Drept civil. Contestatie la Legea 10/2001. Principiul realizarii dreptului primeaza in raport cu cel al desfasurarii procedurii.

      Prin sentinta civila nr. 605/05.05.2010 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. 3687/103/2010 s-a admis contestatia formulata de numita U.El. in contradictoriu cu paratul Primarul Orasului Bicaz impotriva dispozitiei nr.415/7.08.2008 emisa de Primarul orasului Bicaz.
      A fost anulat art.2 din dispozitie si in consecinta:
      S-a constatat ca U.El. in calitate de mostenitoare legala a notificatoarei T. Gh. M. este indreptatita la masuri reparatorii prin echivalent pentru constructia grajd notata cu G in planurile de situatie anexe la Decretul nr.254/1957 privind exproprierea unor bunuri situate in zona lacului de acumulare al H. „V. I. Lenin“ – B., regiunea Bc. (fila 25 dosar civil nr.3687/203/2008) si, respectiv, la Decretul nr.216/1959 pentru modificarea Decretului nr.254/1957 (fila 153 dosar civil nr.3687./103/2008).
      A fost obligat intimatul sa emita pentru imobilul mentionat dispozitie motivata de stabilire de masuri reparatorii prin echivalent, potrivit art.2 alin.2 din Legea nr.10/2001 republicata.
       A fost obligat intimatul sa plateasca suma de 1.501,70 lei contestatoarei cu titlu de cheltuieli de judecata.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
       Prin contestatia formulata la data de 30.07.2008 si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.3687/103/2008 numita U.El. a solicitat sa se dispuna in contradictoriu cu intimatii Primarul orasului Bicaz si S.C. H. S.A. Bucuresti:
- anularea Deciziei nr.153/2.04.2008, prin care directorul general al societatii comerciale intimate a respins notificarea nr.35/21.08.2001, comunicata prin Biroul executorului judecatoresc B. I.;
- obligarea Primarului orasului Bicaz la rezolvarea favorabila  a respectivei notificari, in sensul emiterii unei dispozitii prin care sa se calculeze si sa-i fie platite despagubiri compensatorii pentru imobilul expropriat si demolat, sa i se plateasca contravaloarea grajdului pentru care nu s-a primit nicio despagubire si sa i se atribuie in natura, fie teren arabil, fie teren intravilan, pe un alt amplasament, in schimbul suprafetei de 8.000 mp preluate de stat, fara plata vreunor despagubiri;
- obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
      Intr-un prim ciclu procesual, actiunea reclamantei a fost respinsa ca ramasa fara obiect, dar sentinta civila nr.801 C din 24.11.2008, astfel pronuntata de tribunal, a fost desfiintata prin decizia civila nr.10 din 28.01.2009 a Curtii de Apel Bacau, prin care s-a dispus trimiterea cauzei la aceeasi instanta, pentru solutionarea in fond a cauzei.
      Dosarul a fost reinregistrat la Tribunalul Neamt sub nr.3687./103/2008, iar la primul termen de judecata, cand reclamanta a fost prezenta,  si, din examinarea materialului probator avut la dispozitie, se retine situatia de fapt ce va fi prezentata in continuare.
      In baza Decretului fostului Prezidiu al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane nr.216/1959 pentru modificarea Decretului nr.254/1957 privind exproprierea unor bunuri situate in zona lacului de acumulare al H. „V. I. Lenin“ Bicaz, din proprietatea numitei L. Gh. M. (casatorita la 30.09.1970, cu T.I.), mama contestatoarei, a fost preluat la stat, in vederea construirii lacului de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz, imobilul cu nr. topo 259, compus din 4.584 mp teren arabil, 3.876 mp fanat si constructii gospodaresti.
      Din fisa stramutatului (fila 22 dosar 3687) reiese ca autoarea reclamantei figura la pozitia 602 din decret, ca a fost expropriata cu teren in suprafata totala de 8.460 mp si o casa cu suprafata construita de 61,84 mp, pentru care au fost stabilite despagubiri in cuantum de 15.000 lei, incasate de fosta proprietara, care a fost stramutata din localitatea de domiciliu, satul S., comuna I. A., in satul I., comuna D.R., unde i s-au atribuit, prin actul nr.699/1961, doua parcele de teren insumand 6.522 mp, din care 1.200 mp loc de casa si 5.322 mp teren agricol, situat in punctul „P.“ (integral, pentru terenul curti, constructii si arabil, si in proportie de 1/2 pentru terenul faneata). De asemenea, stramutata a primit materiale de constructie pentru edificarea noii case (material lemnos ecarisat, lemn de brad rotund, tigla, coame, ciment, caramida, carton asfaltat, tabla si cuie).
      Prin notificarea nr.35/21.08.2001, mama contestatoarei a solicitat restituirea in natura sau despagubiri banesti pentru suprafata de 8.318 mp teren, reprezentand diferenta dintre 15.000 mp, cat prevedea Decretul de expropriere nr.254/1957, la Cap.II, alin.4, si suprafata pe care o detinea efectiv la acel moment, aceea de 6.682 mp, mai putin cu 325 mp decat suprafata de 7.007 mp pentru care a primit titlul de proprietate nr.28/556/18.04.1995. Prin aceeasi notificare, T.M. a solicitat si despagubiri pentru grajdul aflat impreuna cu casa de locuit pe terenul expropriat, a carui contravaloare, insa, nu i-a fost platita.
        Notificarea era adresata Prefecturii Neamt, care a transmis-o S.C. H. S.A. Bucuresti, al carei reprezentant legal a emis Decizia de respingere nr.153/2.04.2008, motivata prin aceea ca, pe de o parte, terenurile expropriate de la T.M. au fost compensate in totalitate la data exproprierii si in urma aplicarii Legii nr.18/1991, iar pe de alta parte, solutionarea notificarilor care privesc constructii demolate este de competenta conducatorului unitatii administrativ teritoriale in a carei raza acestea s-au aflat, in speta fiind vorba de Primarul orasului Bicaz, caruia i-a fost transmisa notificarea primita.
      La randul sau, acesta din urma a emis Dispozitia nr.415/7.08.2008, depusa la dosar de reprezentantul emitentului, la termenul din 15.09.2008, pentru ca, la termenul urmator, prin sentinta civila nr.663 din 13.10.2008, instanta sa admita exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Neamt in solutionarea contestatiei impotriva deciziei emise de S.C. H. S.A. Bucuresti, sa decline competenta in favoarea Sectiei civile a Tribunalului municipiului Bucuresti, disjungand si pastrand spre solutionare capatul de cerere in obligatie de a face formulat in contradictoriu cu Primarul orasului Bicaz.
      La acelasi termen de judecata, din 13.10.2008, consilierul juridic al Primariei Bicaz a inmanat contestatoarei duplicatul nu al Dispozitiei nr.415/2008, ci al Dispozi?iei nr.331/12.09.2006, emisa tot de Primarul orasului Bicaz. Ca urmare, la 14.10.2008, contestatoarea si-a precizat actiunea introductiva, aratand ca solicita ca aceasta dispozitie sa fie anulata, iar emitentul ei sa fie obligat la restituirea in natura, si, in subsidiar, la masuri reparatorii in echivalent constand in despagubiri, cu privire la terenurile de 4.926 mp fanat, punctul „B.“, 1.718 mp arabil, punctul „P. O.“ si 1.591 mp arabil si loc de casa situat in vatra satului S., aflat in prezent sub apele lacului de acumulare.
      Instanta a apreciat ca precizarile facute de contestatoare reprezinta o completare la actiune, care nu poate fi primita deoarece nu intruneste conditiile prevazute de art.132 pct.2 din Codul de procedura civila si este de natura a duce la tergiversarea actiunii principale, care are ca obiect obligatie de a face. Ca atare, s-a dispus restituirea catre contestatoare atat a respectivelor precizari, cat si a dispozitiei anexate, iar prin sentinta civila nr.801 din 24.11.2008, Tribunalul Neamt a respins ca ramasa fara obiect actiunea initiala, cu motivarea ca notificarea nr.35/2001 a fost solutionata de Primarul orasului Bicaz prin Dispozitia nr.415/2008, care poate fi atacata doar pe calea prevazuta de legea speciala (art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, in redactarea pe care o avea la data pronuntarii sentintei).
      Asa cum s-a aratat si mai sus, aceasta prima sentinta a fost desfiintata prin decizia civila nr.10 din28.01.2009, prin care Curtea de Apel Bacau a dispus trimiterea cauzei pentru judecarea in fond a contestatiei formulate de succesoarea notificatoarei impotriva Dispozitiei nr.331/2006.
      Prin cererea scrisa depusa in rejudecare, la data de 19.06.2009, contestatoarea a formulat noi precizari, aratand ca obiect al contestatiei il constituie si cea de-a doua dispozitie emisa de Primarul orasului Bicaz, care nu i-a fost comunicata si de care a luat cunostinta la 18.06.2009, cu ocazia studierii dosarului trimis spre rejudecare.
      Cu privire la Dispozitia nr.331/2006, prin care primarul i-a respins ca tardiva cererea nr.10692/30.11.2005, formulata pentru cele trei trupuri de teren (cel din intravilan, punctul „V. S.“ S., fiind altul decat cel din punctul „A.“, obiect al notificarii nr.35/2001), contestatoarea a aratat ca cererea sa a fost intemeiata pe dispozitiile Legii nr.247/2005, deci nu putea fi calificata drept tardiva. Pe cale de consecinta, contestatoarea a solicitat anularea dispozitiei si obligarea intimatului la trimiterea dosarului intern nr.181/2005 Comisiei locale Bicaz pentru stabilirea dreptului de proprietate privata a supra terenurilor, competenta sa-i solutioneze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.
      In legatura cu dispozitia nr.415/2008, contestatoarea a solicitat anularea articolului 2, intrucat Primarul orasului Bicaz a retinut o situatie de fapt eronata, in realitate, mama sa primind despagubiri doar pentru imobilul casa de locuit, nu si pentru grajdul in suprafata de 50 mp, edificat de bunicul sau matern in anul 1920, inscris in rolul lui T.M. in perioada 1951-1955 si mentionat si in harta cadastrala intocmita in anul 1957, in vederea efectuarii stramutarilor, in care imobilul autoarei contestatoarei, notat cu nr. topo 259, are indicate pe teren o casa, notata cu C, si un grajd, notat cu G.
      In dovedirea temeiniciei sustinerilor facute, contestatoarea a solicitat, in afara inscrisurilor, administrarea si a probei testimoniale, astfel incat au fost audiate martorele O. El. si M.El., ambele aratand ca, intr-adevar, in gospodaria mostenita de mama contestatoarei de la tatal sau se gasea, la momentul exproprierii, si un grajd, pozitionat perpendicular pe axul drumului, in care erau adapostite mai multe animale (boi, vaci, oi). Tot la cererea contestatoarei a fost incuviintata si efectuata o expertiza tehnica in specialitatea constructii civile, avand ca obiectiv evaluarea grajdului in litigiu. De asemenea, contestatoarea a depus la dosar copiile planurilor de situatie anexe la Decretul nr.216/1959, privitoare la parcela 259, din a caror examinare reiese ca, neindoielnic, fosta proprietara a imobilului in discutie nu a primit nicio despagubire pentru anexa gospodareasca cu destinatia grajd existenta pe teren.
      Asa fiind, tribunalul a gasit intemeiata contestatia de fata, asa cum a fost ea precizata pe parcursul judecatii, si a admis-o ca atare, in temeiul art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata si actualizata, in sensul anularii articolului 2 din dispozitia contestata, constatarii indreptatirii contestatoarei la masuri reparatorii prin echivalent pentru grajdul expropriat de la autoarea sa si obligarii intimatului la emiterea dispozitiei motivate de stabilire a despagubirilor prin echivalent, conform dispozitiilor art.11 alin.4, 5 si 8 din Lege.
      Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti, apeluri declarate si motivate in termen, legal scutite de plata taxei de timbru si inregistrate pe rolul Curtii de Apel Bacau sub nr. 3687./103/2008.
      I. Apelul declarat de contestatoarea U.El. (intitulat gresit „recurs”) – critica solutia primei instante, sustinand ca trebuia admis si capatul de cerere avand ca obiect anularea dispozitiei nr.331/2006 emisa de Primarul Orasului Bicaz. Solicita apelanta ca instanta sa dispuna obligarea paratului de a trimite cererile de reconstituire la Comisiile Locale de aplicare a Legii nr. 18/1991.
      II. Apelul declarat de paratul Primarul Orasului Bicaz – critica solutia primei instante sub aspectul solutionarii capatului de cerere avand ca obiect „obligarea la plata cheltuielilor de judecata”. Sustine apelanta ca nu putea fi retinuta o culpa procesuala in sarcina sa atata timp cat instanta si-a format convingerea doar dupa administrarea probei cu expertiza si a probei cu martori, precum si cu alte acte ce nu au fost depuse de reclamanta decat la instanta, nu si la comisia administrativa. In concluzie solicita apelanta inlaturarea obligatiei sale de la plata cheltuielilor de judecata.
      S-au depus intampinari la dosar prin care s-a solicitat respingerea ca nefondate a apelantei, cu mentiunea ca hotararea judecatoreasca a fost pronuntata cu respectarea si aplicarea intocmai a prevederilor legale, in urma unei analize corecte a situatiei de fapt si de drept.
      Examinand apelurile prin prisma motivelor invocate, a actelor si lucrarilor dosarului, a dispozitiilor art.296 si urm. Cod procedura civila , Curtea constata urmatoarele:
      Referitor la apelul promovat de U.El., Curtea urmeaza a lua act de renuntarea la judecarea acestuia, vazand cererea aflata la filele 25, 26 si dispozitiile art.246 Cod procedura civila.
      In ce priveste apelul promovat de Primarul Orasului Bicaz Curtea retine urmatoarele:
      Termenul de depunere a actelor doveditoare prevazute de art.23 din Legea nr.10/2001 nu este un termen de decadere, atata vreme cat legea nu cuprinde o asemenea dispozitie. Pe de alta parte, primeaza principiul realizarii dreptului in raport cu cel al desfasurarii procedurii , corespunzator dispozitiilor legii fundamentale si a Conventiei privitoare la garantarea dreptului de proprietate.
      Pentru aceste considerente Curtea constata ca contestatoarea era indreptatita sa-si suplimenteze probatoriul in fata instantei.
      Cum numitul  Primarul Orasului Bicaz a cazut in pretentii in fata primei instante deveneau incidente dispozitiile art.274 Cod procedura civila, corect fiind obligat la plata cheltuielilor de judecata reprezentand onorar expert si onorar avocat.