Comunicare informatii de interes public

DOSAR NR.
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A II-A (Fosta Sectia a IX-a) – CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA NR.
SEDINTA  PUBLICA  DIN DATA DE  02.12.2015
Tribunalul constituit din:
      PRESEDINTE: CARMEN MIHAELA VOINESCU
                                  GREFIER: ELENA GEORGIANA BIRCA


Pe rol se afla solutionarea actiunii in contencios administrativ si fiscal formulate de reclamanta ….in contradictoriu cu paratul  ….., avand ca obiect  comunicare informatii de interes public (Legea Nr.544/2001).
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din data de 23.11.2015 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand tribunalul,   avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru, azi, 02.12.2015, cand a hotarat urmatoarele :

TRIBUNALUL

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a II-a contencios administrativ si fiscal, la data de …., reclamanta …. a chemat in judecata pe paratul ….. solicitand ca prin hotararea ce urmeaza a se pronunta sa se dispuna:
- Sa se constate ca informatiile solicitate sunt de interes public si ca refuzul comunicarii acestora este nelegal.
- Sa se admita plangerea si sa se dispuna obligarea paratei sa furnizeze informatiile de interes public solicitate de societate, cu referire la comunicarea ultimelor … facturi privind cumpararea anumitor consumabile de laborator.
- Decizia managerului spitalului, in copie care stabileste  masurile privind eliminarea risipei
- Copiile contractelor de achizitie publica avand ca obiect serviciile precizate la pct.1
- Fixarea unui termen pana la care sa fie comunicate in scris informatiile de interes public solicitate, cu aplicarea art.18 alin.5 din Legea nr.554/2004, la aprecierea instantei de judecata.
In fapt, reclamanta a precizat ca, prin adresa nr….. a solicitat paratului comunicarea informatiilor publice mentionate.
Sub aspectul primului capat de cerere supune competentei analize si decizii a instantei de contencios administrativ caracterul de interes public a informatiilor solicitate de societatea noastra.
Sub un prim aspect, in raport de definitia data de legiuitor prin art.2 lit. b) din Legea nr.544/2001 „prin informatii de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile care rezulta din activitatea unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei", este de retinut ca  paratul este institutie publica, in sensul art.2 lit.a) din Legea nr.544/2001, intrucat „utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice", aceasta imprejurare rezultand din dispozitiile Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile ulterioare, art.190, art.1901, art.1903, art.1905, art.1906 si art.1907, potrivit carora "Art. 190. - (1) Spitalele publice din reteaua Ministerului Sanatatii si ale ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, cu exceptia spitalelor din reteaua autoritatilor administratiei publice locale, primesc, in completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, dupa cum urmeaza:
a) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii sau al ministerelor ori institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, precum si prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru spitalele clinice cu sectii universitare;
b) de la bugetul propriu al judetului, pentru spitalele judetene;
c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judetean sau local.
(2) Pentru spitalele prevazute la alin. (1) se asigura de la bugetul de stat:
 a) implementarea programelor nationale de sanatate publica;
b) achizitia de echipamente medicale si alte dotari independente de natura cheltuielilor de capital, in conditiile legii;
c) investitii legate de achizitia si construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate in executie;
d) expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav afectate de seisme si de alte cazuri de forta majora;
e) modernizarea, transformarea si extinderea constructiilor existente, precum si efectuarea de reparatii capitale;
f) activitati specifice ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, care se aproba prin hotarare a Guvernului;
g) activitati didactice si de cercetare fundamentala;
h) finantarea activitatilor din cabinete de medicina sportiva, cabinete de medicina legala, de planning familial, TBC, LSM, UPU, programe tip HIV/SIDA, programe pentru distrofici, drepturi de personal pentru rezidenti;
i) asigurarea cheltuielilor prevazute la art. 93 alin. (5) si, dupa caz, alin. (51) pentru UPU si CPU, cuprinse in structura organizatorica a spitalelor de urgenta aprobate in conditiile legii.
(4) Pentru spitalele publice prevazute la alin. (1), bugetele locale participa la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare, respectiv bunuri si servicii, investitii, reparatii capitale, consolidare, extindere si modernizare, dotari cu echipamente medicale ale unitatilor sanitare publice de interes judetean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale.
Art. 1901. - Spitalele publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale incheie contracte cu directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, pentru:
a) implementarea programelor nationale de sanatate publica;
b) asigurarea drepturilor salariale ale personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul cabinetelor medicale cuprinse in structura organizatorica aprobata in conditiile legii: cabinete de medicina sportiva, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM;
c) asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfasoara activitatea de cercetare stiintifica in conditiile legii;
d) asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor si serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicina sportiva, cabinete TBC, cabinete LSM, cuprinse in structura organizatorica a spitalului, aprobate in conditiile legii;
e) asigurarea cheltuielilor prevazute la art. 93 alin. (5) si, dupa caz, alin. (51) pentru UPU si CPU cuprinse in structura organizatorica a spitalelor de urgenta, aprobate in conditiile legii;
f) asigurarea drepturilor salariale pentru rezidenti in toata perioada rezidentiatului, anii l-VII.
Art. 1903. - (1) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevazute la art. 1901 lit. b), cl d]_si Q si la art. 1902 se asigura din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii.
(2) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevazute la art. 1901 lit. e) se asigura din fonduri de la bugetul de stat si din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Sanatatii.
Art. 1905. - (1) Spitalele publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii, care se aloca prin transfer in baza contractelor incheiate intre structurile de specialitate si autoritatile administratiei publice locale in subordinea carora functioneaza respectivele unitati, conform prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru:
a) finalizarea obiectivelor de investitii noi, de investitii in continuare, aflate in derulare si finantate, anterior datei transferarii managementului spitalelor publice, prin programele de investitii anuale ale Ministerului Sanatatii;
b) dotarea cu aparatura medicala;
c) reparatii capitale la spitale;
d) finantarea obiectivelor de modernizare, transformare si extindere a constructiilor existente, precum si expertizarea, proiectarea si consolidarea cladirilor.
(2) Sumele alocate din bugetul Ministerului Sanatatii prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d), criteriile de alocare, precum si lista spitalelor publice beneficiare se aproba anual prin hotarare a Guvernului, dupa publicarea legii bugetului de stat.
(3) Hotararea prevazuta la alin. (2) se aproba in baza propunerilor facute de structurile de specialitate ale Ministerului Sanatatii in urma solicitarilor autoritatilor administratiei publice locale.
Art. 190*. - Autoritatile publice locale pot participa la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite in conditiile legii, bunuri si servicii, investitii, reparatii capitale, consolidare, extindere si modernizare, dotari cu echipamente medicale ale unitatilor sanitare cu paturi transferate, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale.
Art. 1907. - Prevederile art. 190 alin. (5) se aplica si spitalelor publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale", coroborat cu dispozitiile art.1 din Legea nr.500/2002, potrivit carora "Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar. (2) Dispozitiile prezentei legi se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:
a) bugetului de stat;
b) bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) bugetelor fondurilor speciale;
d) bugetului trezoreriei statului;
e) bugetelor institutiilor publice autonome;
f) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
g) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice".
Rezulta asadar cu evidenta, sub aspectul naturii juridice a paratului si caracterului informatiilor solicitate, ca ne aflam in aria de activitate a obligatiilor stabilite prin art.7 din Legea nr.544/2001 raportat la art.2 lit.a si b) din acelasi act normativ, corelative dreptului reglementat prin art.6 din legea privind liberul acces la informatiile de interes public.
In aceeasi ordine de idei, in raport de natura juridica a operatiilor comerciale asupra carora poarta solicitarea de informatii de interes public, ne aflam neechivoc in aria de activitate a dispozitiilor art.2 din OUG nr.34/2006, cu modificarile ulterioare, potrivit carora "Art. 2. - (1)
Scopul prezentei ordonante de urgenta il constituie:
a) promovarea concurentei intre operatorii economici;
b) garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici;
c) asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica;
d) asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de catre autoritatile contractante.
(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoasterea reciproca;
d) transparenta;
e) proportionalitatea;
f) eficienta utilizarii fondurilor".
Pe de alta parte, cu referire la aceste din urma dispozitii legale citate, cu referire la interesul, solicitarii de informatii (desi legea speciala nu cere o motivare sub acest aspect, logic avand in vedere dreptul fundamental statuat prin art.31 din Constitutia Romaniei), este de observat ca respectarea in activitatea de achizitii publice a principiilor statuate de legiuitor    prin prevederile art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, mai sus reproduse, are ca finalitate urmarita garantarea unui mediu concurential onest, a unei reactii rezonabile si proportionate a autoritatii contractante, cu consecinta directa a incheierii contractelor de achizitie publica in cele mai bune conditii de pret si termen pe care institutia publica le poate obtine prin respectiva procedura.
Nesocotirea oricaruia dintre aceste principii are consecinte directe si inevitabile in privinta dezideratului urmarit de legiuitor prin preluarea in legislatia nationala, cu referire aici la OUG nr. 34/2006 si HG nr. 925/2006, a Directivelor Europene nr. nr. 2004/18/CE si 2004/17/CE, in sensul lipsei certitudinii obtinerii de catre autoritatea contractanta a celor mai bune conditii disponibile pe piata, urmare a concursului loial dintre operatorii economici.
Asa fiind, respectarea nu numai a textelor de lege expres statuate de legiuitor dar si a principiilor ce constituie fundamentul activitatii de achizitii publice, reprezinta obligatii legale ale autoritatilor contractante, incalcarea lor valorand juridic compromiterea finalitatii urmarite de legiuitor, cu urmarea directa a angajarii raspunderii persoanelor ce se fac vinovate de tulburarea mediului concurential sau de iresponsabila administrare a fondurilor publice.
Fara alte dezvoltari care exced prezentei plangeri,a  invederat faptul ca in procesul de achizitie publica se poate produce incalcarea principiilor care guverneaza procedura si care genereaza ineluctabil vicierea concurentei, prin restrangerea artificiala a procedurii la „competitorii preferati”.
Diminuarea concurentei ineficienteaza preconditia obtinerii de catre autoritatea contractanta a celor mai bune preturi de pe piata si are ca efect, intotdeauna, utilizarea ineficienta a fondurilor publice, situatie in care vatamarea intereselor legitime nu priveste numai autoritatea contractanta ci intreaga societate.
Astfel, refuzul solutionarii in conditiile legii a solicitarii de informatii publice poate fi consecinta tratarii cu usurinta, superficialitate a obligatiei stabilite prin Legea 544/2001, dar si o manifestare corespunzatoare a situatiei deceland materializarea intentiei ascunderii unor informatii de interes public, din motive tinand de derularea defectuoasa a procedurii de achizitie, contrar dispozitiilor OUG 34/2006 si finalitatii urmarite de legiuitor.
In drept: art. 6 cu referire la art. 1 din Legea 544/2001.
La data de …., parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei teritoriale  si exceptia tardivitatii formularii cererii, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii ca nefondata.
Analizand cu prioritate exceptiile invocate,  Tribunalul retine urmatoarele:
Exceptia necompetente teritoriale este neintemeiata, avand in vedere ca in contenciosul administrativ, conform art., competent este alternativa, respectiv cererea se depune la instanta domiciliului reclamantului sau paratului.
Cum reclamanta are sediul in Bucuresti, una dintre instantele competente este Tribunalul Bucuresti.
Exceptia tardivitatii este intemeiata.
In cauza, procedura administrativa a fost parcursa la data de 17.12.2014 .
Potrivit Art. 22 din Legea 544/2001 persoana vatamata in drepturile sale poate face plangere la sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului in 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut de art. 7. Potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ, plangerea in aceleasi 30 de zile se adreseaza organului ierarhic superior.
Or, actiunea a fost formulata la data de 07.04.2015, cu depasirea cu peste o luna a termenului de 30 de zile.
Imprejurarea ca reclamanta a comunicat in data de 16.03.2015 o noua adresa la institutia parata in vederea comunicarii informatiilor, nu este de natura sa modifice modul de calcul al termenului stabilit de art.22 din Lg. nr.544/2001, in caz contrar orice petitie ulterioara ar proroga momentul de inceput al termenului stabilit in vederea sesizarii instantie, ceea ce ar contraveni principiului securitatii si stabilitatii raporturilor juridice, legiuitorul instituind un anumit interval de timp, cu caracter rezonabil in care subiectele de drept sa depuna diligente pentru recunoasterea drepturilor sau a interselor legitime pe care le considera vatamate.
          Termenul de decadere pentru exercitarea drepturilor procedurale constituie un factor de securitate juridica si raspunde, de asemenea, nevoii de a lasa reclamantului un termen de reflectie suficient pentru a-i permite sa aprecieze oportunitatea de a prezenta o cerere si pentru a defini continutul ei. Astfel, se marcheaza limita temporala a controlului ce poate fi exercitat si se semnaleaza, in acelasi timp, indivizilor si autoritatilor statului, perioada peste care acest control nu mai este posibil.
Fata de cele expuse mai sus, tribunalul va admite exceptia tardivitatii si va respinge cererea de chemare in judecata, ca tardiv formulata.
In temeiul art.453 c.p.civ, reclamanta, aflandu-se in culpa procesuala, va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
   
  
            Respinge exceptia necompetentei teritoriale.
            Admite exceptia tardivitatii.
            Respinge actiunea  formulata de reclamanta …… cu sediul in ….. in contradictoriu cu paratul  …..
            Obliga reclamanta la plata catre parata a sumei de ….. lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
           Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul Bucuresti.
             Pronuntata in sedinta publica, azi 02.12.2015.

PRESEDINTE  CARMEN MIHAELA VOINESCU
GREFIER ELENA  GEORGIANA BIRCA


Red. C.M.V./4 ex.

Prin decizia civila nr. ….. pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a fost respins recursul declarat impotriva sentintei civile nr. ……. pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal si a fost obligata recurenta la plata catre intimata a sumei de …. lei cu titlu de cheltuieli de judecata.