Anulare act - Legea nr. 165/2013

Dosar nr. ….
R O M A N I A
    TRIBUNALUL BUCURESTI
     SECTIA A-V-A CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. …./2016
Sedinta publica de la …. 2016
      Tribunal constituit din:
PRESEDINTE: ….
GREFIER: ….



Pe rolul Tribunalului se afla pronuntarea asupra cererii de chemare in judecata formulata de reclamantii …., … si …, in contradictoriu cu paratele COM… si …. avand ca obiect „anulare act – Legea nr. 165/2015”.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 07.09.2016, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta, cand instanta a amanat pronuntarea la 14.09.2016, ulterior la 21.09.2016 si la 28.09.2016, cand a hotarat urmatoarele:
     
TRIBUNALUL

Asupra cauzei de fata, deliberand, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 08.07.2014 pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a V-a Civila, sub nr. dosar ..., reclamantii ..., ... si ... au chemat in judecata pe parata ..., solicitand instantei anularea partiala a Deciziei de validare partiala nr. ...– in ceea ce priveste invalidarea Dispozitiei nr. ... emisa de Primarul General al Municipiului Bucuresti (prin care a fost modificata Dispozitia nr. …) pentru cota de ¾ din imobilele situate in Municipiul Bucuresti, ... si str. ..., precum si in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art. 24 alin. 3 din Legea nr. 165/2013 cu referire la art. 24 alin. 2 din aceeasi lege in privinta masurilor compensatorii cuvenite altor persoane decat titularii dreptului de proprietate; s-a solicitat, de asemenea, ca instanta sa dispuna validarea in intregime a Dispozitiei nr. …, evocata mai sus, respectiv compensarea prin puncte si pentru cota de 3/4 din imobilele mentionate, cu reducerea, din punctajul stabilit, numai a despagubirii incasate in anul 1987 de mostenitorii autorului ..., corespunzator cotei cuvenite numitei ..., precum si obligarea paratei ... la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, reclamantii au aratat ca, prin Decizia nr. ..., a carei anulare partiala se cere, s-a dispus validarea Dispozitiei Primarului General al Municipiului Bucuresti nr. ... (prin care s-a modificat Dispozitia nr. ...) numai in ceea ce priveste cota de 1/4 din imobilele situate in ..., compus din teren in suprafata de 143 m.p. si constructie demolata in suprafata de 472,22 m.p. si str. ..., compus din teren in suprafata de 216 m.p. si constructie demolata in suprafata de 176,07 m.p., stabilindu-se un numar total de puncte de 933.180, in favoarea reclamantilor.
Prin aceeasi decizie, la art. 2, s-a dispus invalidarea dispozitiei de mai sus in ce priveste cota de 1/4 din respectivele imobile, cu motivarea ca, potrivit inscrisurilor existente la dosarul notificarii, la momentul preluarii imobilelor, proprietari ai acestora erau ... cu cota de 1/4 (numele acesteia fiind mentionat eronat ...sau ...) si numitul ... (fiind mentionat eronat ...) cu o cota de 3/4 , iar notificarea a fost depusa de ..., astfel incat notificatoarea nu poate beneficia de masuri compensatorii decat pentru cota de 1/4 pe care o avea in proprietate la momentul deposedarii, iar nu intregul drept, cum fusese recunoscut prin dispozitia Primarului General.
In ceea ce priveste numarul de puncte, s-a aratat  de catre reclamanti ca, din valoarea totala a celor doua imobile, stabilita potrivit prevederilor art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, a fost dedusa valoarea despagubirilor incasate in anul 1987, de 80.000 lei, actualizata.
S-a considerat ca decizia de validare partiala este nelegala sub urmatoarele aspecte:
1. Solutionand notificarea cu nr. …., in mod corect Primarul General al Municipiului Bucuresti a recunoscut calitatea de unica persoana indreptatita la acordarea de masuri reparatorii pentru ..., in privinta ambelor imobile, dat fiind ca, dintre mostenitorii autorului ..., numai aceasta a formulat notificarea in conditiile Legii nr. 10/2001; or, daca in actele de preluare a imobilelor in proprietatea Statului (in anexa Decretului nr. …, pozitia nr. 41 si in anexa Decretului nr. …) figura inscris autorul ..., notificarea formulata de ... nu a facut referire la calitatea sa de proprietar, ci la calitatea de mostenitor al fostului proprietar deposedat abuziv de catre Stat.
Erau aplicabile, asadar, prevederile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, conform carora de cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta de lege, profita ceilalti mostenitori care au depus in termen cererea de restituire, iar cum celalalt mostenitor, ..., nu a formulat notificare, masurile reparatorii se cuveneau a fi acordate integral mostenitoarei ..., care a urmat procedura stabilita de lege.
Prin decizia criticata s-a incalcat autoritatea de lucru judecat a sentintei civile nr. …/2008, pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. …, in ceea ce priveste calitatea notificatoarei ..., de unica persoana indreptatita, in acceptiunea art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, instantele retinand aplicabilitatea art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 tocmai pentru ca, pentru imobilele in discutie, nu au fost formulate alte notificari; astfel, nu numai problema calitatii de persoana indreptatita a notificatoarei a intrat in puterea lucrului judecat, ci si intinderea dreptului, recunoscandu-i-se acesteia intregul drept, pentru ambele imobile;  prin controlul de legalitatea recunoscut Comisiei parate de catre lege, aceasta nu poate cenzura aspecte ce au fost cercetate de o instanta de judecata si care au primit deja o dezlegare definitiva, intrand in puterea lucrului judecat.
2. Prin aplicarea dispozitiilor art. 24 alin. 3 din lege (care trimit la dispozitiile art. 24 alin. 2), decizia criticata da expresie unei discriminari contrare Constitutiei, nefiind permisa instituirea unui regim special, intemeiat pe o distinctie nejustificata intre persoanele care au dobandit, prin mostenire legala sau testamentara, dreptul de proprietate de la adevaratii proprietari carora le-au fost preluate abuziv imobilele si persoanele care au dobandit astfel drepturi prin acte cu titlu oneros sau gratuit.
Regimul instituit prin dispozitiile art. 24 alin. 2 si 3 din Legea nr. 165/2013 creeaza, pe de alta parte, si o impozitare indirecta, impovaratoare si contrara regulilor Statului de drept, ceea ce justifica o data in plus neaplicarea sa pentru cazul in speta.
De altfel, in legatura cu aceste texte de lege, reclamantii au inteles sa formuleze, printr-un memoriu separat, exceptia de neconstitutionalitate, cerandu-se Curtii Constitutionale sa constate neconcordanta cu Constitutia a dispozitiilor art. 24 alin. 2 si 3 din Legea nr. 165/2013.
3. Gresit s-a dedus, din valoarea punctajului stabilit, intreaga despagubire, in cuantum de 80.000 lei, actualizata, primita in anul 1987, in conditiile in care aceste despagubiri nu au fost incasate numai de catre ..., ci de catre toti mostenitorii autorului .... Acest aspect, arata reclamantii, rezulta din declaratia autentificata sub nr. …2008, dar mai ales din cuprinsul deciziei civile nr. …1987 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. … avand ca obiect partaj succesoral. Prin aceasta hotarare, instanta a atribuit in lotul notificatoarei, printre alte bunuri, valoarea despagubirilor de 80.000 lei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte catre coindivizarul ....
Prin urmare, nu intreaga valoare a despagubirii i-a revenit, in final, notificatoarei ..., ci numai partea ce i s-a cuvenit din mostenirea autorului ...; este injust, in aceste conditii, ca notificatoarea sa suporte diminuarea valorii masurilor reparatorii cu intreaga valoare a despagubirii de care a beneficiat integral, echitabil fiind ca aceasta sa suporte numai o cota de 1/4 (20.000 lei) corespunzator cotei succesorale ce ii revenea, cu atat mai mult daca solutia de validare partiala a dispozitiei s-ar mentine de catre instanta numai pentru cota de 1/4, asa cum a decis ....
In drept, actiunea a fost intemeiata generic pe dispozitiile Legii nr. 10/2001 si Legii nr. 165/2013.
Pentru dovada, a fost solicitata proba cu inscrisuri si expertiza tehnica prin care sa se verifice corectitudinea punctajului stabilit.
Prin cererea completatoare, depusa la 14.07.2014, reclamantii au solicitat instantei ca, recunoscand reclamantilor de persoane indreptatite, in calitate de succesori in drepturi ai autoarei ..., la masuri reparatorii pentru intreaga valoare a imobilelor, sa dispuna obligarea paratei ... emiterea unei decizii de validare in intregime a Dispozitiei nr. …..2009, precum si la emiterea deciziei de compensare prin puncte si pentru restul de 3/4 din valoarea imobilelor, cu scaderea despagubirilor incasate in anul 1987 numai in cota de ¼, iar nu a intregii valori a despagubirilor.
Cererea completatoare a avut in vedere faptul ca, desi dispozitiile art. 35 alin. 3 din Legea nr. 165/2013 atribuie Tribunalului plenitudine de competenta in privinta stabilirii existentei si intinderii dreptului si in privinta formei de reparatie, s-ar putea, totusi, interpreta ca hotararea astfel emisa de instanta nu poate substitui decizia de validare si de compensare prin puncte.
Parata a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii, ca neintemeiata; reluand istoricul dosarului de despagubire nr. …/CC, parata a aratat ca, prin sentinta civila nr. … a Curtii de Apel Bucuresti, irevocabila prin decizia civila nr. …2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost obligata … sa emita titlul de despagubire pentru imobilele in litigiu, in favoarea persoanei indreptatite ... in termen de 6 luni de la pronuntarea deciziei.
Avand in vedere solutia instantei de judecata, arata parata, a fost emisa decizia de validare partiala nr. ..., in temeiul art. 17 alin. 1 lit. a, art. 21, art. 23, art. 32 si art. 41 alin. 5 din Legea nr. 165/2013.
Cat priveste drepturile dobandite de reclamanti de la mostenitorul persoanei indreptatite – ..., prin contractul de cesiune nr. … 2013 si actul aditional autentificat sub nr. 121, parata a aratat ca a respectat dispozitiile art. 24 alin. 2 si 3 din Legea nr. 165/2013, numarul de puncte stabilite fiind calculat potrivit acestor prevederi legale, iar, referitor la motivele ce au determinat invalidarea partiala a dispozitiei Primarului General, parata a aratat ca aceasta solutie a fost propusa prin Referatul de verificare a dosarului de despagubiri intocmit de Secretariatul Comisiei potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013, apreciindu-se ca nu s-a facut dovada proprietatii pentru cota de 3/4 din dreptul solicitat cu privire la cele doua imobile, asupra carora notificatoarea nu putea justifica, potrivit actelor succesorale dupa autorul ... decat o cota de 1/4 pentru care s-a dispus validarea partiala prin decizia contestata; astfel, potrivit certificatului de mostenitor din 29.06.1988, in urma decesului fostului proprietar – ..., au ramas ca mostenitori sotia supravietuitoare – ..., cu o cota de 1/4 din mostenire, si ... – fiu, cu o cota de 3/4 din mostenire.
Asadar, arata parata, la momentul preluarii abuzive, in anul 1985, notificatoarea se afla in indiviziune cu ..., neputand obtine masuri reparatorii decat pentru cota ce ii revenea – de 1/4, e care o detinea la momentul preluarii abuzive, fara a face dovada ca i-ar fi revenit si restul, in cota de 3/4 din dreptul asupra imobilelor. Potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, in cazul in care restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite, coproprietare ale imobilului solicitat, dreptul acestora se stabileste in cote-parti ideale, potrivit dreptului comun, iar daca numai o parte din fostii proprietari au solicitat restituirea, decizia se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora (punctul 4.1 din Normele Metodologice), pentru care legea le recunoaste calitatea de persoane indreptatite in intelesul art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001; sarcina probei dreptului de proprietate la momentul preluarii abuzive apartine solicitantului care a formulat notificarea, cu inscrisurile la care se refera Normele Metodologice pentru aplicarea unitara a legii, aprobate prin H.G. nr. 250/2007, iar notificatoarea nu a completat dosarul cu acte doveditoare in privinta dobandirii dreptului si pentru cota de 3/4 din imobilele notificate.
Cat priveste despagubirile incasate la data de 28.11.1987, de catre mostenitorii autorului, s-a precizat ca, prin declaratia autentica din 17.12.2008, chiar notificatoarea a recunoscut ca a incasat aceste despagubiri pentru cele doua imobile, iar valoarea despagubirii a fost actualizata potrivit art. 1 din Titlul II al O.U.G. nr. 184/2002, prin raportare la coeficientul de actualizare aferent anului 1987 (cursul oficial leu-dolar la data preluarii abuzive, in 1987 fiind 4,07 lei /1 dolar, iar rezultatul a fost actualizat la data de 10.04.2014, prin utilizarea cursului de schimb oficial comunicat de B.N.R., de 3,2356 lei/1 dolar). Evaluarea a avut in vedere grila notarilor publici pentru anul 2013, imobilele fiind situate in zona 46-A3, iar valoarea a fost stabilita corespunzator cotei de 1/4, separat pentru terenuri si constructii, parata explicand elementele de calcul care au condus la numarul total de puncte stabilit prin decizia contestata, din care s-a scazut valoarea actualizata a despagubirilor primite, in acord cu dispozitiile art. 21 alin. 7 din Legea nr. 165/2013, rezultand suma finala de 933.180 puncte.
In fine, s-a aratat ca plafonarea despagubirii reclamantilor reprezinta vointa legiuitorului si intrucat pretul platit de acestia (280.000 euro) depaseste suma stabilita potrivit art. 21 alin. 6 si 7 din Legea nr. 168/2013, numarul de puncte acordat nu poate depasi valoarea ce i s-ar fi cuvenit persoanei indreptatite.
La randul sau, parata a solicitat proba cu inscrisuri.
Prin raspunsul la intampinare, reclamantii au reiterat, in esenta, argumentele cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost completata, cu unele nuantari in sensul ca la momentul realizarii partajului intre mostenitorii autorului ..., cele doua imobile nu se mai gaseau in masa partajabila fiind deja preluate de catre Stat, iar la aparitia Legii nr. 10/2001, ambii mostenitori au fost de drept repusi in termenul de acceptare a succesiunii pentru aceste doua imobile, potrivit art. 4 alin. 3 din Lege;  daca numai unul a urmat procedura, acesta va beneficia si de cotele celor ce nu au urmat-o. Daca autoarea ... a beneficiat de despagubirile primite in anul 1987 doar in proportia cotei sale de 1/4, tot in aceeasi cota trebuie sa suporte si deducerea despagubirii ce i se cuvine pentru cele doua imobile; nu are importanta faptul ca, prin declaratia notariala, autoarea a recunoscut faptul ca a incasat despagubirile in suma de 80.000 lei, in conditiile in care, in urma partajului, acest activ patrimonial a intrat in lotul sau.
In fine, s-a aratat, de catre reclamanti, ca plafonarea despagubirilor in baza calitatii de cesionari a beneficiarilor prezinta interes numai pentru ipoteza in care instanta va valida intregul drept de proprietate, inlaturand invalidarea cotei de 3/4.
Printr-o noua cerere completatoare, depusa la primul termen de judecata (03.12.2014), reclamantii au inteles sa extinda cadrul procesual si sa cheme in judecata si pe parata ...(...), in calitatea acesteia de Secretariat al ..., care indeplineste atributiile legale de analiza a existentei si intinderii dreptului si propune Comisiei masurile de validare ori invalidare, potrivit art. 21 alin. 5, 6 si 8 din Legea nr. 165/2013 si art. 6 alin. 3 din regulamentul de organizare si functionare a Comisiei, ceea ce impune ca hotararea pronuntata in cauza de fata sa ii fie opozabila.
Prin intampinarea formulata, parata ...a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, argumentata pe calitatea acestei institutii de autoritate a administratiei publice centrale, potrivit art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 572/2013, ceea ce atrage competenta de prima instanta a Curtii de Apel Bucuresti, sectia Contencios Administrativ (art. 95 pct. 1 C.pr.civila).
De asemenea, parata a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, raportat la obiectul cererii de chemare in judecata, aratand ca obligatia de a emite decizia de validare apartine doar ..., nefiind ceruta in actiune indeplinirea obligatiilor la care se refera dispozitiile art. 31 si art. 41 din Legea nr. 165/2013, de catre ...(emiterea titlului de plata).
In subsidiar, parata a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Prin incheierea din 07.01.2015, Tribunalul a respins exceptiei necompetentei materiale si a unit cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ….
Tribunalul a incuviintat proba cu inscrisuri si proba cu expertiza tehnica judiciara evaluatorie, prin care sa se verifice modalitatea de incadrare pe grila notarilor publici a imobilelor in litigiu si stabilirea numarului de puncte.
Dosarul administrativ de despagubire a fost inaintat, de catre ..., in copie certificata, fiind atasat la filele 76-150 vol. I, 1-130 vol. II, iar raportul de expertiza a fost intocmit de catre expertul … (f. 5-22 vol. III, completat la filele 52-77 si 98-104 vol. III).
Reclamantii au argumentat printr-un memoriu, depus la dosar la 01.06.2016 (f. 92-94 vol. III), exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. 1-4 din Legea nr. 165/2013, solicitand sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea acesteia; parata ... si-a expus punctul sau de vedere in aceasta chestiune prin memoriul depus la dosar la data de 07.09.2016.
Asupra solicitarii de sesizare a Curtii Constitutionale Tribunalul s-a pronuntat prin incheiere separata.
Examinand cauza, sustinerile si apararile partilor, din perspectiva probelor administrate, Tribunalul retine:
Cercetata prioritar, potrivit art. 248 alin. 1 C.pr.civila, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata ..., aceasta este intemeiata.
Intr-adevar, raportat la obiectul cererii de chemare in judecata, completata ulterior, nu s-a solicitat indeplinirea vreunei obligatii pe care legea sa o stabileasca in sarcina paratei ..., operatiunile juridice de emitere a deciziilor de validare si de aprobare a punctajului si a deciziilor de compensare prin puncte fiind date de lege in competenta exclusiva a paratei ... (art. 17 alin. 1 lit. a si b, art. 21 alin. 8 din Legea nr. 165/2013), imprejurarea ca, in procesul de finalizare a stabilirii de masuri reparatorii, parata ..., care asigura Secretariatul .., are propriile atributii, de verificare a dosarelor din punct de vedere al existentei si intinderii dreptului de proprietate (art. 21 alin. 5) si de evaluare a imobilelor (art. 21 alin. 6) si, respectiv, de a propune Comisiei validarea ori invalidarea dispozitiilor emise de entitatile investite (art. 21 alin. 8), nu confera acestei parate calitate procesuala pasiva, intrucat nu indeplinirea acestor atributii se cere, in concret, in actiune, iar argumentul opozabilitatii hotararii isi pierde si el relevanta, dat fiind ca finalitatea urmarita de reclamanti (validarea in totalitate a dispozitiei Primarului General si reconsiderarea valorii despagubirilor primite la expropriere) depaseste deja momentul procedural in care parata ...isi exercita atributiile mai sus amintite.
Asadar, exceptia ridicata va fi admisa, cu consecinta respingerii actiunii reclamantilor fata de aceasta parata, ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Asupra fondului dreptului dedus judecatii, Tribunalul are in vedere, dintru inceput, ca, asa cum concret au sesizat reclamantii, chestiunea referitoare la recunoasterea calitatii de persoana indreptatita a solicitantei ... era deja castigata cauzei, prin efectul hotararilor judecatoresti pronuntate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013; prin sentinta civila nr. …2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila, irevocabila prin decizia civila nr. …2008 a Curtii de Apel Bucuresti (filele 40-45 vol. I), a fost obligata Primaria Municipiului Bucuresti sa emita dispozitie motivata privind acordarea de masuri reparatorii in echivalent pentru imobilele constructii demolate, situate la ambele adrese mentionate in notificarea nr. …2001 si cu privire la care entitatea investita nu se pronuntase prin Dispozitia cu nr. ….2007, emisa doar pentru terenurile de sub constructiile demolate.
Analizand aceleasi documente depuse la dosarul notificarii, existente si la dosarul cauzei de fata (act primar de proprietate al autorului ..., actele de preluare in proprietatea Statului, certificatul de mostenitor si celelalte acte de stare civila, adresa cu nr. ….2003 a Primariei Municipiului Bucuresti – Directia Patrimoniu, Evidenta Proprietatii si Cadastru), instantele au stabilit ca notificatoarea ... este unica persoana indreptatita la masuri reparatorii in echivalent pentru imobilele de la cele doua adrese postale, ca mostenitoare a fostului proprietar, specificand in mod explicit incidenta dispozitiilor art. 4 alin. 1 si art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, in legatura cu efectele neformularii notificarii de catre ceilalti mostenitori (coproprietari).
Or, a reconsidera aceste chestiuni de drept, deja transate prin hotararea judecatoreasca irevocabila in cadrul controlului de legalitate efectuat de Secretariatul Comisiei in procedura administrativa reglementata de art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013, peste sau in contra aspectelor verificate si retinute de instante, conduce la renegarea autoritatii de lucru judecat, inacceptabila din perspectiva principiului suprematiei legii in statul de drept si separarii puterilor in stat.
Acesta este sensul reglementarii art. 21 alin. 5 si 8 din Legea nr. 1465/2013 asupra caruia s-a oprit Curtea Constitutionala in cuprinsul deciziei nr. 686/2014, iar analiza asupra acelorasi chestiuni nu mai suscita nicio alta interpretare, de vreme ce situatia de fapt si de drept in speta a ramas neschimbata.
Prin urmare, Tribunalul va retine ca atare calitatea notificatoarei ... de unica persoana indreptatita la masuri reparatorii in conditiile stabilite de art. 21 din Legea nr. 165/2013 (compensare prin puncte), inlaturand apararile paratei ... in legatura cu legalitatea si oportunitatea verificarii calitatii de persoana indreptatita asupra cotei de 3/4 din imobilele notificate.
Drept consecinta, masurile reparatorii (compensarea prin puncte) se cuvin a fi stabilite pentru imobilele considerate in intregime (in cota de 1/1), tot astfel impunandu-se si validarea Dispozitiei Primarului General al Municipiului Bucuresti nr. ..., privita impreuna cu Dispozitia nr...., pe care o modifica; actiunea reclamantilor este, asadar, intemeiata sub acest aspect si urmeaza a fi admisa, tribunalul anuland Decizia contestata, cu nr. ..., in ceea ce priveste invalidarea dispozitiei entitatii investite si obligand, in plenitudinea de jurisdictie stabilita prin dispozitiile art. 35 alin 3 din Lege, pe parata ... la emiterea unei noi decizii, de validare in totalitate a dispozitiei amintite, pentru cota de 1/1 din dreptul de proprietate al notificatoare.
In ceea ce priveste problema deducerii, din despagubirea stabilita prin puncte, a valorii despagubirii incasate de notificatoare, tribunalul are in vedere explicatiile date de reclamanti in cuprinsul raspunsului la intampinare (f. 42 vol. I), anume ca notificatoarea a beneficiat de aceste despagubiri doar in proportia cotei sale de 1/4 din mosteni rea autorului, cuvenindu-se ca si deducerea despagubirii sa i se aplice in aceeasi proportie; aceasta configurare a problemei de drept propusa de reclamanti nu este, insa, sustinuta de probele dosarului, care releva, dimpotriva, ca notificatoarea a primit in intregime suma de 80.000 lei pentru imobilele expropriate de la cele doua adrese postale, suma ce i-a fost atribuita in lot prin partajul dispus prin decizia civila nr. …1987 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. …./1987, asa cum notificatoarea a specificat in cuprinsul declaratiei autentificate sub nr. …./17.12.2008 (filele 91-92 vol. III). Imprejurarea ca, prin hotararea de partaj, notificatoarea a fost obligata la plata unei sulte catre celalalt copartajant - ..., nu intemeiaza pretentia reducerii cuantumului sumei ce se deduce din valoarea despagubirii potrivit art. 21 alin. 7 din Legea nr. 165/2013, intrucat sulta se stabileste pentru echilibrarea valorica a loturilor, in raport de cotele succesorale si de intreaga masa partajabila, iar pe de alta parte (si acest aspect este deosebit de important), ceea ce i s-a atribuit notificatoarei in lot (despagubirea de 80.000 lei) reprezinta chiar echivalentul valoric al bunurilor ce nu mai existau in natura la data partajului si efectul acestei atribuiri consolideaza retroactiv calitatea acestei mostenitoare de proprietar exclusiv al bunurilor in echivalentul valoric dobandit de la Stat in urma exproprierii (efectul declarativ al partajului), cu excluderea drepturilor celuilalt copartajant in legatura cu acele bunuri (imobile expropriate, in locul carora sotia defunctului a primit despagubirile de la Stat).
Aceasta reprezenta si situatia juridica a notificatoarei, de a fi singura persoana indreptatita la masuri reparatorii pentru cele doua imobile notificate, dreptul concurent sau vocatia celuilalt mostenitor in cota de 1/3 din acele imobile incetand definitiv odata cu ramanerea definitiva a hotararii de partaj. Singurul efect, asadar, al platii sultei, de catre notificatoare, care a primit in lot despagubirea de 80.000 lei in locul celor doua imobile, ramane acela al consolidarii caracterului exclusiv al dreptului sau, ea fiind socotita ca avand aceeasi situatie cu insusi proprietarul expropriat care a primit o despagubire, ce trebuie dedusa integral, in expresie actualizata, din cuantumul punctajului acordat, potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 7, deja evocate.
Prin urmare, tribunalul nu are un temei legal si nici ratiuni de echitate sa reconsidere valoarea despagubirii ce se va deduce (scadea) din valoarea punctajului, exprimata in lei, cum gresit considera reclamantii, solicitarea cu acest obiect urmand a fi respinsa, ca neintemeiata.
In ceea ce priveste verificarea corectitudinii numarului de puncte stabilit prin decizia criticata, raportat la incadrarea imobilelor pe grila notariala, tribunalul va avea in vedere ca aceasta cerere nu a fost explicit formulata in actiune si in completarea ulterioara a acesteia, ci numai in cuvantul in dezbateri s-a solicitat expres validarea pentru valoarea stabilita prin expertiza; in actiunea initiala si in completarea acesteia, reclamantii au justificat pretentia lor de a se reconsidera numarul de puncte numai din perspectiva recunoasterii dreptului lor si pentru restul de 3/4 din valoarea imobilelor, precum si din perspectiva solicitarii de a se scadea despagubirile incasate in anul 1987 numai in cota de ¼, iar nu a intregii valori a despagubirilor. Nu s-a invederat, asadar, o aplicarea gresita a metodei de calcul raportat la grila notarilor publici, prin urmare nicio incalcare a legii nu se poate retine sub acest aspect.
In fine, referitor la solicitarea de a nu se aplica dispozitiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, tribunalul are in vedere, mai intai, ca, la momentul solutionarii cauzei, acesta reprezinta dreptul pozitiv intern, in vigoare, dispozitiile respective nefiind declarate neconstitutionale si nici abrogate ori suspendate printr-un alt act normativ.
Prin urmare, inlaturarea aplicarii lor, de catre instanta, nu este permisa decat din perspectiva existentei unei contradictii intre acest text de lege si vreunul dintre drepturile fundamentale ale Omului ocrotite de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dispozitiile dreptului international ratificate de Romania avand prioritate asupra dreptului intern, potrivit art. 20 din Constitutia Romaniei.
Astfel privit, textul de lege in discutie ar putea reprezenta o ingerinta intr-un drept recunoscut de Conventia Europeana, anume dreptul la respectarea proprietatii private, garantat de art. 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie; ori de cate ori (cum este si cazul reclamantilor) dreptul a fost dobandit cu respectarea legilor in vigoare, adica are o baza suficienta in dreptul intern, inclusiv din perspectiva unei jurisprudente constante, el dobandeste valentele unui bun in acceptiunea art. 1 din Protocolul nr. 1 si se bucura de protectie ca atare.
In concret, nu exista ratiuni pentru care Tribunalul sa nu poata privi dreptul reclamantilor, dobandit cu titlu oneros, prin contractul de cesiune de creanta autentificat sub nr. 120/21.02.2013 modificat prin actul aditional din 26.02.2013 (filele 100-104 si 125-126 vol. I), ca fiind un bun in acceptiunea Conventiei, de vreme ce operatiunea de cesionare este permisa de legislatia in vigoare (chiar si cu titlu gratuit) si exista, de principiu, o deplina recunoastere a acestor operatiuni in circuitul juridic general precum si in practica judiciara, sub conditia de a nu fi, in mod particular, incheiate in frauda legii; actul reclamantilor nu ofera nici un indiciu ca ar fi fost incheiat in frauda legii si el si-a produs pe deplin efecte intre parti inca inainte de data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, care aduce limitarea de care de plang reclamantii.
Trebuie precizat ca, inainte de interventia legiuitorului prin dispozitiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, cesionarii ori subdobanditorii de astfel de drepturi se bucurau de aceleasi drepturi ori, dupa caz, de aceeasi vocatie de a dobandi masuri reparatorii ca si titularii notificarilor, iar dupa modificarea legislativa operata prin Legea nr. 165/2013, desi se mentine calitatea de persoane indreptatite, recunoscuta si cesionarilor sau subdobanditorilor de drepturi izvorate din formularea notificarilor (art. 1 alin. 3), s-a instituit o dubla limitare: acestor dobanditori nu li se mai recunoaste posibilitatea dobandirii in natura a imobilelor notificate (ca exceptie de la regula restituirii in natura consacrata in art. 1 alin. 1), dar si limitarea ori plafonarea numarului de puncte ce pot fi acordate acestei categorii de persoane, dupa algoritmul de calcul stabilit de art. 24 alin. 1-3 din lege.
In aceste conditii, tribunalul retine ca, prin maniera de modificare legislativa intervenita, dreptul reclamantilor dobandit in conditii legale anterior, a suferit o ingerinta.
Ingerinta trebuie considerata, insa, legala, intrucat ea este prevazuta printr-un act normativ emis de autoritatea legiuitoare, care, in concret, a fost accesibil reclamantilor si a fost, in acelasi timp, si previzibil, legea fiind adoptata ca urmare a pronuntarii, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a Hotararii in cauza Maria Athanasiu si altii impotriva Romaniei, in anul 2010.
In continuare, pentru ca ingerinta sa fie considerata conforma drepturilor recunoscute de Conventie, ea trebuie sa aiba o justificare intemeiata pe un interes general si sa fie proportionala, in raport cu scopul propus si efectele produse in planul drepturilor individuale.
Sub acest aspect, tribunalul impartaseste punctul de vedere exprimat de Curtea Constitutionala prin decizia nr. 197/03.04.2014, prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. 2-4 din Legea nr. 165/2013, in sensul in care limitarea adusa prin modificarea legislativa pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate din perspectiva scopului propus si a efectelor asupra drepturilor individuale, garantate de Conventie, iar plafonarea impusa prin textele de lege in discutie nu creeaza un dezechilibru patrimonial semnificativ asupra reclamantilor in raport de valoarea despagubirii ce s-ar fi cuvenit titularei, in cota de 1/1 si nu echivaleaza cu o noua expropriere.
Tribunalul are in vedere ca, in principal, Curtea Europeana de la Strasbourg a recunoscut statelor o marja de apreciere substantiala in adoptarea unor solutii legislative in plan economic si social, Statul fiind mai bine plasat sub aspectul cunoasterii propriilor realitati economice si sociale si alegerii solutiilor adecvate in raport de interesul general (cauzele Maria Athanasiu si altii impotriva Romaniei, Ionel Pamfilie impotriva Romaniei si multe altele).
Privita in raport cu textul art. 14 din Conventia Europeana, care interzice discriminarea, reglementarea cuprinsa in art. 24 alin. 2-4 din Lege satisface, in opinia Tribunalului, exigentele Conventiei, statul avand justificarea interesului general in marja de apreciere recunoscuta, alegand instituirea unui regim juridic diferit, care nu este neaparat si discriminatoriu; intre o categorie si cealalta de persoane indreptatite exista diferente pe care chiar persoanele implicate si le-au asumat, semnand conventia de transfer al drepturilor, ce reprezinta cel mai adesea un compromis acceptat atat de fostul proprietar, care prefera sa isi obtina o valorificare certa si rapida a dreptului realizat inca in procedura administrativa (chiar daca la o valoare mai mica decat cea pe care ar putea-o dobandi la finele procedurii administrative, dar intr-o perioada de timp incerta ca intindere), cat si de catre dobanditor, care isi asuma de la inceput un risc, o sansa de castig si pierdere, prin simplul fapt al nefinalizarii procedurii administrative pe care o preia, cunoscuta fiind si instabilitatea legislativa.
Prin urmare, legiuitorul fiind preocupat (legitim, de altfel) de reducerea unor cheltuieli, inclusiv printr-o plafonare a despagubirilor care sa nu afecteze in substanta dreptul, nu a urmarit (si nici nu a creat, in realitate) o discriminare intre o categorie si cealalta de persoane indreptatite, fiind, totodata, in legitimitate sa previna tranzactiile speculative prin mai multe subdobandiri succesive ale acelorasi drepturi;   tinand, in esenta, de optiunea partilor de a incheia astfel de contracte, efectele lor nu intra in sfera protectiei instituite de art. 14 din Conventia Europeana.
O concordanta a dispozitiilor art. 24 din lege cu Constitutia Romaniei, din orice perspectiva ar fi privita, nu poate fi analizata de tribunal, fiind atributul exclusiv al Curtii Constitutionale, potrivit Legii nr. 47/1992.
Fata de cele retinute, tribunalul va respinge, ca neintemeiata, cererea reclamantilor de inlaturare de la aplicare a dispozitiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, pe care parata ... le va avea, in continuare, in vedere la emiterea noii decizii de validare pentru intregul drept recunoscut reclamantilor asupra celor doua imobile notificate de antecesoarea lor.
Actiunea urmeaza a fi, asadar, admisa in parte, in limitele si cu argumentele precizate, reclamantii fiind indreptatiti la compensarea prin puncte corespunzator intregului drept (determinat ca intindere prin cele doua dispozitii ale Primarului General, necontestate, dar si prin contractul incheiat ci mostenitorul notificatoarei), dar cu limitarile aduse prin aplicarea dispozitiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013.
In privinta cheltuielilor de judecata constand in plata onorariului de expert, cererea reclamantilor de acordare a acestora va fi respinsa, fata de dispozitiile cuprinse in art. 453 alin. 2 C.pr.civ., expertiza nefiind utila pentru acea parte din pretentiile deduse judecatii care au fost admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE


Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata ...cu sediul in mun. Bucuresti, …., si respinge, in consecinta, actiunea reclamantilor fata de aceasta parata, ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Admite in parte actiunea formulata de reclamantii ..., …. si …., toti cu domiciliul procesual ales in mun. Constanta, …., judetul Constanta, in contradictoriu cu parata ..., cu sediul in mun. Bucuresti, …..
Anuleaza Decizia de invalidare partiala nr. ... cu privire la masura invalidarii partiale, pentru cota de 3 din imobilele situate in mun. Bucuresti, …. si Str. ….
Obliga pe parata ... sa emita decizie de validare in totalitate a Dispozitiei Primarului General al Municipiului Bucuresti nr. …2009, de completare a Dispozitiei nr. …2007 si sa dispuna compensarea prin puncte cu privire la intregul drept (cota de 1/1) asupra celor doua imobile.     
Respinge, ca neintemeiate, capatul de cerere privind reducerea valorii deductibile a despagubirilor incasate, capatul de cerere privind inlaturarea de la aplicare a dispozitiilor art. 24 din Legea nr. 165/2013, precum si capatul de cerere privind contestarea punctajul in raport de grila notarilor publici.
Respinge cererea privind cheltuielile de judecata constand in onorariul de expert.
Supusa numai apelului, in termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica de la 28 septembrie 2016.

                       PRESEDINTE,                                                          GREFIER,

Red., tehnored. … / …/ 27.10.2016 / 7 ex.