espingere contestatie la executare – titlu executoriu sentinta data cu privire la drepturi salariale( O.U.G. nr.71/2009)

3 . Respingere contestatie la executare – titlu executoriu sentinta  data cu privire la drepturi salariale( O.U.G. nr.71/2009) – s.c. nr. 8305/11.06.2010


Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante, contestatorul CCCC a solicitat in contradictoriu cu intimatii A, B si C in principal anularea formelor de executare emise de BEJ  Z  in dosarul de executare xxxx si, in subsidiar, ca instanta sa constate ca executarea silita inceputa de executor este suspendata de drept, conform art.1 alin.2 din O.U.G. nr. 71/17.06.2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii.
In  motivare, contestatorul a aratat ca prin somatia de plata emisa in dosarul de executare silita xxxx, executorul judecatoresc a instiintat debitorul CCCC ca in termen de 6 luni de la primirea somatiei, sa plateasca creditorilor sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 50%, calculat la salariul brut lunar, astfel cum s-a dispus prin titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. yyyy pronuntata de zzzzz, definitiva si irevocabila. A apreciat contestatorul ca executarea silita este nelegala deoarece creditorii isi desfasoara activitatea la MMMMM,  care este debitorul acestora, contestatorul avand doar obligatia de a distribui acestuia fondurile necesare achitarii drepturilor banesti solicitate in conditiile alocarii acestora de catre ordonatorul principal de credite – AAAAA.  A precizat si faptul ca a demarat procedura de executare a titlurilor executorii care au ca obiect plata sporului mentionat prin includerea acestora in centralizarea de credite ce a fost inaintata ordonatorului principal conform procedurii de executare esalonata prevazuta de O.U.G. nr.71/2009. Totodata, raportat la art.1 alin.2 din actul normativ mai sus mentionat executarea silita initiata de biroul executorului judecatoresc este suspendata de drept, ratiunea legiuitorului la momentul prevederii acestui articol fiind determinata de mentinerea echilibrului bugetar, de influenta pe care o are executarea silita asupra bugetului de stat, precum si faptul ca aceste elemente vizeaza interesul public general. Contestatorul a aratat si faptul ca in sentinta civila ce constituie titlul executoriu al creditorilor, instanta de fond a obligat si chematul in garantie BBBBB sa aloce paratului AAAAA sumele necesare platilor, obligatia ordonatorului principal de credite fiind conditionata de virarea acestor sume de catre chematul in garantie.
In drept, au fost invocate art.399-400 C.p.c.,  O.U.G nr.71/2009.
In dovedire, contestatorul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisurile depuse la dosar, in cadrul careia a invederat instantei ca trebuie sa se aiba in vedere si dosarul de executare silita nr.xxxx
Intimatii, desi legal citati, nu au formulat intampinare.
Ca urmare a adresei instantei, BEJ Z a inaintat, prin Serviciul Registratura, in copie conforma cu originalul, actele din dosarul de executare silita nr.xxxx
Instanta a respins ca neintemeiata contestatia la executare retinand urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. yyyy pronuntata de zzzz, definitiva si irevocabila, AAAAA, CCCC, MMMM au fost obligati sa plateasca intimatilor sporul de risc si  suprasolicitare neuropsihica  de 50% din salariul de baza brut lunar, incepand cu luna august 2004 pana la momentul pronuntarii hotararii si in continuare pentru viitor, fiind admisa si cererea de chemare in garantie, BBBB fiind obligat sa vireze ordonatorului principal de credite AAAA sumele necesare efectuarii platilor..
La cererea intimatilor creditori, inregistrata la BEJ Z , s-a procedat la executarea silita in temeiul sentintei yyyy. Astfel, executorul judecatoresc  a emis somatia de plata nr., debitorii fiind somati ca in termen de 6 luni de la data primirii somatiei sa se conformeze dispozitiilor titlului executoriu. Pe de alta parte, executorul judecatoresc a emis somati de plata catre debitorii obligati la plata sumelor datorate creditorilor intimati, conform titlului executoriu pus in executare, contestatorii din cauza de fata figurand printre persoanele obligate la plata.
In drept, conform art. 6 CEDO aplicabil in conditiile art. 20 Constitutie, dreptul la un proces echitabil presupune, inclusiv, garantarea  pentru  partea care a castigat procesul  a posibilitatii de a  pune in executare hotararea pronuntata. Autoritatile sunt obligate sa ia masurile necesare in scopul executarii unei hotarari judecatoresti definitive, inclusiv  prin sanctionarea debitorului. Curtea Europeana a Drepturilor Omului  a statuat in cauza Sandor contra Romaniei ca executarea unei sentinte sau a unei decizii, indiferent de instanta care o pronunta, trebuie considerata ca facand parte integranta din “proces”, in sensul art. 6 alin. 1 din Conventie, iar administratia constituie un element al statului de drept. Daca administratia refuza sau omite sa execute o hotarare judecatoreasca, sau intarzie in executarea acesteia, garantiile art. 6 de care a beneficiat justitiabilul in fata instantelor judecatoresti isi pierd orice ratiune de a fi.
Mai mult, in raportul Comisiei EDO in cauza Beis contra Greciei, s-a precizat ca simpla existenta a unei imunitati de executare silita a statului este de natura a incalca art. 6. Daca un stat se bucura de imunitate de executare silita, refuzul sau de a plati suma de bani la care a fost obligat printr-o hotarare judecatoreasca este de natura sa incalce atat dreptul la un proces echitabil, cat si dreptul de proprietate protejat de art. 1 al Protocolului nr.1.
Ulterior, in cauza Metaxas contra. Greciei, Curtea EDO a afirmat chiar ca nu este oportun a cere unei persoane care, in urma unei proceduri judiciare, a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie. In plus, daca administratia nu executa hotararea din proprie initiativa, iar reclamantului recurge la executarea silita, acest aspect poate fi retinut ca o circumstanta agravanta.
Si in cauza Costin contra Romaniei, Curtea a aratat ca ar fi excesiv sa pretinzi unui reclamant care a obtinut o hotarare judecatoreasca definitiva contra statului sa intenteze din nou actiuni contra autoritatii in scopul de a obtine executarea obligatiei in cauza.
 De asemenea, in cauza Sacaleanu contra Romaniei, Curtea a avut in vedere aceleasi principii care impun obligatia statului, administratiei, de a executa hotararea pronuntata impotriva sa chiar si in cazul aplicarii unui act normativ derogatoriu de la dreptul comun, cum sunt in  speta OG 22/2000 si OUG 71/2009 .
 In cauza Angelov contra. Bulgariei, Curtea EDO a stabilit ca lipsa fondurilor in bugetul institutiilor vizate sau reorganizarea instantelor nu ar putea justifica intarzierea in executarea unei hotarari judecatoresti.
In cauza Bourdov contra Rusiei Curtea a statuat ca o autoritate a statului nu ar putea invoca lipsa resurselor pentru a onora o datorie rezultata dintr-o hotarare judecatoreasca. Reclamantul nu trebuie sa fie in imposibilitate de a beneficia de rezultatul favorabil al unei proceduri care sa afecteze insasi substanta dreptului, din cauza dificultatilor financiare ale statului.
Curtea a statuat ca obligatia statului de a garanta fiecarei persoane dreptul la executarea unei hotarari judecatoresti definitive si executorii intr-un interval rezonabil si de a executa din oficiu intr-un termen rezonabil hotararile judecatoresti pronuntate impotriva sa si de a crea un  remediu efectiv in caz contrar, se opun invocarii de catre stat a lipsei de fonduri sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei hotarari judecatoresti . Revine statelor obligatia de a-si organiza sistemul legal intr-o asemenea maniera incat autoritatile sa isi poata indeplini obligatia lor in aceasta privinta.
Potrivit acestei interpretari posibilitatea invocarii de catre institutia publica debitoare a termenului de 6 luni pentru a face demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata, precum si a lipsei fondurilor necesare efectuarii platii, reprezinta prevederi incompatibile cu principiile statuate de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ( instanta retine ca executorul judecatoresc din cauza dedusa judecatii, , totusi, a avut in vedere dispozitiile O.G nr.22/2002 cand a somat contestatorii sa execute dispozitiile titlului executoriu in 6 luni de la data primirii somatiilor de plata).
De altfel, in expunerea de motive a OUG nr. 71/2009 se face referire generica la „dificultatile intampinate pana in prezent in ceea ce priveste executarea hotararilor judecatoresti avand ca obiect drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar,” – fara a se concretiza cu ce dificultati se confrunta bugetul de stat in conditiile executarii hotararilor judecatoresti vizate de acest act normativ si cum „a influentat in mod substantial bugetul de stat pe anul 2009 executarea, in conditiile dreptului comun, a titlurilor executorii emise anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.” Explicatia era cu atat mai necesara cu cat prin OUG nr. 75/2008 tot Guvernul fusese cel care stabilise esalonarea acestor plati, tocmai in considerarea unor asemenea dificultati, care prin esalonarea stabilita prin OUG nr. 75/2008 erau astfel surmontabile.
     Guvernul nu a justificat in nici un fel de ce executarea hotararilor judecatoresti prin care au fost acordate drepturi salariale personalului din sectorul bugetar ar atrage „imposibilitatea mentinerii echilibrelor bugetare si in mod implicit nerespectarea angajamentelor interne si internationale asumate de Guvernul Romaniei, inclusiv in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar”, multumindu-se doar sa specifice generic acest lucru. Nu se face nici o mentiune concreta nici macar la ce angajamente internationale se refera expunerea de motive a OUG nr. 71/2009 care suspenda de drept toate executarile silite ale hotararilor judecatoresti impotriva statului.
Aceasta justificare era cu atat mai importanta cu cat statul are obligatia pozitiva de a reglementa un sistem juridic adecvat care sa permita punerea in executare eficienta a hotararilor judecatoresti definitive, care sa fie cu atat mai eficient cand debitorul este o autoritate publica.
Asadar, avand in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti care constituie titlul executoriu, contestatorii, ca institutii publice, aveau obligatia de a executa voluntar obligatiile lor, creditorilor neputandu-li-se pretinde nici macar recurgerea la procedura executarii silite. Odata declansata totusi executarea silita, administratia statului prin institutiile ei nu poate refuza executarea hotararii care ii este opozabila si nu poate sa isi esaloneze singur creanta de –a lungul anilor.