cerere cu valoare redusa

R O M A N I A
JUDECATORIA ONESTI
 JUDETUL BACAU

Dosar nr. 442/270/2016                                                                - cerere cu valoare redusa -
Inreg.  03.02.2016
                                                                          
SENTINTA CIVILA NR. 942
Sedinta  publica din  data de   26.04.2016
Instanta constituita din:
Presedinte – Emanuela Popescu
Grefier – Mihaela Ladan


Pe rol se afla judecarea cererii cu valoare redusa formulata de catre reclamanta …, in contradictoriu paratul …, avand ca obiect „cerere cu valoare redusa”.
La apelul nominal facut in sedinta publica nu au raspuns partile. 
 Procedura de citare este legal indeplinita.
 S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza:
- cauza are ca obiect „ cerere de valoare redusa-pretentii”,
 - se afla la  al doilea  termen de judecata,
- procedura  de citare legal indeplinita,
- stadiul procesual fond,
- reclamanta nu a raspuns la solicitarile instantei,
            Nemaifiind formulate alte cereri, chestiuni prealabile de discutat, exceptii  de invocat ori probe de administrat, instanta potrivit art. 244 Cod procedura civila, constata terminata cercetarea judecatoreasca.
             In  temeiul art. 394 al. 1 din Codul de procedura civila, instanta declara dezbaterile inchise si ramane in pronuntare asupra cererii.


I N S T A N T A,
-deliberand-


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei One?ti sub nr. 442/270/2016 la data de 03.02.2016, reclamanta … a solicitat in contradictoriu cu paratul …, obligarea acestuia la plata sumei de:
-  421,51 lei reprezentand debit principal,
-  421,51 lei reprezentand penalitati de intarziere conform contractului,
-  32,68 lei reprezentand dobanzi legale.
- 359,76 reprezentand taxa de reziliere.
- cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca intre … si parat a fost incheiat contractul de servicii de telecomunicatii ata?at cererii in baza caruia … s-a obligat sa presteze servicii de telecomunicatii integrate, paratul avand obligatia sa achite contravaloarea serviciilor prestate, in aceste sens fiindu-i atribuit codul de client 0449308089. In acest sens, … a prestat serviciile la care s-a obligat si a emis mai multe facturi in care este men?ionata ?i data scaden?ei, insa paratul  nu a achitat contravaloarea acestora. S-a mai aratat ca pentru serviciile prestate si neachitate in termen s-au calculat penalitati conform contractului pana la concuren?a debitului principal ?i apoi s-au calculat dobanzi legale conform OG 13/2011.
S-a mai precizat ca dreptul de crean?a al … fa?a de debitor a fost cesionat catre … iar … efectueaza activita?i de recuperare a crean?elor cedate in calitate de  comisionar. In ce prive?te opozabilitatea fa?a de ter?i, dovada publicita?ii a fost indeplinita prin inscrierea cesiunii de crean?a la Arhiva Electronica de Garan?ii Reale Mobiliare.
In drept, au fost invocate prevederile art.1025 ?i urm. C.pr.civ., art. 969 ?i urm. Art. 1073, art. 1084 Vechiul Cod Civil, Titlul VI, Capitolul I din Noul Cod civil.
In dovedirea cererii reclamanta a solicitat incuviin?area probei cu inscrisuri. Reclamanta a depus la dosar: motivele cererii(f.10-15), imputernicire(f. 16), facturi(f. 17-25), contractul seria 45210461/22.07.2013 cu anexa(f. 26-28), termeni ?i condi?ii generale(f. 29-56), notificare(f. 57), extras Arhiva Electronica de Garan?ii Reale Mobiliare(f. 58,59).
Cererea a fost legal timbrata conform art.6, alin.2 din OUG 80/2013 cu taxa de timbru in valoare de 50 lei(f. 61).
Reclamanta a cerut judecata cauzei in lipsa.
Paratul, desi i s-a comunicat formularul de raspuns in temeiul art. 1030 alin. 3 din codul de procedura civila, nu a completat acest formular si nici nu a depus vreun alt raspuns astfel ca, in temeiul art. 1031 alin. 2 din codul de procedura civila, instanta se va pronunta asupra cererii reclamantei pe baza inscrisurilor aflate la dosar.
La termenul din data de 05.04.2016, instan?a ?i-a verificat competen?a ?i a solicitat reclamantei punctul de vedere asupra cererii de e?alonare a datoriei, formulata de paratul prezent la termenul de judecata.
           Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In fapt, intre …. si paratul …, s-au derulat raporturi contractuale concretizate in contractul seria 45210461/22.07.2013 (f. 26) pentru numarul de telefon 0374057011, beneficiarul fiind identificat cu codul de abonat 0449308089. Prin actul adi?ional incheiat la aceea?i data, paratul a contractat un abonament ?i pentru numarul de telefon 0752120255(f. 28).
Prin acest contract … s-a obligat sa presteze servicii de comunicatii electronice, iar paratul s-a obligat sa plateasca tariful pentru serviciile de care beneficiaza, in termen de cel mult 14 zile de la emiterea facturilor de catre creditoare, iar in caz de intarziere in efectuarea platii, sa plateasca penalitati de intarziere  in cuantum de 0.5% pe zi de intarziere(f. 38).
 In derularea acestui contract si ca urmare a serviciilor prestate, pentru perioada 27.08.2013-27.09.2013 … a emis mai multe facturi, in valoare de 421,51 lei, pe care paratul nu le-a achitat.
In baza contractului de cesiune din data de 24,06.2011, cu actele adi?ionale subsecvente, cedentul … a cedat mai multe crean?e, printre care ?i crean?a impotriva paratului(f. 59), identificat dupa codul de abonat, catre …, urmand ca …  sa efectueze activita?i de recuperare a crean?elor cedate in calitate de comisionar.
In drept, procedura cererilor de valoare redusa reglementata de art. 1025-1032 C.pr.civ este o procedura speciala care se aplica atunci cand valoarea cererii, fara a se lua in considerare dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de 10.000 lei la data sesizarii instantei.
Potrivit art. 1350 C.pr.civ: ” (1) Orice persoana trebuie sa isi execute obligatiile pe care le-a contractat.
    (2) Atunci cand, fara justificare, nu isi indeplineste aceasta indatorire, ea este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu, in conditiile legii.
    (3) Daca prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre parti nu poate inlatura aplicarea regulilor raspunderii contractuale pentru a opta in favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.”
Conform art. 1516 C.civ: ” (1) Creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiei.
    (2) Atunci cand, fara justificare, debitorul nu isi executa obligatia si se afla in intarziere, creditorul poate, la alegerea sa si fara a pierde dreptul la daune-interese, daca i se cuvin:
    1. sa ceara sau, dupa caz, sa treaca la executarea silita a obligatiei;
    2. sa obtina, daca obligatia este contractuala, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori, dupa caz, reducerea propriei obligatii corelative;
    3. sa foloseasca, atunci cand este cazul, orice alt mijloc prevazut de lege pentru realizarea dreptului sau.”
Potrivit art. 1538 C.civ.:”(1) Clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale.
    (2) In caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silita in natura a obligatiei principale, fie clauza penala.
    (3) Debitorul nu se poate libera oferind despagubirea convenita.
    (4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale fara a fi tinut sa dovedeasca vreun prejudiciu.”
Examinand cererea reclamantei cu privire la obligarea paratului la plata debitului principal de 421,51 lei instanta retine urmatoarele:
In primul rand, instanta constata ca intre parti a fost incheiat contractul seria 45210461/22.07.2013, precum ?i un act adi?ional, avand ca obiect prestarea de catre …, in favoarea paratului, a unor servicii de telecomunicatii integrate contra unei sume de bani.
Pentru serviciile prestate, … a emis urmatoarele facturi: nr. JAG025809710/27.08.2013 in cuantum de 365,30 lei (f. 17) din care penalita?i de intarziere in cuantum de 0,28 lei, nr. JAG025809709/27.08.2013 in cuantum de 13,73 lei (f. 17) reprezentand taxa de reconectare, nr. JAG025809708/27.08.2013 in cuantum de 45,51 lei (f. 20) din care 1,24 lei penalita?i de intarziere, nr. JAG029123040/27.09.2013 in cuantum de 20,08 lei (f. 22)  reprezentand penalita?i de intarziere, nr. JAG029123039/27.09.2013 in cuantum de 0,76 lei (f. 23)  reprezentand penalita?i de intarziere.
Avand in vedere ca contractul depus la dosar este semnat de ambele parti si vazand si dispozitiile art. 1516 C.civ, instanta apreciaza ca in materie contractuala, sarcina dovedirii executarii obligatiei revine debitorului, creditorul nefiind tinut sa probeze decat existenta obligatiei.
In cauza, reclamanta a dovedit relatiile contractuale cu paratul si obligatia acesteia de a-i achita suma pretinsa, contractul insusit de catre parat fiind suficient in acest sens, fara a mai fi necesara acceptarea expresa a facturilor intrucat facturile se emit lunar si se expediaza clientului.
Totodata, instanta retine ca in temeiul art. 663 alin.2 C.pr.civ, este certa acea creanta a carei existenta neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.
Obligatiile comerciale se probeaza, printre alte mijloace de proba, cu facturi acceptate si cu acte sub semnatura privata. Din acest punct de vedere, contractul depus la dosar de catre reclamanta este un inscris sub semnatura privata si, in masura in care este insusit de parti are forta juridica obligatorie, acestea fiind tinute sa-si respecte intocmai obligatiile asumate.
De asemenea, potrivit art. 663 alin. (3) C.proc.civ creanta este lichida, cuantumul sau fiind determinat cu ajutorul facturilor depuse la dosarul cauzei (filele 17-25) ?i este exigibila, conform art. 663, alin.4 C.pr.civ raportat la scaden?a fiecarei facturi.
In consecinta, instanta urmeaza sa admita acest capat de cerere si sa oblige paratul sa plateasca reclamantei suma de 421,51 lei reprezentand contravaloarea serviciilor prestate si neachitate.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantei privind obligarea paratului la plata penalitatilor de intarziere in valoare de 421,51 lei, instanta retine urmatoarele:
Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau. Prin urmare, clauza penala este un contract ce presupune exprimarea acordului de vointa a partilor in sensul stabilirii anticipate a prejudiciului cauzat creditorului si are forta juridica obligatorie fata de acestea.
Avand in vedere ca paratul a recunoscut in fa?a instan?ei, la termenul din data de 05.04.2016, ca a cunoscut cuantumul penalita?ilor de intarziere  cuprinse in capitolul ”termeni ?i condi?ii generale”(f. 39), fiind astfel de acord sa plateasca penalitati de 0,5% pe zi pana la data achitarii integrale a debitului, in cazul in care intarzie efectuarea platii facturilor, instanta urmeaza sa admita si acest capat de cerere.
Cu toate acestea, avand in vedere ca paratul a facut o plata par?iala in data de 26.01.2016, in baza art. 1509 C.civ., instan?a va imputa aceasta suma asupra penalita?ilor de intarziere si va obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 221,51 lei reprezentand penalitati conventionale.
De asemenea, reclamanta a calculat si dobanzi legale aferente debitului principal in cuantum de 32,68 lei. Referitor la acest aspect, instanta retine ca dobanda legala se aplica numai la obligatiile care constau intr-o suma de bani si numai in cazul raspunderii debitorului pentru intarzierea executarii obligatiilor banesti, ea reprezentand daune interese moratorii. Clauza penala privind penalitatile de intarziere si dobanda legala nu pot fi cumulate deoarece ambele reprezinta daune interese moratorii si acopera acelasi prejudiciu. Intrucat reclamanta nu a precizat care este data de la care a calculat aceste dobanzi legale, numarul de zile de intarziere, cuantumul dobanzii ?i nici modul de calcul, instan?a considera ca acestea nu indeplinesc condi?iile prevazute de art. 663 C.pr.civ., astfel ca va respinge capatul de cerere privind obligarea paratului la plata dobanzii legale.
Referitor la capatul de cerere privind obligarea paratului la plata taxei de reziliere in valoare de 359,76 lei, instanta retine urmatoarele:
Stipularea in conditiile generale ale contractului a unei clauze prin care clientul este obligat la plata unei taxe de reziliere constand in contravaloarea abonamentului contractat inmultit cu numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei minime contractuale in situatia in care contractul inceteaza inainte de perioada minima contractuala contravine dispozitiilor imperative ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata.
Potrivit art. 4 din aceasta lege, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. Potrivit literei i) din anexa, este considerata clauza abuziva clauza care obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant, ipoteza pe care instanta o apreciaza indeplinita in cauza.
Avand in vedere ca legea a fost adoptata pentru a transpune in dreptul intern Directiva Comunitatii Europene nr. 93/13 privind clauzele abuzive in contractele cu consumatorii, iar Romania si-a asumat obligatia transpunerii si aplicarii efective, in raporturile interindividuale, a legislatiei comunitare (art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana) precum si de a transpune corect directivele in dreptul intern, precum si de a le interpreta in concordanta cu deciziile Curtii de Justitiei ale Comunitatilor Europene (art. 249 alin.3 din Tratatul Comunitatii Europene), numai o interpretare care sa asigure eficacitatea reala a prohibitiei stipularii unor clauze abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori poate asigura atingerea scopului urmarit de legiuitor, aceea de a descuraja stipularea unor clauze dezavantajoase pentru consumatori, in cuprinsul unor conditii generale impuse acestora.
In acest sens, Curtea Europeana de Justitie a decis ca protectia recunoscuta consumatorilor prin Directiva nr. 93/13 privind clauzele abuzive in contractele cu consumatorii presupune ca instanta nationala sa poata verifica din oficiu daca o clauza a contractului dedus judecatii are caracter abuziv (cauza Murciano Quintero, C – 240/98).
Curtea a statuat ca „In ce priveste problema daca o instanta investita cu un litigiu decurgand dintr-un contract incheiat intre un comerciant si un consumator poate verifica din oficiu in ce masura clauzele cuprinse in acest contract au caracter abuziv, trebuie constatat ca sistemul de protectie introdus prin directiva porneste de la premisa potrivit careia consumatorul se afla, din punctul de vedere al echilibrului contractual si al fortei de a negocia, intr-o pozitie dezavantajoasa fata de comerciant si detine un nivel mai scazut de cunostinte fata de acesta, ceea ce duce la acceptarea unor clauze prestabilite de comerciant, fara posibilitatea de a influenta continutul acestora.
Scopul art. 6 din Directiva, potrivit caruia statele membre vor prevedea ca clauzele abuzive nu produc efecte fata de consumatori, nu ar putea fi atins, daca consumatorii ar trebui sa invoce ei insisi caracterul abuziv al unor asemenea clauze. In litigiile al caror obiect are o valoare redusa, onorariile avocatiale ar putea fi mai mari decat suma litigioasa, ceea ce ar putea determina consumatorii sa se abtina de la formularea unor aparari impotriva aplicarii unor asemenea clauze abuzive. Este adevarat ca procedurile mai multor state membre permit indivizilor sa se apere ei insisi in astfel de litigii, insa exista pericolul deloc neglijabil ca, din nestiinta, consumatorul sa nu invoce caracterul abuziv al clauzei. Prin urmare, o protectie eficienta a consumatorului poate fi atinsa numai daca se recunoaste posibilitatea instantei nationale de a verifica din oficiu o asemenea clauza” (considerentele 25 si 26).
In ce priveste conditia lipsei negocierii directe a clauzei, optiunea consumatorului de a incheia sau nu contractul cu operatorul de servicii de telefonie mobila nu inlatura in nici un fel realitatea ca, in masura in care doreste sa beneficieze de servicii de telefonie pe o piata dominata de cativa operatori ce practica in esenta conditii generale similare, trebuie sa accepte in bloc conditiile prestabilite de acesta, incheind astfel un contract eminamente de adeziune, fara posibilitatea reala de a negocia vreo clauza. 
Legea sanctioneaza situa?iile in care consumatorul care doreste sa beneficieze de produsele sau serviciile unui anumit comerciant, trebuie sa accepte in bloc conditiile generale practicate de acesta, materializate intr-un contract cu clauzele prestabilite, unele dintre acestea fiind abuzive in sensul art. 4 din Legea nr. 193/2000, sau sa renunte cu totul la a beneficia de respectivele produse sau servicii. Aceasta optiune nu poate fi considerata multumitoare si nici concordanta cu principiul libertatii de vointa a partilor, intrucat legislatia pentru protectia consumatorului urmareste sa-l puna pe consumator in situatia de a beneficia fara restrictii de produsele sau serviciile oferite pe o anumita piata, fara a fi nevoit sa accepte clauze care creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul sau si contrar cerintelor bunei-credinte.
De aceea, declaratia paratului …. in sensul ca a luat la cunostinta de conditiile generale ale prestatorului nu inlatura nici aplicabilitatea art. 4 din Legea nr. 193/2000 si nici caracterul abuziv al clauzei, motivat in considerentele anterioare.
Fata de aceste considerente urmeaza ca instanta sa constate caracterul abuziv al clauzei prin care reclamanta si-a asigurat dreptul de a solicita de la beneficiar contravaloarea abonamentelor ramase pana la sfarsitul perioadei contractuale distinct de despagubirea intemeiata pe prejudiciul cauzat ca urmare a rezilierii culpabile si pe cale de consecinta sa respinga ca neintemeiata si cererea de obligare la plata sumei de 359,76 lei, intrucat acesta are ca temei tocmai clauza apreciata ca abuziva si care potrivit celor anterior aratate este lipsita de efecte intre parti.

De asemenea, dat fiind ca paratul a pierdut procesul, culpa sa procesuala fiind dovedita, instanta, in temeiul art. 453 alin. 2 C.proc.civ., re?inand admiterea in parte a cererii, urmeaza sa il oblige pe acesta la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 30 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru.
Hotararea este executorie de drept, in baza art. 1031 alin. 3 C.pr.civ.

     Pentru aceste motive,
   In numele legii,
H O T A R A S T E:

   Admite in parte cererea formulata de reclamanta …., cu sediul in …, CUI …, J40/…, impotriva paratului …, cu domiciliul in …. 
Obliga paratul sa achite reclamantei suma de 421,51 lei reprezentand contravaloare servicii telefonie ?i 221,51 lei reprezentand contravaloare penalitati de intarziere.
Respinge capatul de cerere privind obligarea debitorului la plata dobanzii legale in cuantum de 32,68 lei.   
Respinge capatul de cerere privind taxa de reziliere in cuantum de 359,76 lei.
Obliga paratul sa achite reclamantei cheltuieli de judecata in suma de 30 lei, reprezentand contravaloare taxa judiciara de timbru.   
Executorie.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Onesti. 
Pronuntata in sedinta publica, azi 26.04.2016.  


   PRESEDINTE,                                                                                GREFIER,
Emanuela Popescu                                                                          Mihaela Ladan








                Red.-  jud. E.P. –05.05.2016
               Tehnored.-M.L.-  05.05.2016
Ex.- 4/ comunicat 1 ex. rec./1 ex. parat – 05.05.2016