, potrivit actului normativ mentionat, orice garantie mobiliara se poate constitui numai pe baza unui contract de garantie, incheiat in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata si trebuie semnat de debitor (art.13-14).
Mai mult, potrivit art. 18 din Legea nr.99/1999, contractul de garantie se poate referi la o garantie reala asupra unor bunuri viitoare. O astfel de garantie reala produce efecte in momentul cand debitorul obtine proprietatea asupra bunurilor care raspund descrierii stabilite in contract. Per a contrario, din acest text de lege rezulta ca atata timp cat debitorul nu are obiectul garantiei nu se poate vorbi de existenta unei garantii valabile. Transferand rationamentul la regimul juridic al cecului, se poate afirma ca atata timp cat nu exista provizia necesara in cont, cecul nu ar putea indeplini conditiile pentru a fi o garantie reala mobiliara. Or, prezentarea intentionata ca fiind garantie a ceva ce nu este in realitate garantie si acceptat ca atare de persoana indusa in eroare, poate constitui tocmai un element al inselaciunii.
Potrivit Legii nr.59/1934, pentru ca cecul sa fie legal emis, e necesara indeplinirea mai multor conditii:
• in primul rand, disponibilul din cont sa fie constituit anterior emiterii cecului.
Anterioritatea disponibilului in cont este prevazuta in art.3 alin.2 din lege unde se arata ca „cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are disponibil la tras...”, art.4 alin.2 unde se foloseste expresia „...efectul confirmarii existentei disponibilului...” si art.29 in care se arata ca „cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.”
De asemenea, conform pct.34 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri, modificate prin Norma nr.6/2008, „Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, in momentul emiterii instrumentului, care sa-i faca posibila trasului efectuarea platii, disponibilul avand valoare mai mare sau egala cu cea a sumei inscrisa pe cec”.
• disponibilul sa reprezinte o valoare mai mare sau cel putin egala cu aceea a cecului.
Aceasta obligatie rezulta expres din analiza dispoz. art.84 unde se foloseste expresia „disponibil suficient la tras” (pct.2) si „disponibilul necesar mai inainte de prezentarea cecului” (alin. ultim).
• suma de bani din cont trebuie sa fie disponibila in sensul ca sa fie lichida, certa si exigibila in raportul dintre banca si emitentul cecului, iar acesta sa aiba dreptul de a dispune de provizia necesara.
In acest sens, pct.34 alin.3 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994 modificate prin Norma nr.6/2008, prevad „Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului”.
Astfel, cecul este un instrument de plata si nu o garantie, aspect ce rezulta in mod expres din dispoz. pct. 2 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994 – „Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi” si ale pct.4 – „Cecul este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul”.
Tocmai de aceea, pct.8 alin.2 din Normele-Cadru prevede ca „in toate redactarile cecul trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii dispuse de lege care sa satisfaca cerintele suficientei informatii, precum si cerintele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv”.
In plus, principiul nelegalitatii cecului emis altfel decat ca instrument de plata rezulta implicit din prev. pct.16 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994, unde se arata ca „Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea instrumentului”, cat si in cele ale art.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, unde se mentioneaza printre mentiunile cecului „ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani”. Or, cecul „lasat in alb ca si garantie” ar reprezenta tocmai o astfel de conditionare („se va introduce in banca numai daca nu se plateste in numerar”).
Totodata, conform art.13 din Legea cecului, tragatorul raspunde de plata. Orice clauza prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere se socoteste nescrisa, aceasta fiind o dispozitie imperativa a legii, care nu poate fi incalcata prin vointa partilor. Iar art.29 stipuleaza: „Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa”. Drept urmare, orice stipulatie intre parti (verbala sau atestata in scris) care ar face imposibila plata la vedere a cecului (acceptarea emiterii cecului fara disponibil in cont, conditionarea alimentarii ulterioare a contului in cazul cecului in alb lasat ca si garantie etc.) se socoteste nescrisa, deci inexistenta, fiind contrara unei dispozitii exprese a legii.
In cauza sunt aplicabile si dispozitiile articolului 33 lit a C.p. privind concursul real.
La individualizarea judiciara a pedepsei pe care prima instanta a aplicat-o inculpatului, s-au avut in vedere criteriile generale prev. de art. 72 cp; gradul de pericol social al faptei (mediu, avand in vedere ca acesta a emis doua file cec carora le lipsea unul din elementele constitutive si infractiunea de inselaciune prin care s-a produs un prejudiciu de mare 56.793,60 lei plus 23.578,17 lei nerecuperat ), persoana inculpatului ( in varsta de 27 ani, necasatorit, fara ocupatie, fara antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei atat in cursul urmaririi penale cat si in cadrul cercetarii judecatoresti).
Asadar, in raport de imprejurarile savarsirii faptei si datele favorabile ce caracterizeaza pe inculpat exista suficiente temeiuri pentru a concluziona ca realizarea scopului pedepsei asa cum este definit in art. 52 cp, e posibil si prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.
Astfel, prima instanta i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de emitere a unui cec caruia ii lipseste unul din elementele esentiale prev. de art. 84 al. 1 pct. 2si3 din Lg 59/1934 cu aplicarea art. 41 al. 2 cp si 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 al. 1,2 si3 cp.
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.p. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare, a mai dispus prima instanta.
In baza art. 81 din Codul penal, prima instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de incercare stabilit conform art. 82 al. 1 cp.
In baza art. 359 al. 1 cpp a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 cp, a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 71 cp, a interzis inculpatului exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza II-a si b cp:
- dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
- dreptul de a ocupa o functie implicand autoritatile de stat.
In baza art. 71 al. 5 Cp pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii s-a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
In ceea ce priveste latura civila a acuzei, prima instanta a retinut ca cele doua societati comerciale s-au constituit parti civile in dosar, respectiv SC I.G. SRL cu suma de 56.793,60 lei , SC W.R. SRL cu suma de 23.578,17 lei . De vreme ce in cauza sunt intrunite toate conditiile raspunderii civile delictuale (fapta ilicita a inculpatului cauzatoare de prejudicii, prejudiciul cert atat sub aspectul existentei sale cat si a intinderii lui, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita a inculpatului si prejudiciul incercat de catre partile vatamate si vinovatia inculpatului sub forma intentiei) si de vreme ce inculpatul a fost de acord cu acoperirea prejudiciilor sustinute de catre partile civile, prima instanta admis actiunea civila exercitata in cauza de catre partile civile, constatand ca sunt intrunite conditiile art.998-999 Cod civil, motiv pentru care, in baza art.14 Cpp rap la art.346 Cpp a obligat inculpatul F.S.A. la plata sumelor solicitate de acestea.
A mai constat prima instanta ca partea responsabila civilmente, SC I. SRL se afla in lichidare.
Impotriva acestei sentinte au formulat, in termen, recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu si inculpatul.
Prin recursul sau, parchetul a solicitat casarea sentintei si, in rejudecare, aplicarea unei pedepse in limitele legale pentru infractiunea de inselaciune.
In motivarea recursului sau parchetul a aratat, in esenta, ca hotararea de prima instanta este nelegala deoarece pedeapsa de un an inchisoare aplicata pentru inselaciune este situata sub limita minima de 3 ani inchisoare, prevazuta de art. 215 alin. 2 C.pen.
Prin concluziile puse in fata instantei de recurs, parchetul a precizat ca solicita a se face aplicarea dispozitiilor art. 861 Cod penal referitor la modalitatea de executare a pedepsei.
Prin recursul sau, inculpatul a solicitat, in principal, achitarea in baza art. 11 pt. 2 raportat la art. 10 lit. c CP pentru infractiunea de inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1,2,3 CP cu aplicarea art.41 alin. 2 CP de asemenea sa dispuneti achitarea si pentru infractiunile prev. de art.84 alin.l pt. 2 si 3 din Legea 59/1934, iar in subsidiar, in cazul in care instanta va considera ca se face vinovat de una din cazurile prev. de art. 84 sa dispuneti aplicarea unei pedepse indreptate spre minimul prev. de lege.
In motivarea recursului sau, inculpatul a aratat ca, faptele retinute in rechizitoriu sunt contrazise de probatoriul existent la dosar, de declaratiile martorilor audiati si de documentele depuse in fata instantei.
In fapt, arata inculpatul, in cursul anului 2009, a fost abordat de numitul T.R.N. care i-a propus sa preia firma pe care o detinea, urmand ca a se ocupa de administrarea societatii. Mai arata ca nu a discutat si nu l-a intrebat niciodata pe numitul T. care este motivul pentru care doreste sa o instraineze, acesta promitandu-i ca-l va ajuta sa fac afaceri si sa castige niste bani, fara a-i detalia modul in care o sa desfasoare activitatile economice, spunandu-i ca o sa se ocupe el, modul de operare al martorului fiind acelasi ca si in cazul numitilor B.D.I. si H.M.C., martori audiati in fata instantei, si care declara aceeasi situatie si stare de fapt prin care a trecut si inculpatul .
Mai sustine inculpatul ca intreaga activitate a societatii SC I. SRL si SC O.S. era directionala de catre doua persoane, T.R.N. si F.S., care in numele si pentru persoanele printre se regaseste si inculpatul, achizitionau marfa si o vindeau mai departe, fara ca persoanele interpuse sa-si insuseasca sume din tranzactiile efectuate de acestia.
Mai arata inculpatul ca nu poate fi acuzat decat de un singur lucru si anume de faptul ca a semnat doua contracte de achizitie marfa, unul prin mail (cel de la I. ) si unul pe care i l-a pus in fata T., la Sibiu ( cel cu W. ), si 5 file CEC in alb, file CEC pe care le-a dat numitului T.R.N. care la randul lui a dat 3 dintre acestea numitului F.S., cu care acesta era prieten.
Din declaratiile martorului K.A., administrator la societatea SC I.G. SRL Bucuresti, ale martorului A.I.C., director vanzari SC W.R. SRL nu rezulta decat un singur lucru, mai sustine inculpatul, anume faptul ca nici unul dintre cei doi nu il cunosc (K.A. nu l-a recunoscut de pe plansa foto, iar A.I. nu l-a recunoscut in sala de judecata), ci pe cei doi mai sus mentionati (K.A. arata ca ii cunoaste pe F. si ca acesta a mentionat ca este administrator la SC I. SRL, in timp ce A.I. in mod evident minte in declaratia sa cand spune ca nu ii cunoaste pe T.R., acest aspect iesind in evidenta din declaratia martorului T.D., care a declarat ca il cunoaste pe T. si ca a facut transporturi pentru acesta inclusiv de la societatea unde A.I. este Director de vanzari, dovada in acest sens fiind factura de la fila X dosar de urmarire penala, unde acesta apare ca si delegat.
Mai arata inculpatul ca, pe tot parcursul acestor activitati desfasurate de catre F.S. si T.R. am discutat doar telefonic cu cei doi care mi-au spus sa stau linistit ca au ei grija de faptul ca nu aveau sold disponibil in cont si ca urmeaza sa se faca plata catre cele doua societati pagubite dupa ce marfa achizitionata va fi vanduta catre alte societati.
Inculpatul invedereaza ca si-a dat seama tarziu ca ceva nu este in regula si a vandut societatea numitului B., tocmai pentru ca nu vroia sa aiba probleme.
Mai arata ca nu a incercat nici un moment sa insele pe cineva, ca s-a preocupat sa acopere sumele pe care le avea de platit catre cele doua societati pagubite, ca a vandut chiar o parte din marfa catre SC C. SNC Medias fapt pe care a incercat sa il dovedeasca cu facturile care i-au fost retinute la Politie si pe care nu le mai regaseste la dosar, facturi enumerate in declaratia data la organele de urmarire penala, toate avand serie si data.
Referitor la faptul ca nu a furnizat documente contabile pentru circuitul marfii, asa cum se arata in rechizitoriu, inculpatul arata ca acest lucru este neadevarat intrucat a predate personal si in original facturile si chitantele societatii organelor de Politie, in speta ag. S.V.V., care ulterior au aratat ca nu detin aceste documente, desi le-a enumerat si aratat in declaratia de la fila X si Y din dosarul de urmarire penala, astfel ca existenta lor nu poate fi negata.
Referitor la fapta de a emite cele 4 file CEC catre cele doua societati, fara a avea la tras disponibil suficient, inculpatul sustine ca, inca de la inceput, pe tot parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, a recunoscut faptul ca a semnat filele CEC pe care le-a inmanat numitului T.R., fara a cunoaste destinatia lor, fara a isi insusi sumele mentionate si societatile carora erau destinate, forma si modalitatea de acceptare a acestor file CEC apartinand in totalitate societatilor parti vatamate in dosarul de fata, care, pe langa faptul ca au acceptat aceasta forma de plata fara a mai avea relatii contractuale cu societatea SC I. SRL, au incalcat si dispozitiile legale prev. de Legea 59/1934(in speta SC I.G. SRL ).
Concluzioneaza inculpatul ca nu poate fi acuzat decat de faptul ca a avut incredere in niste oameni care l-au folosit pentru interesul lor personal si pentru faptul a semnat in alb filele CEC, drept pentru care solicita achitarea si pentru infractiunile prev. de art.84 alin. l pt. 2 si 3 din Legea 59/1934, iar in subsidiar, in cazul in care instanta va considera ca se face vinovat de una din cazurile prev. de art. 84, sa se dispuna aplicarea unei pedepse indreptate spre minimul prev. de lege.
Analizand recursurile cu respectarea art. 3856 alin. 3 si art. 38514 din Codul de procedura penala, Curtea a retinut urmatoarele:
Curtea de apel a constat ca, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate in cauza si insusindu-si complet argumentele relevate de procuror in expunerea rechizitoriului, prima instanta a stabilit in mod corect vinovatia inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunilor de inselaciune si emitere de file cec cu nerespectarea conditiilor legale.
Faptele de care este acuzat inculpatul si dovedite in mod complet de probele administrate in cauza intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune in forma continuata prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cpen. si de emitere de file cec cu nerespectarea conditiilor legale, prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp.
Curtea a retinut si ca incadrarea juridica data faptelor inculpatului este in deplina concordanta cu Decizia nr. 9/2005, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite in recurs in interesul legii.
Curtea nu poate retine apararile inculpatului in sensul ca este nevinovat pentru infractiunea de inselaciune, din insesi motivele de recurs ale acestuia desprinzandu-se concluzia ca inculpatul a semnat doua contracte de achizitie marfa, unul prin mail (cel de la I. ) si unul pe care i l-a pus in fata T., la Sibiu ( cel cu W. ), si 5 file CEC in alb, file CEC pe care le-a dat numitului T.R.N., care la randul lui a dat 3 dintre acestea numitului F.S., cu care acesta era prieten.
Sustinerea inculpatului ca nu a avut intentia de a insela si ca a gresit doar prin faptul ca s-a increzut in numitii T.R.N. si F.S., nu poate fi retinuta de catre Curte.
O astfel de aparare nu este veridica in contextul in care chiar inculpatul arata ca a preluat firma de la numitul T. in scopul de a face bani din afaceri fara a discuta niciodata cu acesta din urma care este motivul pentru care doreste sa o instraineze si nici care va fi modalitatea de a face bani, fiind greu e inchipuit cum o persoana in deplinatatea facultatilor mintale, precum este inculpatul, nu pune intrebari legate de motivele pentru care cineva ii cedeaza calitatile de asociat si administrator al unei societati comerciale.
La fel de neveridica este si apararea inculpatului in sensul ca nu a stiut ce urmeaza sa se intample cu filele cec semnate de el atata timp cat stia ca pentru acoperirea acelor file cec nu existau si nici nu vor exista vreodata disponibilitati in conturi.
Relevante pentru a demonstra intentia frauduloasa a inculpatului este, asa cu corect a retinut si prima instanta, si activitatea post infractionala a inculpatului, constand in aceea ca a cedat mai departe calitatea de asociat al SC I. SRL, ca atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de judecata, inculpatul nu a putut furniza nici un document contabil pentru circuitul legal al marfii, ulterior preluarii ei de la partile vatamate, acest din urma aspect neputand fi contrazis de simplele afirmatii ale inculpatului in sensul ca ar fi predat astfel de acte fiscale organelor de urmarire penala si ca aceste documente nu se mai gasesc la dosar.
Analizand, in continuare, motivele de recurs al parchetului, Curtea retine ca, in procesul de individualizare a pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului pentru infractiunea de inselaciune, prima instanta nu a tinut cont de unul din criteriile defipte de art. 72 alin. 1 C.pen., anume de limitele speciale ale pedepsei, ceea ce constituie si cazul expres de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedura penala.
Astfel, desi potrivit art. 215 alin. 2 Cod penal, limita minima speciala pentru fapta de inselaciune retinuta in sarcina inculpatului este de 3 ani inchisoare, prima instanta a aplicat acestuia o pedeapsa cu inchisoarea in cuantum de 1 an de zile.
O reducere a pedepsei sub minimul special ar fi fost permisa doar in contextul in care prima instanta ar fi retinut in favoarea inculpatului circumstante atenuante, ceea ce, in speta, in mod corect, de altfel, nu s-a realizat.
Pentru aceste din urma considerente, sentinta recurata urmeaza a fi casata sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului F.S.A. pentru infractiunea prev.de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal acestuia
In rejudecare, procedand la propria individualizare, Curtea retine ca, fata de faptul ca inculpatul nu are antecedente penale, este suficient ca pentru infractiunea de inselaciune sa-i fie aplicata pedeapsa inchisorii in cuantumul minim special prevazut de art. 215 alin. 2 C.pen, anume 3 ani inchisoare.
Tinand cont de aceleasi aspecte legate de lipsa de antecedente penale, la care se adauga atitudinea cooperanta a inculpatului cu organele judiciare, Curtea apreciaza, ca si reprezentantului parchetului care a pus concluzii asupra prezentului recurs, ca pentru reeducarea inculpatului nu este nevoie de executarea in regim de detentie, pronuntarea hotararii de condamnare constituind un serios avertisment pentru inculpat, menit, alaturi de masuri specifice de supraveghere, a-l determina sa nu mai savarseasca, pe viitor, fapte prevazute de legea penala, drept pentru care, se va face aplicarea dispozitiilor art. 861 si urm. din Codul penal.
Asadar, pentru toate considerentele de mai sus, vazand si dispozitiile art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedura penala, Curtea a admis recursul declarat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu impotriva sentintei penale nr.348/24.05.2012 pronuntata de Judecatoria Sibiu in dosarul nr. 3710/306/2011, pe care a casat-o sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului F.S.A. pentru infractiunea prev.de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal acestuia si al individualizarii judiciare a executarii pedepsei rezultante si, procedand la rejudecare in aceste limite:
A descontopit pedeapsa rezultanta de 1 an inchisoare aplicata inculpatului F.S.A. in elementele ei componente, respectiv :
- 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev.de art.215 alin.1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (doua acte materiale).
- 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de 84 alin. 1 pct. 2 si 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (patru acte materiale).
A majorat pedeapsa aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal de la 1 an inchisoare la 3 ani inchisoare.
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele de 3 ani inchisoare si 6 luni inchisoare in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
A interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevazuta de art.71 Cod penal, a urmatoarelor drepturi prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit.b Cod penal:
- dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice
- dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie implicand exercitiul autoritatii de stat
A inlaturat din sentinta penala atacata dispozitiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani.
In baza art. 86 ind. 1, 86 ind. 2 Cod penal, a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare, aplicata inculpatului F.S.A., sub supraveghere pe durata unui termen de incercare de 5 ani si a incredintat supravegherea inculpatului Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul Sibiu.
Pe aceeasi durata, de 5 ani, a suspendat si executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor, conform art.71 alin. ultim C.penal.
In baza art. 86 ind.3 alin. 1 C.penal a stabilit ca inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Sibiu
- sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau
locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui
de existenta
A facut aplicarea art.359 alin.1 Cod procedura penala si a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86 ind.4 alin.1 raportat la art. 83 si art. 84 Cod penal si ale art. 86 ind.4 alin.2 Cod penal.
A mentinut in rest dispozitiile sentintei penale atacate, in masura in care nu contravin prezentei decizii.
Pentru aceleasi considerente, vazand dispozitiile art. 31815 pct. 1 lit. b din Codul de procedura penala, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de catre inculpatul F.S.A. impotriva aceleiasi sentinte penale.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, Curtea a obligat inculpatul sa plateasca suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in recurs.
Daca prima instanta nu a tinut cont de unul din criteriile defipte de art. 72 alin. 1 C.pen., anume de limitele speciale ale pedepsei (desi potrivit art. 215 alin. 2 Cod penal, limita minima speciala pentru fapta de inselaciune retinuta in sarcina inculpatului este de 3 ani inchisoare, prima instanta a aplicat acestuia o pedeapsa cu inchisoarea in cuantum de 1 an de zile, fara a fi retinut in favoarea inculpatului circumstante atenuante), aceasta constituie cazul expres de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedura penala.
Sectia penala - Decizia penala nr. 919/09 septembrie 2012
Prin sentinta penala nr. 348/24.05.2012, pronuntata de Judecatoria Sibiu in dosarul nr. 3710/306/2011, s-au hotarat urmatoarele:
In baza art. 215 alin. 1, 2 si 3 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., a fost condamnat inculpatul F.S.A. la o pedeapsa de 1 an inchisoare (doua acte materiale).
In baza art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p., a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 6 luni inchisoare (4 acte materiale).
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.p., au fost contopite pedepsele si a fost aplicata inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare.
In baza art. 71 alin.2 Cp, a fost interzis inculpatului exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza II-a si b cp:
- dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
- dreptul de a ocupa o functie implicand autoritatile de stat.
In baza art.81 alin.2 Cp s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de incercare stabilit conform art. 82 al.1 Cp.
In baza art. 359 al. 1 din Codul de procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 cp, a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 71 alin 5 din Codul penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii, a fost suspendata si executarea pedepselor accesorii.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.p.p. cu aplicarea art. 998-999, art.1003 C.civ., a fost admisa actiunea civila formulata de catre partea civila SC I.G. SRL si, in consecinta, a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC I. SRL, prin lichidator judiciar R.A. SPRL Sibiu, la plata sumei de 56.793,60 lei cu titlu de despagubiri materiale.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.p.p. cu aplicarea art.998-999, art.1003 Cciv., a fost admisa actiunea civila formulata de catre partea civila SC W.R. SRL si, in consecinta, a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC I. SRL, prin lichidator judiciar R.A. SPRL Sibiu, la plata sumei de 23.578,17 lei cu titlu de despagubiri materiale.
In baza art. 191 alin. 1 si 3 C.p.p., a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC I. SRL, prin lichidator judiciar R.A. SPRL Sibiu, la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a constatat urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului F.S.A., pentru savarsirea infractiunii de emitere a unui cec caruia ii lipseste unul din elementele esentiale, prev. de art. 84 alin 1 pct.2 si 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. si a infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 al. 1, 2 si 3 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut ca inculpatul F.?.C. era asociat si administrator la SC I. SRL Sibiu, societate avand ca obiect de activitate lucrari de pardosire si placare a peretilor .
Inculpatul, cu ocazia incheierii si derularii contractelor cu reprezentantii SC I.G. SRL si SC W.R. SRL, a dat asigurari sau a lasat sa se inteleaga ca are lichiditati in banca si plata marfurilor achizitionate sau a serviciilor primite se va face la termen, emitand si predand in acest sens file cec si bilete la ordin, semnate si stampilate, acestor unitati, fara a avea la tras disponibil suficient si carora le lipsea unul din elementele esentiale cerute de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11 din Legea nr.59/1934, instrumente de plata care, odata introduse spre decontare, au fost refuzate de banca pentru lipsa totala de disponibil.
In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele probe, fiind indicate filele din dosarul de urmarire penala:
- adresele R.B. de sesizare a incidentelor bancare si actele de inscriere a refuzului bancar in FNC;
- declaratia reprezentantului partii vatamate SC I.G. SRL – K.A.– si recunoasterea dupa fotografie;
- declaratia reprezentantului partii vatamate SC W.R. SRL – A.C.;
- contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC I.G. SRL;
- contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC W.R. SRL, factura fiscala si bilete la ordin refuzate la plata;
- cecurile introduse in banca si refuzate la plata;
- raport de constatare tehnico-stiintifica grafologica;
- datele de identificare ale SC I. SRL;
- fisa cu specimene de semnatura, extrasele de cont si situatia incidentelor de plata inregistrate pe SC I. SRL;
- declaratia martorului P.N.;
- declaratia martorului B.D.I.;
- declaratia martorului H.M.C. ;
- declaratia numitului F.S.B.;
- acte de identificare pentru SC A.G. SRL, PF C.I. si SC O. SRL ;
- declaratiile inculpatului F.S.A. ;
- fisa de cazier a inculpatului .
In cursul judecatii, intrucat inculpatul nu a uzat de procedura simplificata prev de art. 3201 Cpp, prima instanta a procedat la audierea inculpatului F.S.A. si la audierea martorilor H.M.C., B.I., A.I.C., F.S.B., T.R.N. , B.C.L., T.D.I., si la administrarea probei cu inscrisurile depuse, respectiv cele ce descriu activitatile comerciale desfasurate cu SC C. SNC si cele ce reprezinta fisele ORC ale societatilor implicate.
Analizand materialul probator al cauzei, prima instanta a retinut:
SC I. SRL este o societate comerciala infiintata in anul 2007 de numitul T.R.N., ce are ca obiect principal de activitate lucrari de pardosire si placare a peretilor. La data de 26.06.2009, fostul administrator instraineaza societatea inculpatului F.S.A., fiind schimbat si sediul social al firmei la adresa de domiciliu a acestuia.
In perioada imediat urmatoare inculpatul, cu ajutorul martorului F.S.B., a folosit societatea pentru a induce in eroare pe reprezentantii SC I.G. SRL si SC W.R. SRL, cu prilejul achizitionarii mai multor cantitati de materiale de constructii, pentru plata carora au fost emise in alb file cec care, la momentul introducerii in banca, au fost refuzate la plata pentru lipsa totala de disponibil in cont. Ulterior achizitionarii marfii, aceasta era transportata in diferite locatii din jud. S., iar cantitatea de marfa era valorificata de indata, catre diferiti beneficiari, pentru preturi mult diminuate.
Astfel, in cursul lunii iulie 2009, numitul F.S.B. s-a prezentat la sediul SC I.G. SRL din Bucuresti, in vederea achizitionarii mai multor produse din PVC, recomandandu-se ca fiind director in cadrul SC I. SRL.
In urma negocierilor, intre cele doua societati s-a incheiat un contract de vanzare - cumparare de profile PVC, potrivit pct.5.3 din contract marfa putand fi achitata printr-un instrument de plata, respectiv fila CEC, scadent in termen de cel mult 30 zile de la data emiterii facturii. Dupa cum a aratat reprezentantul partii vatamate in faza de urmarire penala – K.A. - contractul a fost trimis prin fax in vederea semnarii, iar dupa circa doua saptamani la sediul societatii s-a prezentat inculpatul F.S.A. cu un camion in vederea ridicarii unei prime cantitati de marfa. Cu acea ocazie, i-a predat numitului K.A. contractul semnat si stampilat si a emis totodata o fila CEC cu seria RZBR1BA nr.0081XXX, completata cu data emiterii 12.09.2009, pentru suma de suma de 22.619,52 lei, instrumentul de plata fiind semnat de inculpatul F.S.A., fara a fi completat insa si la celelalte rubrici.
Dupa aproximativ o saptamana, reprezentantul SC I.G. SRL a primit un telefon de la numitul F. care i-a comunicat ca societatea sa mai dorea o comanda de marfa. Pentru onorarea comenzii partea vatamata a mai cerut o fila CEC, iar in circa o ora s-a prezentat la sediul SC I.G. SRL un tanar, care i-a inmanat reprezentantului partii vatamate un plic cu doua file CEC din partea inculpatului F.S.A., respectiv fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX si fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX, care nu erau completate, ci doar semnate de inculpat.
Sus-numitii au mai incercat la scurt timp sa mai ridice o cantitate de marfa, insa au fost conditionati de reprezentantii SC I.G. SRL de plata livrarilor anterioare, dupa care nu au mai putut fi contactati.
La data scadentei, reprezentantii partii vatamate au completat prima fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX cu suma de 22.619,52 lei si au introdus-o in banca, insa aceasta a fost refuzata la plata pe motiv de lipsa disponibil in cont.
Partea vatamata a incercat sa ia legatura cu inculpatul, atat telefonic cat si personal, dar acesta nu a mai putut fi contactat.
In aceste conditii, administratorul K.A. i-a cerut contabilului societatii sa completeze si celelalte doua file CEC, fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX cu suma de 17.000,00 lei si fila CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX cu suma de 17.174,08 lei, sume reprezentand contravaloarea celui de-al doilea transport de marfa. Ambele file CEC au fost refuzate ulterior de banca pe motiv de lipsa disponibil in cont.
In aceeasi perioada si urmarind aceeasi rezolutie infractionala, inculpatul F.S.A. a incheiat la data de 08.07.2009 un contract de vanzare - cumparare si cu SC W.R. SRL, la punctul de lucru al acestei societati din Brasov, avand ca obiect diferite materiale de constructii.
Conform declaratiei numitului A.I.C., director la punctul de lucru al SC W.R. SRL, in faza de urmarire penala, acesta a cunoscut o persoana care s-a prezentat ca fiind angajat al SC I. SRL, pe santierul C. din Sibiu, unde se deplasase pentru niste negocieri cu constructorul de acolo. Cu acea ocazie, partile s-au inteles la achizitionarea de catre societatea SC I. SRL a unei cantitati de materiale de constructii, dupa cateva zile inculpatul s-a deplasat la sediul partii vatamate din Brasov, unde a predat contractul semnat, potrivit caruia inculpatul a emis societatii furnizoare fila CEC seria RZBR1BA nr.0041XXX, instrumentul de plata fiind completat cu datele SC I. SRL si semnat de inculpat, restul rubricilor urmand sa fie completate de reprezentantii SC W.R. SRL.
Dupa ridicarea marfii, pentru achitarea contravalorii acesteia inculpatul a remis reprezentantilor partii vatamate doua bilete la ordin cu seria RZBR3AF nr.0036XXX, respectiv seria RZBR3AF nr.0036XXX. La data scadentei, martorul P.N., contabil in cadrul SC W.R. SRL a completat si introdus in banca cele doua bilete la ordin, in vederea decontarii facturii nr.13272/13.07.2009, insa acestea au fost refuzate la plata pe motiv de lipsa totala disponibil in cont.
Lovindu-se de aceste refuzuri de onorare a instrumentelor de plata, la data de 18.10.2009 partea vatamata a facut o notificare scrisa catre SC I. SRL, prin care se atragea atentia ca in caz de neplata a debitului de 23.578,17 lei, se va proceda la introducerea in banca a filei CEC lasata drept garantie la momentul incheierii contractului.
Intrucat societatea administrata de inculpat nu a dat curs solicitarilor, reprezentantii SC W.R. SRL au completat fila CEC cu suma de 23.578,17 lei si au introdus-o in banca, insa si aceasta a fost refuzata la plata pe motiv de lipsa totala disponibil in cont, tragator aflat in interdictie bancara, fila CEC fiind anulata.
Starea de fapt retinuta de instanta este dovedita prin urmatoarele mijloace de proba: adresele R.B. de sesizare a incidentelor bancare si actele de inscriere a refuzului bancar in FNC, declaratia reprezentantului partii vatamate SC I.G. SRL – K.A. – si recunoasterea dupa fotografie, declaratia reprezentantului partii vatamate SC W.R. SRL – A.C., contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC I.G. SRL, contract de vanzare-cumparare incheiat intre SC I. SRL si SC W.R. SRL, factura fiscala si bilete la ordin refuzate la plata, cecurile introduse in banca si refuzate la plata, raport de constatare tehnico-stiintifica grafologica, datele de identificare ale SC I. SRL , fisa cu specimene de semnatura, extrasele de cont si situatia incidentelor de plata inregistrate pe SC I. SRL , declaratia martorului P.N. , declaratia martorului B.D.I. , declaratia martorului H.M.C., declaratia martorilor F.S.B., , H.M.C., T.R.N., B.C.L., T.D.I., acte de identificare pentru SC A.G. SRL, PF C.I. si SC O. SRL, declaratiile inculpatului F.S.A.
Prima instanta retine ca in cauza, in cursul urmarii penale, a fost efectuata o constatare tehnico-stiintifica grafoscopica nr.38553C/09.08.2010, concluzia raportului de constatare fiind ca semnaturile in litigiu depuse pe filele CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX; 0081XXX; 0081XXX, respectiv fila CEC seria RZBR1BA nr.0041XXX, au fost executate de inculpatul F.S.A. De altfel, aceeasi semnatura figureaza si pe contractele de vanzare-cumparare incheiate intre parti, lucru ce transpare la o simpla analiza a inscrisurilor, chiar si fara a mai avea nevoie de parerea unui specialist in domeniu.
Prima instanta mai retine ca inculpatul a recunoscut savarsirea faptelor, insa a aratat ca a fost abordat de catre martorul T. promitand-i ca va castiga niste bani din afacere, astfel ca intreaga operatiune ar fi fost coordonata in totalitate de numitul F.S.B. Dincolo de implicarea evidenta a acestui martor, intentia infractionala a inculpatului este dovedita in afara de orice dubiu, acesta participand direct la relatiile cu partile vatamate, semnand contractele de achizitie si emitand instrumentele de plata mentionate, desi avea cunostinta ca nu are acoperire in cont, iar ulterior ocupandu-se si el de distribuirea marfii astfel insusita.
Este adevarat ca F.S.B. a intermediat practic relatiile dintre SC I. SRL si SC I.G. SRL, s-a ocupat impreuna cu inculpatul de distributia marfii, inclusiv catre o societate de-a sa, si tot la initiativa acestuia inculpatul a cedat la scurt timp societatea martorului B.D.I.
Premeditarea intregii activitati infractionale reiese cu pregnanta din materialul probator administrat in cauza. Inculpatul a solicitat achizitionarea unor cantitati insemnate de materiale de constructii intr-un interval de cateva zile, inducand in eroare reprezentantii societatilor furnizoare prin emiterea din proprie initiativa a unor file cec, pentru a crea astfel aparenta bunei sale solvabilitati si a intari convingerea partilor vatamate ca, in caz de neplata, aveau un instrument de plata valid pe care sa-l poata pune in executare.
Din analiza fisei de cont a SC I. SRL se constata insa ca societatea nu a desfasurat nicio activitate in perioada relatiilor comerciale cu SC I.G. SRL si SC W.R. SRL si nici dupa aceea, conturandu-se cu evidenta premizele unei „societati de tip fantoma” de care faptuitorul s-a folosit in activitatea lui infractionala. Acelasi aspect rezulta si din modalitatea in care s-a realizat intrarea in societate a inculpatului F.S.A. si cedarea imediata a acesteia la scurt timp dupa intrarea in posesia marfurilor prin inselarea partilor vatamate.
Instanta retine ca inculpatul a preluat SC I. SRL la data de 26.06.2009, de la fostul asociat T.R.N., dupa nici o luna, incepand relatiile comerciale cu partile vatamate, pe parcursul unei singure luni, respectiv, iulie 2009 fiind efectuate toate transporturile de marfa achizitionate de la acestea. Ulterior, in incercarea de a se sustrage raspunderii penale, la data de 15.10.2009, deci la nici 4 luni de la preluare, inculpatul a cesionat societatea martorului B.D.I., persoana interpusa care nu are nici o legatura cu administrarea societatii in cauza. Faptul ca SC I. SRL, la fel ca si SC O.S. SRL, au fost cedate doar scriptic, de activitatea acestora continuand sa se ocupe in fapt tot inculpatul si altii, rezulta in mod evident si din declaratia martorului B.D.I.. Acesta a precizat ca a fost de acord sa preia SC I. SRL pentru a face astfel rost de bani, insa inculpatul F. nu i-a predat nici un document contabil sau un alt inscris legat de firma, toate actele constitutive ramanand la acesta din urma.
Audiat fiind, martorul H. a precizat de altfel ca si el achizitionase SC O.S. SRL tot in mod intempestiv, preluarea fiindu-i propusa de numitul F. in timp ce se afla intr-o pizzerie contra unei sume de bani. A mai aratat sus-numitul ca si dupa preluare, de activitatea societatii respective s-a ocupat tot numitul F., care nu i-a predat niciun document contabil sau un alt inscris legat de firma.
A mai precizat acesta ca in cursul anului 2009 numitul F. i-a facut cunostinta cu inculpatul F.S.A., iar dupa un timp i-a cerut sa semneze niste chitante, spunandu-i ca pe numele SC O.S. SRL urma sa vina un transport de marfa. Ulterior, a fost sunat de acelasi F. care i-a cerut sa ia legatura cu inculpatul pentru a-i comunica ca banii pentru marfa receptionata se aflau la el, urmand sa se inteleaga ulterior cu privire la acest aspect.
Prima instanta are in vedere si activitatea inculpatului ulterior preluarii marfii, mijloacele de transport fiind directionate catre diferite locatii din jud. Sibiu, unde marfa era descarcata in graba, dupa care era distribuita imediat catre diferiti beneficiari, pentru a i se sterge urma, cu preturi mult sub pretul real.
Din chiar declaratiile inculpatului F. si ale martorului F. rezulta ca marfa a fost livrata catre firme fantoma, respectiv, SC A.G. SRL, SC C.M. si, nu in ultimul rand, catre SC O.S. SRL, care dupa cum precizam era societatea administrata in fapt de numitul F., societati interpuse, pentru a complica circuitul juridic al marfurilor si a ingreuna astfel identificarea faptuitorilor.
In acest sens, se constata ca SC A.G. SRL este o societate cedata inca din cursul anului 2009 catre C.D., persoana arhicunoscuta in jud. S. pentru activitatea sa de preluare a unui numar insemnat de societati, care fie fusesera folosite la diferite manopere frauduloase de genul celei de fata, fie inregistrau datorii insemnate la bugetul de stat. La randul ei, PF C.I. figureaza ca radiata din circuitul economic inca din luna februarie 2009, deci anterior perioadei in care a fost valorificata marfa obtinuta prin inselarea partilor vatamate s-a infiintat SC C. SNC.
Apoi, instanta mai constata ca atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de judecata, inculpatul nu a putut furniza nici un document contabil pentru circuitul legal al marfii, ulterior preluarii ei de la partile vatamate, lucru care dovedeste ca acesta nu avea nici o intentie de a rula marfa prin societate, ca si activitate comerciala inregistrata, ci a urmarit doar valorificarea urgenta a acesteia pentru obtinerea unui venit imediat si ilegal.
In drept, fapta inculpatului F.S.A. care, in cursul lunii iulie 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale si actionand in calitate de administrator al SC I. SRL, a indus in eroare pe reprezentantii partilor vatamate SC I.G. SRL si SC W.R. SRL, cu ocazia incheierii unor contracte de vanzare-cumparare, avand ca obiect achizitionarea mai multor cantitati de materiale de constructii, si a remis in mod fraudulos spre plata filele CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX, nr.0081XXX si nr.0081XXX, respectiv seria RZBR1BA nr.0041XXX, precum si biletele la ordin cu seria RZBR3AF nr.0036XXX si nr.0036XXX, instrumente de plata care odata introduse spre decontare au fost refuzate de banca pentru lipsa totala de disponibil, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in forma continuata, prev. de art. 215 alin.1, 2 si 3 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (doua acte materiale).
In drept, fapta inculpatului F.S.A. care a emis catre SC I.G. SRL filele CEC seria RZBR1BA nr.0081XXX, nr.0081XXX si nr.0081XXX si catre SC W.R. SRL fila CEC seria RZBR1BA nr.0041XXX, fara a avea la tras disponibil suficient si carora le lipsea unul din elementele esentiale cerute de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (4 acte materiale).
Instanta aminteste ca cecul sub forma de garantie, desi invocat frecvent in relatiile comerciale, reprezinta o inovatie nereglementata de vreun act normativ, iar emiterea lui in aceasta modalitate este contrara prevederilor legale, astfel ca ii sunt aplicabile dispoz. art.29 din Legea nr.59/1934 cu privire la nulitatea stipulatiilor contrare legii.
Prin garantie a creditorului se inteleg acele mijloace tehnice menite sa asigure executarea unei obligatii. Regimul juridic al garantiilor mobiliare este reglementat de Legea nr.99/1999, care nu prevede printre acestea si cecul, acesta fiind un instrument de plata si nicidecum o garantie. In plus, potrivit actului normativ mentionat, orice garantie mobiliara se poate constitui numai pe baza unui contract de garantie, incheiat in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata si trebuie semnat de debitor (art.13-14).
Mai mult, potrivit art. 18 din Legea nr.99/1999, contractul de garantie se poate referi la o garantie reala asupra unor bunuri viitoare. O astfel de garantie reala produce efecte in momentul cand debitorul obtine proprietatea asupra bunurilor care raspund descrierii stabilite in contract. Per a contrario, din acest text de lege rezulta ca atata timp cat debitorul nu are obiectul garantiei nu se poate vorbi de existenta unei garantii valabile. Transferand rationamentul la regimul juridic al cecului, se poate afirma ca atata timp cat nu exista provizia necesara in cont, cecul nu ar putea indeplini conditiile pentru a fi o garantie reala mobiliara. Or, prezentarea intentionata ca fiind garantie a ceva ce nu este in realitate garantie si acceptat ca atare de persoana indusa in eroare, poate constitui tocmai un element al inselaciunii.
Potrivit Legii nr.59/1934, pentru ca cecul sa fie legal emis, e necesara indeplinirea mai multor conditii:
• in primul rand, disponibilul din cont sa fie constituit anterior emiterii cecului.
Anterioritatea disponibilului in cont este prevazuta in art.3 alin.2 din lege unde se arata ca „cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are disponibil la tras...”, art.4 alin.2 unde se foloseste expresia „...efectul confirmarii existentei disponibilului...” si art.29 in care se arata ca „cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.”
De asemenea, conform pct.34 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri, modificate prin Norma nr.6/2008, „Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, in momentul emiterii instrumentului, care sa-i faca posibila trasului efectuarea platii, disponibilul avand valoare mai mare sau egala cu cea a sumei inscrisa pe cec”.
• disponibilul sa reprezinte o valoare mai mare sau cel putin egala cu aceea a cecului.
Aceasta obligatie rezulta expres din analiza dispoz. art.84 unde se foloseste expresia „disponibil suficient la tras” (pct.2) si „disponibilul necesar mai inainte de prezentarea cecului” (alin. ultim).
• suma de bani din cont trebuie sa fie disponibila in sensul ca sa fie lichida, certa si exigibila in raportul dintre banca si emitentul cecului, iar acesta sa aiba dreptul de a dispune de provizia necesara.
In acest sens, pct.34 alin.3 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994 modificate prin Norma nr.6/2008, prevad „Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului”.
Astfel, cecul este un instrument de plata si nu o garantie, aspect ce rezulta in mod expres din dispoz. pct. 2 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994 – „Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi” si ale pct.4 – „Cecul este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul”.
Tocmai de aceea, pct.8 alin.2 din Normele-Cadru prevede ca „in toate redactarile cecul trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii dispuse de lege care sa satisfaca cerintele suficientei informatii, precum si cerintele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv”.
In plus, principiul nelegalitatii cecului emis altfel decat ca instrument de plata rezulta implicit din prev. pct.16 din Normele-Cadru ale BNR nr. 7/1994, unde se arata ca „Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea instrumentului”, cat si in cele ale art.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, unde se mentioneaza printre mentiunile cecului „ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani”. Or, cecul „lasat in alb ca si garantie” ar reprezenta tocmai o astfel de conditionare („se va introduce in banca numai daca nu se plateste in numerar”).
Totodata, conform art.13 din Legea cecului, tragatorul raspunde de plata. Orice clauza prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere se socoteste nescrisa, aceasta fiind o dispozitie imperativa a legii, care nu poate fi incalcata prin vointa partilor. Iar art.29 stipuleaza: „Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa”. Drept urmare, orice stipulatie intre parti (verbala sau atestata in scris) care ar face imposibila plata la vedere a cecului (acceptarea emiterii cecului fara disponibil in cont, conditionarea alimentarii ulterioare a contului in cazul cecului in alb lasat ca si garantie etc.) se socoteste nescrisa, deci inexistenta, fiind contrara unei dispozitii exprese a legii.
In cauza sunt aplicabile si dispozitiile articolului 33 lit a C.p. privind concursul real.
La individualizarea judiciara a pedepsei pe care prima instanta a aplicat-o inculpatului, s-au avut in vedere criteriile generale prev. de art. 72 cp; gradul de pericol social al faptei (mediu, avand in vedere ca acesta a emis doua file cec carora le lipsea unul din elementele constitutive si infractiunea de inselaciune prin care s-a produs un prejudiciu de mare 56.793,60 lei plus 23.578,17 lei nerecuperat ), persoana inculpatului ( in varsta de 27 ani, necasatorit, fara ocupatie, fara antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei atat in cursul urmaririi penale cat si in cadrul cercetarii judecatoresti).
Asadar, in raport de imprejurarile savarsirii faptei si datele favorabile ce caracterizeaza pe inculpat exista suficiente temeiuri pentru a concluziona ca realizarea scopului pedepsei asa cum este definit in art. 52 cp, e posibil si prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.
Astfel, prima instanta i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de emitere a unui cec caruia ii lipseste unul din elementele esentiale prev. de art. 84 al. 1 pct. 2si3 din Lg 59/1934 cu aplicarea art. 41 al. 2 cp si 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 al. 1,2 si3 cp.
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.p. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare, a mai dispus prima instanta.
In baza art. 81 din Codul penal, prima instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de incercare stabilit conform art. 82 al. 1 cp.
In baza art. 359 al. 1 cpp a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 cp, a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 71 cp, a interzis inculpatului exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza II-a si b cp:
- dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
- dreptul de a ocupa o functie implicand autoritatile de stat.
In baza art. 71 al. 5 Cp pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii s-a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
In ceea ce priveste latura civila a acuzei, prima instanta a retinut ca cele doua societati comerciale s-au constituit parti civile in dosar, respectiv SC I.G. SRL cu suma de 56.793,60 lei , SC W.R. SRL cu suma de 23.578,17 lei . De vreme ce in cauza sunt intrunite toate conditiile raspunderii civile delictuale (fapta ilicita a inculpatului cauzatoare de prejudicii, prejudiciul cert atat sub aspectul existentei sale cat si a intinderii lui, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita a inculpatului si prejudiciul incercat de catre partile vatamate si vinovatia inculpatului sub forma intentiei) si de vreme ce inculpatul a fost de acord cu acoperirea prejudiciilor sustinute de catre partile civile, prima instanta admis actiunea civila exercitata in cauza de catre partile civile, constatand ca sunt intrunite conditiile art.998-999 Cod civil, motiv pentru care, in baza art.14 Cpp rap la art.346 Cpp a obligat inculpatul F.S.A. la plata sumelor solicitate de acestea.
A mai constat prima instanta ca partea responsabila civilmente, SC I. SRL se afla in lichidare.
Impotriva acestei sentinte au formulat, in termen, recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu si inculpatul.
Prin recursul sau, parchetul a solicitat casarea sentintei si, in rejudecare, aplicarea unei pedepse in limitele legale pentru infractiunea de inselaciune.
In motivarea recursului sau parchetul a aratat, in esenta, ca hotararea de prima instanta este nelegala deoarece pedeapsa de un an inchisoare aplicata pentru inselaciune este situata sub limita minima de 3 ani inchisoare, prevazuta de art. 215 alin. 2 C.pen.
Prin concluziile puse in fata instantei de recurs, parchetul a precizat ca solicita a se face aplicarea dispozitiilor art. 861 Cod penal referitor la modalitatea de executare a pedepsei.
Prin recursul sau, inculpatul a solicitat, in principal, achitarea in baza art. 11 pt. 2 raportat la art. 10 lit. c CP pentru infractiunea de inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1,2,3 CP cu aplicarea art.41 alin. 2 CP de asemenea sa dispuneti achitarea si pentru infractiunile prev. de art.84 alin.l pt. 2 si 3 din Legea 59/1934, iar in subsidiar, in cazul in care instanta va considera ca se face vinovat de una din cazurile prev. de art. 84 sa dispuneti aplicarea unei pedepse indreptate spre minimul prev. de lege.
In motivarea recursului sau, inculpatul a aratat ca, faptele retinute in rechizitoriu sunt contrazise de probatoriul existent la dosar, de declaratiile martorilor audiati si de documentele depuse in fata instantei.
In fapt, arata inculpatul, in cursul anului 2009, a fost abordat de numitul T.R.N. care i-a propus sa preia firma pe care o detinea, urmand ca a se ocupa de administrarea societatii. Mai arata ca nu a discutat si nu l-a intrebat niciodata pe numitul T. care este motivul pentru care doreste sa o instraineze, acesta promitandu-i ca-l va ajuta sa fac afaceri si sa castige niste bani, fara a-i detalia modul in care o sa desfasoare activitatile economice, spunandu-i ca o sa se ocupe el, modul de operare al martorului fiind acelasi ca si in cazul numitilor B.D.I. si H.M.C., martori audiati in fata instantei, si care declara aceeasi situatie si stare de fapt prin care a trecut si inculpatul .
Mai sustine inculpatul ca intreaga activitate a societatii SC I. SRL si SC O.S. era directionala de catre doua persoane, T.R.N. si F.S., care in numele si pentru persoanele printre se regaseste si inculpatul, achizitionau marfa si o vindeau mai departe, fara ca persoanele interpuse sa-si insuseasca sume din tranzactiile efectuate de acestia.
Mai arata inculpatul ca nu poate fi acuzat decat de un singur lucru si anume de faptul ca a semnat doua contracte de achizitie marfa, unul prin mail (cel de la I. ) si unul pe care i l-a pus in fata T., la Sibiu ( cel cu W. ), si 5 file CEC in alb, file CEC pe care le-a dat numitului T.R.N. care la randul lui a dat 3 dintre acestea numitului F.S., cu care acesta era prieten.
Din declaratiile martorului K.A., administrator la societatea SC I.G. SRL Bucuresti, ale martorului A.I.C., director vanzari SC W.R. SRL nu rezulta decat un singur lucru, mai sustine inculpatul, anume faptul ca nici unul dintre cei doi nu il cunosc (K.A. nu l-a recunoscut de pe plansa foto, iar A.I. nu l-a recunoscut in sala de judecata), ci pe cei doi mai sus mentionati (K.A. arata ca ii cunoaste pe F. si ca acesta a mentionat ca este administrator la SC I. SRL, in timp ce A.I. in mod evident minte in declaratia sa cand spune ca nu ii cunoaste pe T.R., acest aspect iesind in evidenta din declaratia martorului T.D., care a declarat ca il cunoaste pe T. si ca a facut transporturi pentru acesta inclusiv de la societatea unde A.I. este Director de vanzari, dovada in acest sens fiind factura de la fila X dosar de urmarire penala, unde acesta apare ca si delegat.
Mai arata inculpatul ca, pe tot parcursul acestor activitati desfasurate de catre F.S. si T.R. am discutat doar telefonic cu cei doi care mi-au spus sa stau linistit ca au ei grija de faptul ca nu aveau sold disponibil in cont si ca urmeaza sa se faca plata catre cele doua societati pagubite dupa ce marfa achizitionata va fi vanduta catre alte societati.
Inculpatul invedereaza ca si-a dat seama tarziu ca ceva nu este in regula si a vandut societatea numitului B., tocmai pentru ca nu vroia sa aiba probleme.
Mai arata ca nu a incercat nici un moment sa insele pe cineva, ca s-a preocupat sa acopere sumele pe care le avea de platit catre cele doua societati pagubite, ca a vandut chiar o parte din marfa catre SC C. SNC Medias fapt pe care a incercat sa il dovedeasca cu facturile care i-au fost retinute la Politie si pe care nu le mai regaseste la dosar, facturi enumerate in declaratia data la organele de urmarire penala, toate avand serie si data.
Referitor la faptul ca nu a furnizat documente contabile pentru circuitul marfii, asa cum se arata in rechizitoriu, inculpatul arata ca acest lucru este neadevarat intrucat a predate personal si in original facturile si chitantele societatii organelor de Politie, in speta ag. S.V.V., care ulterior au aratat ca nu detin aceste documente, desi le-a enumerat si aratat in declaratia de la fila X si Y din dosarul de urmarire penala, astfel ca existenta lor nu poate fi negata.
Referitor la fapta de a emite cele 4 file CEC catre cele doua societati, fara a avea la tras disponibil suficient, inculpatul sustine ca, inca de la inceput, pe tot parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, a recunoscut faptul ca a semnat filele CEC pe care le-a inmanat numitului T.R., fara a cunoaste destinatia lor, fara a isi insusi sumele mentionate si societatile carora erau destinate, forma si modalitatea de acceptare a acestor file CEC apartinand in totalitate societatilor parti vatamate in dosarul de fata, care, pe langa faptul ca au acceptat aceasta forma de plata fara a mai avea relatii contractuale cu societatea SC I. SRL, au incalcat si dispozitiile legale prev. de Legea 59/1934(in speta SC I.G. SRL ).
Concluzioneaza inculpatul ca nu poate fi acuzat decat de faptul ca a avut incredere in niste oameni care l-au folosit pentru interesul lor personal si pentru faptul a semnat in alb filele CEC, drept pentru care solicita achitarea si pentru infractiunile prev. de art.84 alin. l pt. 2 si 3 din Legea 59/1934, iar in subsidiar, in cazul in care instanta va considera ca se face vinovat de una din cazurile prev. de art. 84, sa se dispuna aplicarea unei pedepse indreptate spre minimul prev. de lege.
Analizand recursurile cu respectarea art. 3856 alin. 3 si art. 38514 din Codul de procedura penala, Curtea a retinut urmatoarele:
Curtea de apel a constat ca, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate in cauza si insusindu-si complet argumentele relevate de procuror in expunerea rechizitoriului, prima instanta a stabilit in mod corect vinovatia inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunilor de inselaciune si emitere de file cec cu nerespectarea conditiilor legale.
Faptele de care este acuzat inculpatul si dovedite in mod complet de probele administrate in cauza intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune in forma continuata prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cpen. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cpen. si de emitere de file cec cu nerespectarea conditiilor legale, prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp.
Curtea a retinut si ca incadrarea juridica data faptelor inculpatului este in deplina concordanta cu Decizia nr. 9/2005, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite in recurs in interesul legii.
Curtea nu poate retine apararile inculpatului in sensul ca este nevinovat pentru infractiunea de inselaciune, din insesi motivele de recurs ale acestuia desprinzandu-se concluzia ca inculpatul a semnat doua contracte de achizitie marfa, unul prin mail (cel de la I. ) si unul pe care i l-a pus in fata T., la Sibiu ( cel cu W. ), si 5 file CEC in alb, file CEC pe care le-a dat numitului T.R.N., care la randul lui a dat 3 dintre acestea numitului F.S., cu care acesta era prieten.
Sustinerea inculpatului ca nu a avut intentia de a insela si ca a gresit doar prin faptul ca s-a increzut in numitii T.R.N. si F.S., nu poate fi retinuta de catre Curte.
O astfel de aparare nu este veridica in contextul in care chiar inculpatul arata ca a preluat firma de la numitul T. in scopul de a face bani din afaceri fara a discuta niciodata cu acesta din urma care este motivul pentru care doreste sa o instraineze si nici care va fi modalitatea de a face bani, fiind greu e inchipuit cum o persoana in deplinatatea facultatilor mintale, precum este inculpatul, nu pune intrebari legate de motivele pentru care cineva ii cedeaza calitatile de asociat si administrator al unei societati comerciale.
La fel de neveridica este si apararea inculpatului in sensul ca nu a stiut ce urmeaza sa se intample cu filele cec semnate de el atata timp cat stia ca pentru acoperirea acelor file cec nu existau si nici nu vor exista vreodata disponibilitati in conturi.
Relevante pentru a demonstra intentia frauduloasa a inculpatului este, asa cu corect a retinut si prima instanta, si activitatea post infractionala a inculpatului, constand in aceea ca a cedat mai departe calitatea de asociat al SC I. SRL, ca atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de judecata, inculpatul nu a putut furniza nici un document contabil pentru circuitul legal al marfii, ulterior preluarii ei de la partile vatamate, acest din urma aspect neputand fi contrazis de simplele afirmatii ale inculpatului in sensul ca ar fi predat astfel de acte fiscale organelor de urmarire penala si ca aceste documente nu se mai gasesc la dosar.
Analizand, in continuare, motivele de recurs al parchetului, Curtea retine ca, in procesul de individualizare a pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului pentru infractiunea de inselaciune, prima instanta nu a tinut cont de unul din criteriile defipte de art. 72 alin. 1 C.pen., anume de limitele speciale ale pedepsei, ceea ce constituie si cazul expres de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedura penala.
Astfel, desi potrivit art. 215 alin. 2 Cod penal, limita minima speciala pentru fapta de inselaciune retinuta in sarcina inculpatului este de 3 ani inchisoare, prima instanta a aplicat acestuia o pedeapsa cu inchisoarea in cuantum de 1 an de zile.
O reducere a pedepsei sub minimul special ar fi fost permisa doar in contextul in care prima instanta ar fi retinut in favoarea inculpatului circumstante atenuante, ceea ce, in speta, in mod corect, de altfel, nu s-a realizat.
Pentru aceste din urma considerente, sentinta recurata urmeaza a fi casata sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului F.S.A. pentru infractiunea prev.de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal acestuia
In rejudecare, procedand la propria individualizare, Curtea retine ca, fata de faptul ca inculpatul nu are antecedente penale, este suficient ca pentru infractiunea de inselaciune sa-i fie aplicata pedeapsa inchisorii in cuantumul minim special prevazut de art. 215 alin. 2 C.pen, anume 3 ani inchisoare.
Tinand cont de aceleasi aspecte legate de lipsa de antecedente penale, la care se adauga atitudinea cooperanta a inculpatului cu organele judiciare, Curtea apreciaza, ca si reprezentantului parchetului care a pus concluzii asupra prezentului recurs, ca pentru reeducarea inculpatului nu este nevoie de executarea in regim de detentie, pronuntarea hotararii de condamnare constituind un serios avertisment pentru inculpat, menit, alaturi de masuri specifice de supraveghere, a-l determina sa nu mai savarseasca, pe viitor, fapte prevazute de legea penala, drept pentru care, se va face aplicarea dispozitiilor art. 861 si urm. din Codul penal.
Asadar, pentru toate considerentele de mai sus, vazand si dispozitiile art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedura penala, Curtea a admis recursul declarat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu impotriva sentintei penale nr.348/24.05.2012 pronuntata de Judecatoria Sibiu in dosarul nr. 3710/306/2011, pe care a casat-o sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului F.S.A. pentru infractiunea prev.de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal acestuia si al individualizarii judiciare a executarii pedepsei rezultante si, procedand la rejudecare in aceste limite:
A descontopit pedeapsa rezultanta de 1 an inchisoare aplicata inculpatului F.S.A. in elementele ei componente, respectiv :
- 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev.de art.215 alin.1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (doua acte materiale).
- 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de 84 alin. 1 pct. 2 si 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (patru acte materiale).
A majorat pedeapsa aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal de la 1 an inchisoare la 3 ani inchisoare.
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele de 3 ani inchisoare si 6 luni inchisoare in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
A interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevazuta de art.71 Cod penal, a urmatoarelor drepturi prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit.b Cod penal:
- dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice
- dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie implicand exercitiul autoritatii de stat
A inlaturat din sentinta penala atacata dispozitiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani.
In baza art. 86 ind. 1, 86 ind. 2 Cod penal, a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare, aplicata inculpatului F.S.A., sub supraveghere pe durata unui termen de incercare de 5 ani si a incredintat supravegherea inculpatului Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul Sibiu.
Pe aceeasi durata, de 5 ani, a suspendat si executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor, conform art.71 alin. ultim C.penal.
In baza art. 86 ind.3 alin. 1 C.penal a stabilit ca inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Sibiu
- sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau
locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui
de existenta
A facut aplicarea art.359 alin.1 Cod procedura penala si a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86 ind.4 alin.1 raportat la art. 83 si art. 84 Cod penal si ale art. 86 ind.4 alin.2 Cod penal.
A mentinut in rest dispozitiile sentintei penale atacate, in masura in care nu contravin prezentei decizii.
Pentru aceleasi considerente, vazand dispozitiile art. 31815 pct. 1 lit. b din Codul de procedura penala, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de catre inculpatul F.S.A. impotriva aceleiasi sentinte penale.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, Curtea a obligat inculpatul sa plateasca suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in recurs.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.)
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017