Drepturi banesti

DOSAR NR. ***


ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
INCHEIERE
SEDINTA  PUBLICA DE LA 23.06.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE:
ASISTENT JUDICIAR:
ASISTENT JUDICIAR:
GREFIER :


Pe rol solutionarea cauzei civile formulata de reclamantii ***, in contradictoriu cu parata ***, avand ca obiect drepturi banesti.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta reclamantii, personal si asistati de avocat Stefan Florin Vasile, cu imputernicire avocatiala la dosar, lipsind parata.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei obiectul cauzei, partile, legalitatea indeplinirii procedurii de citare, dupa care,
Reclamantii prin aparator ales depun inscrisuri la dosar si solicita lasarea cauzei la a doua strigare pentru a se prezenta si parata.
Instanta dispune lasarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare, se prezinta reclamantii, personal si asistati de avocat , cu imputernicire avocatiala la dosar, si parata, prin avoca?i , cu imputernicire avocatiala la dosar ?i , care depune imputernicire avoca?iala la dosar.
Parata prin aparator ales depune la dosar cerere pentru efectuarea unei noi expertize in cauza, cu desemnarea unui nou expert contabil, pe care o comunica si reclamantilor prin aparator ales.
Instanta pune in discutie cererea formulata de parata.
Parata prin aparator ales mentioneaza in sustinerea cererii faptul ca asa cum rezulta din ansamblul probator administrat in cauza foile de parcurs sunt singurele documente care reflecta in mod efectiv durata de lucru a soferilor, faptul ca programarile sunt intocmite  a priori activitatii acestora si nu pot constitui o proba indubitabila a numarului de ore lucrate efectiv de un sofer, cel mult, programarea poate servi ca un element orientativ pentru analizarea foilor de parcurs, acestea din urma fiind singurele documente care releva activitatea desfasurata in mod real si efectiv de un sofer. Contrar afirmatiilor expertei Ana Carp incluse atat in RAPORT, cat mai ales
in RASPUNSURILE LA OBIECTIUNI - in sensul ca ar fi retinut ca numar de ore
lucrate efectiv de un sofer orele rezultate din Foile de Parcurs - calculele efectuate de experta Ana Carp si prezentate in anexele la RAPORT, respectiv in anexele la RASPUNSURILE LA OBIECTIUNI indica faptul ca in realitate, desi a evidentiat si orele rezultate din Foile de Parcurs, la calculul orelor suplimentare experta Carp a luat in considerare orele rezultate din Programari, la sfarsitul cererii pe care a depus-o astazi parata aratand pentru fiecare sofer in parte selectii cu indicarea paginii din anexa din care se poate constata ca desi intradevar expertul desemnat a retinut numarul de ore din foaia de parcurs, la rubrica unde a mentionat orele pe care le-a luat in calcul sunt mentionate orele conform programarii, asa explicandu-se diferenta foarte mare dintre orele stabilite de expertul desemnat de catre instanta, in raspunsul la obiectiuni, si orele stabilite de expertul parte  care a luat in calcul orele din foile de parcurs. Parata arata ca diferenta dintre cele doua sume  ar fi de aproximativ  200.000, astfel daca expertul desemnat stabileste niste sume in jurul a noua sute si ceva de mii, expertul parte luand in calcul efectiv foile de parcurs care arata durata efectiva a lucrului soferilor stabileste o suma de patru sute si ceva de mii, diferenta fiind de doua sute si ceva de mii.
Parata prin aparator ales considera ca raportul nu ar trebui validat deoarece doamna expert a incalcat normele si standardele profesionale cu privire la desfasurarea expertizei, astfel norma profesionala CECCAR nr. 35 (pct. 3531.4) stabileste ca raportul de expertiza
contabila nu poate contine concluzii/raspunsuri alternative la obiectivul fixat expertului contabil, ori atat in raport in cele doua variante calculate , conform Codului Muncii si varianta calculata conform contractului colectiv de munca, cat si ulterior in raspunsul la obiectiuni amintind aceleasi doua variante dar introducand o noua alternativa  cu privire la calcularea dobanzii legale, respectiv calculata ca procent nediminuat si ca procent diminuat cu 20%, aceasta situatie incalcand normele CECCAR.
De asemenea parata prin aparator ales arata ca potrivit normelor, intr-un raport de expertiza contabila judiciara, parerile expertului trebuie sa se limiteze strict la ceea ce spune legea ori se poate observa ca in raspunsul la obiectiuni pagina 12 experta desemnata aminteste de aplicarea retroactiva  a O.G. nr. 13/2011, facand referire la niste pretinse opinii ale unor specialisti in drept, fara a-i indica insa pe acei specialisti - a se vedea pag. 12 din RASPUNSURILE LA OBIECTIUNI; vorbeste de opinii diferite in practica judiciara cu privire la aplicarea diminuarii dobanzii cu 20%, prevazuta de art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011, pentru a-si justifica si prezentarea variantei cu dobanda nediminuata, cu toate ca in OBIECTIUNI parata a facut referire numai la dobanda diminuata cu 20%, iar reclamantii nu au avut nici o solicitare sub acest aspect - a se vedea pag. 14 din RASPUNSURILE LA OBIECTIUNI.
Mai departe, parata prin aparator ales arata ca experta Ana Carp a nesocotit normele si standardele profesionale si prin aceea ca, din proprie initiativa, fara sa primeasca in acest sens o solicitare din partea instantei, a suplimentat obiectivul expertizei contabile.
Astfel, obiectivul expertizei cerea sa determine „cuantumul drepturilor banesti cuvenite fiecarui reclamant pentru orele suplimentare astfel cum au fost solicitate de acestia in actiunea introductiva si in cererile precizatoare".
Or, prin actiunea introductiva si precizarile la aceasta, reclamantii s-au raportat numai la dispozitiile Codului Muncii, nu si la prevederile CCM.
Astfel, experta a calculat drepturile banesti si in varianta CCM fara sa fi avut un obiectiv stabilit in acest sens. Faptul ca ulterior reclamantii si-au insusit concluziile expertei nu are niciun fel de relevanta in privinta respectarii normelor profesionale de catre experta Ana Carp, atat timp cat la momentul efectuarii expertizei nu exista o solicitare privind calculul drepturilor banesti potrivit prevederilor CCM.
Parata prin aparator ales mentioneaza ca, din datele pe care le detine rezulta ca RASPUNSURILE LA OBIECTIUNI nu ar fi fost inregistrate la CECCAR pentru viza auditului de calitate, astfel incat daca se confirma aceasta situatie, in opinia paratei ne aflam in prezenta unei alte nerespectari a normelor si standardelor profesionale de catre experta desemnata in cauza.
Din analiza tabelelor prezentate in finalul RASPUNSURILOR LA OBIECTIUNI, rezulta ca expertul desemnat a utilizat in calculul sau dobanda penalizatoare (in procent intreg, respectiv diminuat cu 20%).
Aceasta semnifica faptul ca expertul desemnat a aplicat dobanda penalizatoare, prevazuta de O.G. nr. 13/2011 si pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a acestui act normativ, respectiv pentru perioada anterioara datei de 01.09.2011 asa cum rezulta din sustinerile expertului consemnate la pagina 12 din raspunsurile la obiectiuni.
Un astfel de procedeu incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat la nivel constitutional prin art. 15 din Constitutia Romaniei si de asemenea, ignora prevederile art. 6 alin. (1) si (2) din Noul Cod Civil: „(1) Legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva.
(2) Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi NU pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor."
Rezulta asadar ca in orice caz prevederile O.G. nr. 13/2011 nu pot fi aplicate perioadei anterioare datei de 01.09.2011, astfel incat expertul desemnat a facut o gresita aplicare a legii in cadrul calculelor efectuate.
Parata prin aparator ales sustine ca din analiza atat a RAPORTULUI, cat si a RASPUNSURILOR LA OBIECTIUNI, rezulta ca expertul desemnat a considerat ca dobanda nu ar trebui impozitata si pe cale de consecinta, in tabelele care prevad drepturile banesti ce s-ar cuveni reclamantilor expertul a inclus dobanda neimpozitata.
In acest sens, expertul desemnat a afirmat ca „Dobanda se calculeaza la sumele nete sl nu se retin CAS, CASS, somaj si impozit din dobanda neta, intrucat sumele nete sunt deja impozitate (deci s-ar aplica o dubla Impozitare)" .
Actionand astfel, expertul desemnat savarseste o confuzie cu privire la aplicarea dispozitiilor legale incidente.
Baza de calcul a dobanzii este firesc sa o constituie sumele nete reprezentand contravaloarea orelor suplimentare (determinate dupa retinerea impozitului si a celorlalte contributii), deoarece numai aceste sume ar fi trebuit incasate efectiv de reclamanti si in consecinta asupra lor trebuie calculata dobanda legala pentru neplata la scadenta.
Mai departe insa, dobanda astfel stabilita trebuie impozitata, in conformitate cu dispozitiile Codului Fiscal: - art. 55 - „Definirea veniturilor din salarii": - Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si urmatoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: sume reprezentand salarii, diferente de salarii, dobanzi acordate in legatura cu acestea, precum, si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile".
In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 57 din Codul Fiscal, precum si Normele metodologice de aplicare a acestui articol, pct. 106-111.
Rezulta asadar ca dobanda ar fi trebuit impozitata, astfel incat - neprocedand la impozitarea dobanzii - expertul desemnat a facut o gresita aplicare a legii in cadrul calculelor efectuate.
Prin OBIECTIUNI parata a aratat ca in ceea ce priveste perioadele in care soferii se
aflau in deplasari ar fi trebuit aplicate prevederile H.C.M. nr. 1122/1950 (art. 2), H.G. nr.
1860/2006 (art. 4 din Anexa), precum si Contractul colectiv de munca unic la nivel de ramura
mass-media inregistrat sub nr. 993/11/08.05.2006 (art. 32).
Potrivit acestor reglementari rezulta ca pe timpul delegarii nu se platesc ore suplimentare.
In raport de formularea imperativa a reglementarilor indicate de parata, expertul desemnat a formulat un raspuns confuz, cu argumente care nu sunt prevazute de reglementarile respective, calculand in continuare ore suplimentare pentru soferi si in perioadele in care acestia se aflau in deplasari.
Rezulta asadar ca procedand in acest fel, expertul desemnat nu a aplicat legea.
Din cele expuse anterior, rezulta implicit si faptul ca expertul desemnat si-a permis - fara a intra in competentele sale, sa procedeze la interpretarea legii, omitand ca un asemenea demers constituie atributul suveran al instantei.
De asemenea, expertul desemnat a procedat la interpretari ale legii atunci cand a considerat ca in cauza ar fi aplicabila dobanda prevazuta pentru raporturile dintre profesionisti, iar pe baza acestei interpretari si-a justificat calculul dobanzii fara diminuarea ratei dobanzii cu procentul de 20%, asa cum rezulta din pag. 13 din RASPUNSURILE LA OBIECTIUNI.
Or, raporturile dintre parata si angajatii sai nu pot fi considerate ca fiind raporturi intre profesionisti, in sensul art. 3 alin. (3) NCC, asemenea raporturi fiind cele stabilite intre parata si alte entitati, in exercitarea activitatii, si care sub imperiul legislatiei anterioare Noului Cod Civil erau calificate ca raporturi comerciale.
Este evident ca raporturile de dreptul muncii nu au fost calificate si nu sunt calificate ca fiind raporturi comerciale, nici in doctrina judiciara, nici in practica instantelor de judecata.
Pe cale de consecinta, rata dobanzii aplicabila in speta trebuie diminuata cu 20%, in conformitate cu dispozitiile art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011.
Parata prin aparator ales mentioneaza ca toate aspectele aratate ridica serioase indoieli asupra corectitudinii calculelor efectuate de expertul desemnat, cat si asupra obiectivitatii sale, solicitand efectuarea unui nou raport de expertiza in cauza in baza art 212 Cod Procedura Civila precum si a celorlalte legi mentionate.
Reclamantii prin aparator ales solicita respingerea cererii de efectuare a unei noi expertize contabile aratand ca se observa contradictorialitatea din concluzii si anume atunci cand apreciaza ca se pot invoca prevederi referitoare la modalitatea de intocmire a expertizei respectiv intocmirea in mai multe variante, in sensul de a lasa dreptul de apreciere instantei de judecata si nu expertului cum gresit incearca sa afirme parata si pe de alta parte se observa ca atunci cand se pune problema impozitarii dobanzii sau succesiunea unor legi si aplicarea lor se omite a se spune ca acest calcul a avut doua legi in vedere si nu doar una.
In ceea ce priveste modalitatea de efectuare a expertizei, reclamantii prin aparator ales arata ca expertul a avut la dispozitie trei categorii de inscrisuri, instanta a incuviintat pentru fiecare parte cate un expert parte iar concluziile paratei nu sunt altceva decat o trimitere la raportul de expertiza intocmit de expertul parte DALIMON, raport pe care instanta il va avea in vedere si il va cenzura la momentul pronuntarii.
Reclamantii prin aparator ales arata ca desi raportul efectuat de expertul desemnat nu reflecta in totalitate dorintele reclamantilor, acestia se multumesc si cu sumele aratate de expertul desemnat, calculul sumelor avand in vedere foile de parcurs, care intradevar erau intocmite de catre soferi, care le predau la sfarsitul zilei dispecerului, care a aratat la termenul anterior ca in tura de noapte se lucrau cate 12 ore, si contractele de munca la care nu s-a facut nici o referire si anume ca ele prevedeau un program standard de munca de 8 ore pe zi si cinci zile pe saptamana, aceste inscrisuri fiind avute in vedere si de instanta.
Reclamantii prin aparator ales arata ca se invoca aplicarea gresita a legii dar expertul nu a aplicat gresit legea, ci dimpotriva a aplicat-o corespunzator si daca s-ar pune in discutie ceva aceasta ar fi ca reclamantii au fost dezavantajati si nicidecum parata, dar reclamantii nu solicita refacerea raportului.
In ceea ce priveste impozitarea dobanzii, reclamantii prin aparator ales arata ca expertul desemnat a calculat in mod corect dobanzile, aplicand cele doua temeiuri de drept succesive, detaliind foarte clar sumele rezultate.
In ceea ce priveste incercarea de inducere in eroare a instantei, de catre expertul desemnat, reclamantii prin aparator ales sustin ca este o afirmatie pe deplin nedovedita, expertul efectiv s-a rugat de parata, a facut adresa catre aceasta, iar parata cu mare intarziere a depus inscrisurile solicitate.
In concluzie, reclamantii prin aparator ales apreciaza ca instanta poate avea in vedere inclusiv cele doua rapoarte de expertiza contabila depuse de expertii parte, parata la un moment dat renuntand la serviciile expertului parte Dalimon, insa ulterior a revenit si se observa ca si isi intemeiaza aceste obiectiuni tocmai pe raportul de expertiza a expertului parte, intemeierea cererii efectuarii unei noi expertize are la baza acel raport de expertiza care nu contine calculul orelor suplimentare in ceea ce priveste zilele libere si orele de noapte si contine numeroase nereguli, insa la el se raporteaza parata iar instanta poate cenzura toate cele trei rapoarte.
Reclamantii prin aparator ales arata ca au o singura obiectie majora, in ceea ce ii priveste pe cei doi reclamanti  si , pentru care sumele identificate au fost mai mici pentru ca foile de parcurs au fost incorect cautate, insa pentru lamurire exista raportul expertului parte pe care instanta il poate avea in vedere.
Fata de cele expuse reclamantii prin aparator ales apreciaza ca solicitarea de a se incuviinta o noua expertiza se bazeaza de fapt pe obiectiuni, la care s-a raspuns clar si corect si nu se lasa locul la interpretari si pe cale de consecinta o alta expertiza nu ar face decat sa tergiverseze nejusticat solutionarea cauzei, concluziile fiind de respingere a solicitarii paratei.
In replica parata prin aparator ales solicita ca instanta sa aiba in vedere sustinerile proprii nu interpretarea aparatorului reclamantilor, si mentioneaza ca este total gratuita afirmatia ca nu a pus la dispozitie actele din moment ce a adus un numar de 29 de bibliorafturi pe care expertii au avut posibilitatea sa le studieze.
In ceea ce priveste cine pe cine a favorizat, parata arata ca, desi obiectivul instantei a fost sa calculeze orele suplimentare prin raportare la precizarile reclamantilor, ori reclamantii initial s-au referit la prevederile Codului Muncii, se observa ca expertul desemnat din proprie initiativa, fara a i se cere a decis sa faca un calcul si pe prevederile contractului colectiv de munca desi acest lucru nu i s-a solicitat.
Tot in ceea ce priveste dezavantajarea, parata prin aparator ales arata ca reclamantii au depus 4 sau 5 precizari la actiune dupa cum si-au adus aminte, fiind clar pe cine a favorizat expertul desemnat.
La interpelarea instantei, daca isi insuseste concluziile raportului expertului parte, parata prin aparator ales mentioneaza ca  asa cum a aratat inca de la obiectiuni, expertul parte nu a raspuns in totalitate in ceea ce priveste textele legale cu privire la neacordarea orelor suplimentare in cazul deplasarilor soferilor, experta nu a raspuns, a facut cateva consideratii si in final a aplicat in continuare orele suplimentare, deci parata si-a insusit in parte concluziile expertului parte asa cum a aratat.     
Sub aspectul utilizarii foilor de parcurs, parata prin aparator ales arata ca isi insuseste calculul depus la termenul anterior nu calculul din raportul initial cand experta desemnata de parata a procedat intocmai ca ceilalti si a amestecat foile de parcurs cu programarile, dar dupa ce a vazut obiectiunile a refacut calculele si parata si le insuseste pe cele depuse la termenul anterior.
Deliberand, instanta urmeaza a respinge solicitarea formulata de aparatorul paratei, de incuviintare a unei noi expertize in cauza, prin raportare la art. 212 Cod Procedura Civila, apreciind ca expertul desemnat de instanta a raspuns obiectivelor aratate si obiectiunilor ce au fost formulate, urmand ca toate argumentele invocate de parata  in sustinerea cererii de incuviintare a unei noi expertize sa fie avute in vedere de instanta la solutionarea pe fond a cauzei, cand va cenzura valoarea probatorie a raportului de expertiza prin raportare la intregul material probator administrat, inclusiv prin prisma sustinerilor invocate de parata, cu privire la viciile acestui raport.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda partilor cuvantul pe fondul cauzei.
Reclamantii prin aparator ales solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata si precizata, in concordanta cu raportul de expertiza depus de expertul desemnat, la baza dovezilor stau inscrisuri depuse in cauza, probatoriul administrat in cauza duce la concluzia ca intradevar reclamantii desi trebuiau sa lucreze cate 8 ore au lucrat cate 12, 14, 16 ore, se observa ca la dosar nu s-au depus nici un fel de inscrisuri  care sa conduca la concluzia ca intradevar ar fi avut loc plati pentru eventuale diurne, deplasari etc., ca nu exista nici o foaie de invoire si ca in cele din urma intregul material administrat conduce la concluzia ca actiunea este intemeiata si ar trebui admisa, cu cheltuieli de judecata onorariu de avocat, onorariu de expertiza, si onorariul expertului parte, aparatorul reclamantilor depunand la dosar dovada onorariului de avocat si de expert parte.
Parata prin aparator ales arata ca nu exista dovezi ca reclamantii au muncit in plus fata de cele consemnate in foile de parcurs chiar de catre reclamanti fara a fi cenzurati in vreun fel, in aceste conditii solicitand ca instanta sa admita actiunea in parte, si sa acorde reclamantilor sumele stabilite prin raportul de expertiza intocmit de expertul parte al paratei si depus la termenul anterior intrucat acesta reflecta valoarea orelor suplimentare stabilite in mod corect pe baza foilor de parcurs intocmite de reclamanti.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, parata prin aparator ales mentioneaza ca nu stie care sunt dar solicita ca in masura in care pe baza apararilor si a inscrisurilor formulate de parata instanta va admite actiunea in parte, instanta sa cenzureze in baza art 274 C.p.civ, cheltuielile de judecata si de asemenea solicita ca instanta sa analizeze si cuantumul acestora pentru ca actiunea este formulata in comun, argumentele fiind aceleasi pentru toti reclamantii si este practic o singura actiune multiplicata la 14 reclamanti, din acest punct de vedere cuantumul onorariului de avocat fiind exagerat in raport de munca depusa pentru ca nu a fost tratat fiecare reclamant in mod distinct.
Instanta retine cauza in pronuntare.

T R I B U N A L U L,

Avand nevoie de timp pentru a delibera, in temeiul dispozitiilor art. 260 din Codul de procedura civila, va amana pronuntarea pentru data de 30.06.2014.

DISPUNE:

Amana pronuntarea la data de 30.06.2014.
Pronuntata in sedinta publica azi, 23.06.2014.



    Presedinte,                  Asistent judiciar,           Asistent judiciar,          Grefier,

DOSAR NR. ***

ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
INCHEIERE
SEDINTA  PUBLICA DE LA 30.06.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE
ASISTENT JUDICIAR:
ASISTENT JUDICIAR:
GREFIER :

Pe rol solutionarea cauzei civile formulata de reclamantii ****, in contradictoriu cu parata **, avand ca obiect drepturi banesti.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din 23.06.2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand instanta a amanat pronuntarea pentru data de 30.06.2014, cand,

TRIBUNALUL

Avand nevoie de timp pentru a delibera, in baza art. 260 alin. 1 C.pr.civ.,

DISPUNE

Amana pronuntarea la data de 04.07.2014.
Pronuntata in sedinta publica azi, 30.06.2014.




    Presedinte,                  Asistent judiciar,           Asistent judiciar,          Grefier,




DOSAR NR. ***


ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
SENTINTA CIVILA NR.
SEDINTA  PUBLICA DE LA 04.07.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE:
ASISTENT JUDICIAR:
ASISTENT JUDICIAR
GREFIER :


Pe rol solutionarea cauzei civile formulata de reclamantii , in contradictoriu cu parata, avand ca obiect drepturi banesti.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din 23.06.2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amanat pronuntarea pentru data de 30.06.2014 si apoi pentru data de 04.07.2014.


TRIBUNALUL


Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a sub nr. , reclamantii  *** au chemat in judecata pe parata ***, solicitand instantei sa dispuna obligarea paratei la plata sumelor reprezentand ore suplimentare efectuate de fiecare reclamant, actualizate cu indicele de inflatie luand in calcul scadentele legale si obligarea la plata dobanzii legale de la data pronuntarii sentintei si pana la plata efectiva a sumelor solicitate. A invederat fiecare cuantumul sumelor solicitate precum si numarul de ore suplimentare invocate a fi fost prestate, rezervandu-si dreptul de a-si preciza catimea pretentiilor dupa administrarea probelor in cauza, cu cheltuieli de judecata.
In motivare au aratat ca au fost angajati in functiile de conducatori auto in baza unor contracte individuale de munca, in care s-a precizat un program de lucru fix, insa, fiecare lucra cate 12 ore zilnic tura de zi sau de noapte, fara a se respecta timpul legal de odihna. Au invederat ca planificarea activitatii serviciului de transport se efectua in baza unor programari care se schimbau rareori. Au mai aratat ca raporturile de munca au incetat prin desfiintarea posturilor ocupate de reclamanti.
In drept au invocat C.muncii.
In dovedire au solicitat probele cu inscrisuri, interogatoriul, testimoniala, expertiza contabila.
La data de 10.07.2013, reclamantii au precizat actiunea sub aspectul catimii pretentiilor precum si sub aspectul perioadei aferente orelor suplimentare invocate, aceasta incadrandu-se in intervalul 01.12.2008-octombrie 2011, in functie de data desfacerii contractului individual de munca al fiecarui reclamant.
La data de 29.08.2013, reclamantii au precizat din nou actiunea, aratand ca solicita obligarea la plata dobanzii legale de la data scadentei pentru fiecare suma si de la data pronuntarii sentintei pana la plata efectiva a sumelor solicitate. Au aratat ca orele suplimentare nu au fost compensate prin acordarea de zile libere sau prin remunerarea acestora. Au precizat faptul ca sumele solicitate  cuprind sporul pentru orele suplimentare, sporul pentru orele de noapte, sporul pentru zile de sarbatoare legala si sporul pentru orele lucrate in perioada de repaus saptamanal.
La data de 09.09.2013, parata a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata. A invocat exceptia lipsei coparticiparii procesuale active a reclamantilor, aratand ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 47 C.p.civ, fiecare angajat avand un contract individual de munca distinct iar plata orelor suplimentare nu reprezinta o obligatie comuna a angajatorului si a celor 14 reclamanti, ci este a angajatorului pentru fiecare reclamant in parte. A invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada 01.01.2008-29.11.2008. Pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca toti reclamantii au beneficiat de compensari cu timp liber. A mai aratat ca unii reclamanti au beneficiat de concedii medicale.
In drept a invocat C.muncii.
In dovedire a solicitat probele cu inscrisuri, interogatoriul, testimoniala.
La termenul de judecata de la 09.09.2014, instanta a luat act de precizarea cadrului procesual activ, cu privire la introducerea in cauza si a reclamantului . A respins exceptia lipsei coparticiparii procesuale active si a  constatat ca exceptia prescriptiei dreptului la actiune a ramas fara obiect prin raportare la precizarea actiunii de catre reclamanti cu privire la perioada pentru care solicita drepturile banesti.
La data de 20.01.2014, parata a formulat cerere de inscriere in fals cu privire la o serie de Programari  Dispecerat Auto, solicitand suspendarea judecatii si sesizarea Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
La termenul de judecata de la 31.03.2014, parata a renuntat la cererea de inscriere in fals.
In cauza au fost administrate probele cu inscrisuri, interogatoriile reciproce, testimoniala cu un  martor, Tudor Traian, incuviintat paratei, reclamantii renuntand la aceasta proba, precum si proba cu expertiza contabila. A fost intocmit raportul de expertiza de catre expert Carp Ana, in legatura cu care partile au formulat obiectiuni, incuviintate de instanta, expertul depunand raspunsul sau la data de 21.05.2014. Instanta a respins proba cu cercetarea la fata locului solicitata de parata.
In urma administrarii probei cu expertiza contabila, reclamantii au precizat actiunea, cu privire la cuantumul pretentiilor.
La data de 23.06.2014, parata a solicitat efectuarea unei noi expertize, solicitare respinsa de instanta.
Cererea de chemare in judecata a fost disjunsa in privinta reclamantului ***, fata de declaratia acestuia de renuntare la dreptul pretins, insa instanta a respins cererea de a se lua act de renuntarea acestuia la drept, conform incheierii din 20.01.2014 pronuntata in dosarul 1640/3/2014 (format in urma disjungerii), ulterior, cauza disjunsa fiind conexata cu dosarul initial. La termenul de judecata de la 26.05.2014, instanta a dispus din nou disjungerea cererii in privinta reclamantului Ene Constantin, pentru argumentele expuse in cuprinsul incheierii de la acel termen.
Analizand materialul probator administrat, instanta retine:
Intre partile litigante din prezenta cauza au intervenit raporturi juridice de munca, in temeiul carora reclamantii au fost angajati la societatea parata in functia de conducatori auto, asa cum atesta contractele individuale de munca si actele aditionale aflate la dosar (filele 37-289-vol.I). Aceste raporturi au incetat, in temeiul art. 65 C.muncii, ca urmare a reorganizarii activitatii societatii angajatoare, asa cum atesta deciziile  emise pentru fiecare reclamant, in luna octombrie 2011 (filele 37-389 vol. I).
Prin promovarea prezentei actiuni, succesiv precizata, reclamantii urmaresc valorificarea unor drepturi banesti, aferente perioadei 01.12.2008-octombrie 2011, reprezentand sporurile pentru munca suplimentara si munca prestata in timpul noptii, precum si actualizarea acestora si acordarea dobanzii legale cuvenite de la scadenta pana la data platii efective.
Instanta constata ca pretentiile deduse judecatii sunt partial intemeiate.
In acest sens, din examinarea contractelor individuale de munca, rezulta ca s-a prevazut o durata normala a muncii de 8 ore/zi, respectiv 40 ore/saptamana, mentionandu-se ca programul poate fi si inegal ca durata, conform specificului atributiilor de serviciu ale salariatului, neexistand nicio clauza referitoare la regimul muncii suplimentare.
Totodata, din analiza statelor de plata depuse de parata (filele 9-283 – vol. II), rezulta ca nu au fost operate ore suplimentare in beneficiul reclamantilor, statele de plata fiind intocmite in considerarea programului normal de lucru de 8 ore.
Cu toate acestea, in fapt, activitatea reclamantilor implica un program de lucru ce depasea durata normala a timpului de munca inscrisa in contractele individuale de munca si in statele de plata, imprejurare confirmata prin chiar programarile serviciului de transport intocmite la nivelul societatii parate, care atesta planificarea turelor de zi si de noapte. Astfel, instanta are in vedere inscrisurile intitulate Program – Dispecerat Auto Unic – Pro TV, insusite de parata, depuse in copii certificate de catre aceasta (filele 357-363 vol. II), valabile fiecare de la data inscrisa in cuprinsul sau si care se refera la perioada de referinta ce intereseaza cauza de fata, din examinarea carora rezulta ca turele de zi au avut o durata de 10 ore in toata perioada (in intervalele orare 7-17, 8-18, 9-19, 10-20) iar turele de noapte au avut o durata de 10 ore, respectiv 11 ore in perioada decembrie 2008-martie 2009 (in intervalele orare 19-6 si 21-7), o durata de 11 ore in luna martie 2009 (in intervalele orare 19-6 si 20-7) si o durata de 12 ore incepand cu aprilie 2009 (in intervalul orar 19-7).
In consecinta, nu se poate face abstractie de aceste programari, care oglindesc modalitatea concreta de organizare a activitatii reclamantilor, fiind intocmite de parata in virtutea prerogativei conferite de art. 40 alin. 1 lit.a) C.muncii, neputand fi primita teza pe care aceasta tinde sa o acrediteze, in sensul ca programarile, fiind intocmite a priori, nu reflecta activitatea efectiva a salariatilor, avand doar un caracter orientativ. Dimpotriva, in absenta unor documente care sa ateste evidenta orelor de munca prestate de fiecare reclamant, asa cum impune art. 119 C.muncii, (deficienta asumata de societatea parata care a confirmat faptul ca nu detine pontaje sau foi colective de prezenta), atunci aceste programari reprezinta reperul cu privire la modul de desfasurare a activitatii reclamantilor. In consecinta, desi foile de parcurs sunt documentele care ilustreaza cursele efectuate de fiecare reclamant in cadrul turei in care era planificat sa lucreze, cu toate acestea, faptul ca durata insumata a curselor din cadrul unei ture este, in unele cazuri, mai mica decat durata turei conform programarii, nu poate conduce automat la concluzia ca timpul de munca se incheia anterior expirarii duratei turei respective, salariatul ramanand la dispozitia angajatorului pana la terminarea turei, parata nedemonstrand contrariul.  In acest sens, parata a confirmat la interogatoriu (intrebarile nr. 1 si 2 – fila 284 vol.II) faptul ca durata turelor de zi/noapte era de 10-12 ore iar afirmatiile sale conform carora, in interiorul unei ture salariatul ar fi avut 2 ore pauza de masa si relaxare nu pot fi retinute cata vreme nu se coroboreaza cu nici un alt mijloc de proba relevant pe acest  aspect. Mai mult decat atat, potrivit art. 12 alin. 4 din CCM la nivel de ramura mass-media, pauza de masa si odihna din timpul unei zile de lucru este de 30 de minute si se include in timpul de munca platit.
 De altfel, la intrebarea nr. 13, parata a recunoscut faptul ca programul de lucru s-a desfasurat conform programarilor dispeceratului auto. In ceea ce priveste depozitia testimoniala (filele 6-7 vol. V), aceasta nu este de natura sa sustina apararile paratei, cata vreme martorul audiat confirma imprejurarea ca reclamantii au efectuat ore suplimentare, estimate de martor ca fiind 1 ora/zi, precum si faptul ca existau situatii in care conducatorii auto ramaneau in continuare la serviciu, aproximativ 30 min – 1 ora, dupa inchiderea foilor de parcurs. Cat priveste sustinerile martorului in sensul ca in 70-80%  din cazuri, soferii plecau mai devreme decat durata turei prevazuta in programare, acestea nu pot fi primite de instanta, afirmatiile avand caracter generic si necoroborandu-se cu alte mijloace de proba, din care sa rezulte fara echivoc situatiile punctuale in care reclamantii din prezenta cauza ar fi efectuat un program de lucru mai scurt decat cel fixat in programarile emise de angajator, in absenta unei evidente clare a orelor de munca efectuate de reclamanti, ce trebuia tinuta de angajator.
Prin urmare, instanta retine ca, in cauza, reclamantii au efectuat munca suplimentara, in acceptiunea art. 120 alin. 1  C.muncii (art. 117 din reglementarea anterioara, in vigoare in perioada pentru care se solicita drepturile banesti in cauza) si art. 12 alin. 3 din CCM la nivel de ramura mass-media. Totodata, sunt incidente si dispozitiile art. 125 C.muncii (art. 122 in reglementarea anterioara), respectiv art. 16 din CCM la nivel de ramura mass-media, referitoare la munca de noapte, turele de noapte desfasurate de reclamanti incadrandu-se in intervalul orar prevazut de textele legale mai sus mentionate.
Totodata, din probatoriul administrat nu rezulta faptul ca pentru munca suplimentara efectuata, reclamantii ar fi beneficiat de compensare prin ore libere platite, conform art. 122 C.muncii (art. 119 in reglementarea anterioara), respectiv conform art. 15 alin. 1 din CCM la nivel de ramura mass-media. De asemenea, pentru orele suplimentare si pentru orele de munca din timpul noptii, reclamantii nu au beneficiat de plata sporurilor corespunzatoare conform art. 123 si art. 126 C.muncii, fapt ce rezulta din statele de plata depuse de parata.
In consecinta, solicitarea reclamantilor referitoare la plata drepturilor salariale reprezentand sporul pentru munca suplimentara si sporul pentru munca de noapte este justificata.
In ceea ce priveste cuantificarea acestor drepturi, instanta retine faptul ca sumele cuvenite reclamantilor au fost corect determinate in cadrul raportului de expertiza contabila intocmit in cauza de expert Carp Ana (vol.IV), astfel cum a fost lamurit prin raspunsul a obiectiuni (filele 162-298 vol. IV).
In acest sens, asa cum se observa din considerentele raportului, la identificarea numarului de ore suplimentare au fost avute in vedere foile de parcurs intocmite de reclamanti, expertul explicand modalitatea de culegere a datelor din aceste documente.
In ceea ce priveste argumentele invocate de parata in combaterea concluziilor raportului de expertiza, instanta constata ca sunt nefondate. Astfel, sustinerile conform carora expertul a dat relevanta alternativ, foilor de parcurs si programarilor, in functie de documentul care atesta o durata mai mare a timpului de lucru pentru o zi, nu pot fi primite, in conditiile in care, asa cum rezulta din anexele raportului de expertiza si din explicatiile date de expert, au fost valorificate, in mod coroborat, atat foile de parcurs cat si programarile, finalitatea fiind aceea a obtinerii timpului de munca efectiv lucrat de reclamantii, in acord cu dispozitiile art. 111 C.muncii, potrivit cu care timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale.
Asa fiind, ceea ce prezinta semnificatie juridica in speta, este nu numai durata curselor efectuate in cadrul unei ture de catre reclamanti, durata determinata ca diferenta intre ora de incepere si ora de terminare a cursei respective, dar si intreg intervalul de timp in care salariatul s-a aflat la dispozitia angajatorului, chiar dupa terminarea ultimei curse. Or, astfel cum s-a argumentat mai sus, parata nu a dovedit, conform exigentelor probatiunii aplicabile materiei deduse judecatii, imprejurarea ca in fapt, reclamantii ar fi incheiat programul la finele ultimei curse, daca aceasta avea loc anterior expirarii duratei turei in care lucra. In absenta unei evidente riguroase a orelor de munca lucrate de fiecare reclamant, grefat pe probatoriul administrat in cauza (astfel cum a fost analizat mai sus), in lumina art. 272 C.muncii, nu poate fi validata teza avansata de parata. De aceea, se impune concluzia conform careia, in situatia in care durata ultimei curse a depasit durata turei conform programarii, timpul de munca sa fie cuantificat in functie de ora terminarii ultimei curse, conform foii de parcurs, iar, in situatia in care ultima cursa s-a incheiat anterior expirarii duratei turei, timpul de munca sa fie calculat in functie de durata turei conform programarii, intrucat nu a fost demonstrat faptului ca reclamantii nu au ramas la dispozitia angajatorului pana la sfarsitul programului de lucru. In masura in care, insa, salariatul a completat foaia de parcurs consemnand data de incepere si de terminare a programului sau efectiv din cadrul turei respective iar ora de inchidere a acestui program este anterioara orei de inchidere conform programarii standard intocmita de parata, rezulta, intr-adevar, faptul ca acesta a lucrat mai putin decat durata timpului de munca aferent turei programate de parata, situatii in care expertul a valorificat numarul de ore efectiv lucrate conform foii de parcurs si care este mai mic decat numarul de ore conform programarii standard, imprejurare ce rezulta din analiza anexelor la raportul de expertiza, unde se observa cazuri in care numarul de ore retinute ca fiind efectiv lucrate intr-o zi este inferior duratei standard de 10/12 ore (ex. 3 ore, 6 ore, 9 ore). In ipoteza in care salariatul nu a consemnat ora de sfarsit a programului sau efectiv de lucru, atunci a fost valorificata foaia de parcurs daca ultima cursa se incheia dupa expirarea turei conform programarii paratei, respectiv programarea daca ultima cursa se incheia anterior terminarii turei standard, considerandu-se ca nu a fost dovedita plecarea de la serviciu a reclamantilor inainte de terminarea programului de lucru.
In ceea ce priveste situatia deplasarilor in interes de serviciu, instanta nu va primi argumentele paratei referitoare la faptul ca reclamantii nu au vocatia la a fi remunerati pentru munca suplimentara. In acest sens, instanta apreciaza ca, in cauza, nu sunt incidente dispozitiile HG 1860/2006, intrucat acest act normativ reglementeaza drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului. Prin urmare, interdictia instituita de art. 4 din Anexa la HG 1860/2006, conform cu care pe durata delegarii nu se pot plati ore suplimentare, nu este aplicabila in speta, dimpotriva, fiind incidente dispozitiile art. 2 din HG 1860/2006, potrivit carora pentru salariatii din cadrul companiilor nationale, societatilor comerciale si regiilor autonome la care drepturile salariale se acorda prin negociere, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii, in interesul serviciului, se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.
Sub acest aspect, dispozitiile art. 32 din CCM la nivel de ramura mass media, statueaza drepturile salariale acordate pe durata deplasarii. Or, imprejurarea ca dreptul la sporul pentru munca suplimentara nu este expres prevazut, nu atrage concluzia conform careia reclamantii nu pot beneficia de acest drept, in virtutea atributiilor de serviciu exercitate in afara localitatii unde se afla sediul angajatorului. Nu exista nicio ratiune pentru care in cazul deplasarii in alta localitate, sa se considere ca numarul de ore efectiv lucrate este cel de 8 ore, doar pe considerentul ca art. 32 din CCM mai sus mentionat nu enumera plata orelor suplimentare pentru aceasta ipoteza. De altfel, specificul atributiilor de serviciu ale reclamantilor implica si deplasarile in afara localitatii unde se afla sediul angajatorului, imprejurare prevazuta in chiar contractele individuale de munca, la art. 9 – Locul de munca. Totodata, din interpretarea dispozitiilor art. 32 din CCM, mai sus enuntate, rezulta ca nu este in totalitate aplicabil reclamantilor, cata vreme nu s-ar putea concepe, in cazul acestora, decontarea cheltuielilor de transport, dat fiind specificul sarcinilor de serviciu, conform fisei postului, aceea de a asigura transportul personalului. In fine, din examinarea acestor prevederi, nu rezulta ca sunt incompatibile cu acordarea sporului pentru munca suplimentara prestata de un conducator auto in contextul deplasarii in interes de serviciu, in masura in care sunt indeplinite conditiile legale pentru plata acestuia.
In ceea ce priveste determinarea timpului efectiv lucrat de reclamanti pe durata acestor deplasari, instanta apreciaza ca expertul a justificat lamuritor modul de calcul, asa cum rezulta din raspunsul la obiectiuni (filele 168-171- vol. IV.)
In ceea ce priveste calculul drepturilor banesti cuvenite cu titlu de spor pentru munca prestata in timpul noptii, instanta retine faptul ca parata nu a exprimat nicio obiectie concreta cu privire la modul in care acesta a fost determinat, singura nemultumire vizand aspectul ca expertul si-ar fi depasit atributiile, calculand aceste drepturi banesti fara a fi fost incluse in obiectivele stabilite. Or, aceasta sustinere nu poate fi primita, intrucat instanta a fixat ca obiectiv al expertizei determinarea drepturilor banesti cuvenite reclamantilor cu titlu de ore suplimentare, astfel cum au fost solicitate in actiunea introductiva si in cererile precizatoare ulterioare, una dintre aceste cereri fiind cea inregistrata la data de 29.08.2013 (filele 299-303-vol.I), in care reclamantii au indicat faptul ca, in cuprinsul sumelor solicitate se regaseste si sporul pentru munca prestata in timpul noptii. Aspectul invocat de parata (fila 106 vol.IV), in sensul ca expertul nu a tinut cont de faptul ca in perioada decembrie 2008-aprilie 2009, turele de noapte nu au avut o durata de 12 ore ci de numai 10 sau 11 ore, a fost remediat in cadrul raspunsului la obiectiuni (fila 175 vol. IV), pe baza programarilor depuse si insusite de parata  (filele 357-363 vol.II). In urma acestor calcule, a fost diminuat numarul orelor suplimentare pentru intervalul decembrie 2008-aprilie 2009 dar nu si numarul orelor de noapte, deoarece intervalul 22-6, prevazut de art. 125 C.muncii, a ramas nemodificat.
In ceea ce priveste sustinerile paratei referitoare la situatiile punctuale ale celor 4 reclamanti, **** (filele 106-107 vol.IV), instanta retine ca sunt nefondate, expertul explicand, in mod pertinent, modul de calcul al drepturilor salariale cuvenite acestora, in cadrul raspunsului la obiectiuni (filele 176-181 vol.IV).
Instanta nu a retinut nici imprejurarile invocate de parata cu privire la faptul ca raportul de expertiza contine concluzii alternative si ca expertul a inclus consideratii personale care nu erau impuse de obiectivele stabilite, si nici cel referitor la imprejurarea ca raspunsul la obiectiuni nu a fost inregistrat la CECCAR, intrucat aceste aspecte nu pot conduce la invalidarea raportului de expertiza, neconstituind cauze de nulitate, iar, pe de alta parte, nu impiedica aflarea adevarului in cauza, cata vreme instanta are caderea de a cenzura valoarea probatorie a raportului de expertiza si de a retine din cuprinsul acestuia numai acele elemente relevante care pot duce la solutionarea pricinii. Totodata, expertul desemnat in cauza nu a suplimentat din proprie initiativa  obiectivele raportului de expertiza prin aceea ca a calculat drepturile salariale cuvenite reclamantilor si prin raportare la prevederile CCM, dimpotriva, a prezentat un calcul alternativ in considerarea dispozitiilor art. 123 alin. 2 C.muncii, care prevad un nivel minim pentru calculul sporului pentru munca suplimentara (75% din salariul de baza), dar care permit acordarea unui nivel superior, in masura in  care acesta este convenit prin contractul colectiv de munca aplicabil.
In acest sens, instanta a acordat valoare probatorie raportului de expertiza intocmit in cauza, astfel cum a fost lamurit prin raspunsul la obiectiuni, apreciind ca lucrarea este fundamentata, atat prin raportare la metodologia de specialitate aplicabila cat si prin prisma documentatiei analizate.
In concret, instanta a retinut sumele calculate de expert, in cadrul raspunsului la obiectiuni, in varianta prevazuta de CCM aplicabil la nivel de ramura (filele 181-184 vol.IV), ca fiind cele cuvenite reclamantilor cu titlu de spor ore suplimentare, avand in vedere ca art. 123 alin. 2 C.muncii trimite prioritar la modul de calcul stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil. Cat priveste sporul de noapte, modul de calcul al acestuia prevazut de art. 126 alin. 2 C.muncii concorda cu cel instituit prin art. 16 din CCM la nivel de ramura mass-media.
Instanta nu a primit sustinerile reclamantilor din cadrul cererii precizatoare (filele 96-99 vol.IV), referitoare la sumele cuvenite reclamantilor ***, neexistand nici un suport probator pentru sumele astfel pretinse. Sub acest aspect, punctul de vedere al expertului parte al reclamantilor (filele 1-21 vol.IV) nu poate fi retinut de instanta cu forta probanta superioara celui expus de expertul desemnat, cata vreme nu este riguros fundamentat si argumentat, astfel cum se observa din examinarea continutului sau, fapt ce se grefeaza pe nedovedirea de catre reclamanti a afirmatiilor invocate in sustinerea sumelor clamate prin cererea precizatoare mentionata.
In ceea ce priveste solicitarea paratei ca drepturile salariale cuvenite reclamantilor sa fie retinute prin prisma modului de calcul efectuat de expertul sau parte (filele 17-19 +Anexe vol. V), instanta constata ca este nefondata, intrucat coordonatele avute in vedere de acesta nu concorda cu cele utilizate de expertul desemnat in cauza, al carui rationament juridic a fost validat de instanta, pentru considerentele mai sus expuse in prezenta hotarare. Astfel, expertul parte al societatii parate a considerat ca ora de sfarsit a activitatii conducatorului auto ora incheierii ultimei curse, fara a lua in considerare imprejurarea ca in cauza nu s-a facut dovada certa a faptului ca, in toate cazurile, programul de lucru s-ar fi incheiat in fapt, o data cu ultima cursa si, deci, ca reclamantii nu au ramas la dispozitia angajatorului, pana la inchiderea programului de lucru conform planificarii intocmite de parata, astfel cum s-a analizat mai sus. Totodata, contrar argumentelor retinute de instanta, expertul parte a considerat, pentru situatia deplasarilor mai mari de 1 zi, un program de lucru de 8 ore, in ipoteza in care conducatorul auto nu a consemnat in foaia de parcurs cursele efectuate in fiecare zi. Sub acest aspect, completarea necorespunzatoare a foii de parcurs de catre reclamanti nu este de natura sa o degreveze pe parata de  obligatia de plata a drepturilor salariale corespunzatoare orelor suplimentare efectuate de acestia, in conditiile in care, la randul sau, avea obligatia legala de a tine evidenta orelor de munca prestate de salariatii sai.
               Pentru considerentele expuse, instanta va admite in parte actiunea precizata si va obliga parata sa plateasca reclamantilor urmatoarele sume reprezentand c/val sporului pentru orele suplimentare si a sporului pentru munca prestata in timpul noptii, aferente intervalului 01.12.2008-octombrie 2011, corespunzator perioadei efectiv lucrate de fiecare reclamant: 27.710 lei pentru reclamantul ***,  lei pentru reclamantul ***, 33.375 lei pentru reclamantul ****, 28.863 lei pentru reclamantul ***, 34.832 lei pentru reclamantul ****, 38.716 lei pentru reclamantul ***, 24.049 lei pentru reclamantul ***, 27.464 lei pentru reclamantul ***, 48.130 lei pentru reclamantul ****, 36.999 lei pentru reclamantul ***, 38.986 lei pentru reclamantul ***, 38.500 lei pentru reclamantul ***, 24.324 lei pentru reclamantul ***, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei la data platii efective. Instanta a avut in vedere imprejurarea ca sumele determinate de expert cu titlu de actualizare cu rata inflatiei au fost calculate pana la data de 01.04.2014 (fila 181-vol.IV), insa reclamantii au solicitat acest beneficiu pana la data platii efective, astfel incat, suma concreta va fi determinata conform art. 3712 alin. 3 C.p.civ.
              De asemenea, instanta va obliga parata sa plateasca reclamantilor dobanda legala aferenta fiecarei sume mai sus mentionate, de la data introducerii actiunii – 29.11.2011, pana la data platii efective, dobanda calculata conform art. 3 alin. 3 din OG 13/2011.
In ceea ce priveste data acordarii dobanzii legale, instanta a avut in vedere data introducerii actiunii, intrucat angajarea raspunderii paratei s-a realizat in contextul raporturilor de munca existente intre parti, deci pe teren contractual, situatie in care debitorul obligatiei neexecutate corespunzator nu este de drept in intarziere, ci trebuie pus in intarziere, in speta, aceasta realizandu-se prin cererea de chemare in judecata. In ceea ce priveste notificarea nr. 319/16.11.2011 emisa de BEJ Popa Carmen Gabriela, atasata Concluziilor scrise, aceasta nu a fost avuta in vedere de instanta sub aspectul punerii in intarziere a paratei, prin raportare la dispozitiile art. 1079 C.civ, fata de imprejurarea ca reprezinta un inscris depus la dosar dupa inchiderea dezbaterilor, iar, pe de alta parte, nici nu exista dovada de comunicare catre parata a acestei notificari.
Sub aspectul punerii in intarziere, instanta a avut in vedere si imprejurarea ca, in cauza, este incidenta institutia punerii in intarziere a debitorului reglementata de art. 1079 C.civ, iar nu cea reglementata de art. 1522-1523 Noul Cod Civil (interesand aici prevederea art. 1523 alin. 2 lit.c) teza finala, si anume ipoteza obligatiei cu executare succesiva pe care debitorul refuza ori neglijeaza sa o execute in mod repetat, cand s-ar fi putut interpreta ca parata este de drept in intarziere), intrucat drepturile banesti clamate in cauza de fata sunt aferente unei perioade anterioare intrarii in vigoare a Noului Cod Civil. Or, potrivit, art. 114 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civil, dispozitiile mai sus mentionate sunt aplicabile in cazul obligatiilor devenite scadente dupa intrarea sa in vigoare, indiferent de data nasterii obligatiei, ipoteza care nu se verifica in speta.
In consecinta, acordand dobanda legala de la data introducerii actiunii, rezulta ca modul de calcul al acesteia va fi cel instituit de OG 13/2011, care a intrat in vigoare la data de 01.09.2011, deci anterior promovarii cererii de chemare in judecata – 29.11.2011. Totodata, regimul juridic al dobanzii datorate in speta de parata, este cel ce decurge din dispozitiile art. 3 alin. 3 din OG 13/2011, in sensul ca va fi diminuata cu 20%, nefiind in prezenta unor raporturi juridice care decurg din exploatarea unei intreprinderi, astfel cum este definita de art. 3 alin. 3 din Legea 287/2009 privind Codul Civil. Sub acest aspect, instanta a avut in vedere faptul ca raporturile de munca, astfel cum sunt definite de art. 10 C.muncii, exced sferei de reglementare a art. 3 alin. 3 Noul Cod Civil, care vizeaza exercitarea unei activitati de producere, administrare, instrainare de bunuri sau prestare de servicii.
Solutia actualizarii drepturilor salariale cu indicele de inflatie cumulat cu acordarea dobanzii legale, se justifica din perspectiva principiului repararii integrale a prejudiciului suferit de reclamanti, conform art. 1084 C. civ si art. 1531 Noul Cod Civil, ca urmare a neindeplinirii de catre angajator a obligatiei prevazute de art. 40 alin. 2 lit.c) C.muncii, neputandu-se considera ca s-ar ajunge la o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu. Dimpotriva, cele doua aspecte sunt distincte si au functii diferite, actualizarea cu rata inflatiei a drepturilor salariale cuvenindu-se reclamantilor in scopul readucerii la puterea actuala a sumelor acordate, pe cand  dobanda legala are ca finalitate asigurarea recuperarii integrale a prejudiciului, inclusiv sub aspectul beneficiului nerealizat.
            In ceea ce priveste modul de impunere a sumelor reprezentand rata inflatiei si dobanda legala, instanta retine ca acestea, fiind accesorii ale sumelor nete cuvenite reclamantilor cu titlu de drepturi salariale, nu sunt supuse impozitarii, textul art. 55 alin. 2 lit.j1 din Codul Fiscal, invocate de parata, avand in vedere ipoteza in care sumele acordate cu acest titlu, prin hotarari judecatoresti, ar fi stabilite in valoare bruta, situatie in care, intr-adevar, ar fi supuse acelorasi reguli de impunere ca si diferentele salariale la care se raporteaza.
           In baza art. 274-276 C.p.civ, instanta va obliga parata sa plateasca fiecarui reclamant suma de cate 2300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand parte din onorariul avocatial, conform chitantelor atasate (si anume 1500 lei fiecare) si c/val onorariului de expert, si anume 800 lei fiecare. Instanta a avut in vedere imprejurarea ca pretentiile reclamantilor au fost validate in parte, in ceea ce priveste cuantumul dobanzii si data de la care aceasta este datorata, dar si in ceea ce priveste sumele cuvenite reclamantilor ***, astfel incat si culpa procesuala corelativa a paratei, se diminueaza proportional.
           Instanta nu a acordat reclamantilor, cu titlu de cheltuieli de judecata, suma reprezentand onorariul cuvenit expertului parte, platit de fiecare reclamant, apreciind ca aceasta cheltuiala este in sarcina partii care a optat pentru acest beneficiu legal. Astfel, conform art. 18 alin. 3 din OG 2/2000, onorariul expertului tehnic judiciar sau al specialistului care participa la efectuarea expertizei in conditiile alin. (1) este stabilit de parte si de expert, de comun acord, in temeiul raporturilor contractuale dintre acestia, si este platit acestuia de catre partea care l-a nominalizat.
Pe de alta parte, in speta, punctul de vedere al expertului consilier al reclamantilor a fost inlaturat de instanta, cu motivarea mai sus expusa, astfel incat nu exista nicio ratiune pentru care aceasta cheltuiala sa fie imputata paratei.

       PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:


             Admite in parte actiunea precizata, formulata de reclamantii ***, in contradictoriu cu parata ***, cu sediul ales in .
             Obliga parata sa plateasca reclamantilor urmatoarele sume reprezentand c/val sporului pentru orele suplimentare si a sporului pentru munca prestata in timpul noptii, aferente intervalului 01.12.2008-octombrie 2011, corespunzator perioadei efectiv lucrate de fiecare reclamant: 27.710 lei pentru reclamantul ***, 39.319 lei pentru reclamantul ***, 33.375 lei pentru reclamantul ***, 28.863 lei pentru reclamantul ***, 34.832 lei pentru reclamantul ***, 38.716 lei pentru reclamantul ***, 24.049 lei pentru reclamantul ***, 27.464 lei pentru reclamantul ***, 48.130 lei pentru reclamantul ***, 36.999 lei pentru reclamantul ***, 38.986 lei pentru reclamantul ***, 38.500 lei pentru reclamantul ***, 24.324 lei pentru reclamantul ***, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei la data platii efective.
             Obliga parata sa plateasca reclamantilor dobanda legala aferenta fiecarei sume mai sus mentionate, de la data introducerii actiunii – 29.11.2011, pana la data platii efective, dobanda calculata conform art. 3 alin. 3 din OG 13/2011.
              Obliga parata sa plateasca reclamantilor suma de cate 2300 lei fiecaruia, reprezentand cheltuieli de judecata.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 04.07.2014.


       Presedinte                             Asistent Judiciar                 Asistent Judiciar               Grefier

                                                                                    Pentru asistent judiciar aflat in
                                                                                 CO  semneaza presedintele sectiei



   Red. Jud.
   Com.   exemplare             2014