InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Onesti

plangere solutie procuror

(Sentinta penala nr. 525 din data de 04.10.2012 pronuntata de Judecatoria Onesti)

Domeniu Plangeri prealabile | Dosare Judecatoria Onesti | Jurisprudenta Judecatoria Onesti


R O M A N I A
JUDECATORIA ONESTI
JUDETUL BACAU

Dosar nr. 292/199/2012


INCHEIERE  DE AMANARE A PRONUNTARII
Sedinta publica din data de 01.10.2012
COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:
Presedinte – ….
Grefier – ….

Ministerul Public reprezentat de procuror – ….
        
        
        Astazi a fost pe rol judecarea plangerii la solutia procurorului formulata de petentele .. si …..
        La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns petenta …. asistate de avocat …, avocat … pentru intimat, lipsa intimatul si petenta …..
        Procedura completa.
        S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, dupa care, avocat … pentru intimat arata ca nu are obiectiuni cu privire la exceptia invocata la termenul anterior.
        Avocat … pentru petente arata ca a pus concluzii la termenul anterior cu privire la exceptie. Procurorul arata ca la termenul anterior reprezentatul Ministerului Public s-a pronuntat cu privire la exceptia invocata.
        Instanta, retine ca  prin continutul lor neechivoc, dispozitiile art. 278/1 Cod procedura penala, asigura exercitarea efectiva de catre toate persoanele interesate a dreptului lor de acces la justitie, in conformitate cu art. 8 din Cedo si cu dreptul la un proces echitabil conform art. 7 din conventie.
        Prin dispozitiile art. 2781 din Codul de procedura penala este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei solutiilor de netrimitere in judecata, in raport cu cercetarile efectuate in cadrul actelor premergatoare sau al urmaririi penale.
        Este evident ca in cazul celorlalte acte sau masuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozitiilor date de el, un asemenea control din partea judecatorului nu mai poate avea loc.
        Cum prin ordonanta nr. 29/II/2 06.02.2012 a procurorului general al  Parchetului de pe langa Curtea de Apel …..s-a mentinut ordonanta nr. 888/P/2009 de netrimitere in judecata, se  retine ca dispozitiile acesteia sunt vizate de prevederile art. 278/1 Cod procedura penala, plangerea fiind admisibila si din acest motiv respinge exceptia inadmisibilitatii formularii plangerii.
        Aparatorii nu au cereri de formulat.
        Procurorul nu are cereri de formulat.
        Nefiind cereri de formulat instanta declara terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvantul pe fond.
        Avocat … pentru petente arata ca solutia procurorului este nelegala si netemeinica.
        Avocat …. pentru intimat solicita intreruperea cuvantului aparatorului petentelor intrucat, oral, formuleaza cerere de recuzare  a presedintelui completului, fata de faptul ca acesta s-a pronuntat cu privire la exceptia inadmisibilitatii formularii plangerii in sedinta publica si nu in camera de consiliu. Solicita un termen pentru solutionarea cererii de recuzare.
        Avocat …. pentru petente solicita ca aparatorul intimatului sa indice temeiul de drept in baza caruia formuleaza cerere de recuzare a presedintelui completului de judecata.
        Avocat …….. pentru intimat arata ca temeiul de drept este art. 52 Cod pr. pen. – instanta s-a antepronuntat. S-a invocat exceptia inadmisibilitatii formularii plangerii, iar instanta trebuia sa se pronunte in urma unui proces de deliberare.
        Instanta  suspenda sedinta de judecata in vederea solutionarii cererii de recuzare.
        La reluarea sedintei de judecata si strigarea cauzei au raspuns petenta …. asistate de avocat …., avocat …. pentru intimat, lipsa intimatul si petenta …...
        Instanta aduce la cunostinta partilor faptul ca in baza art. 52 Cod pr. pen. s-a respins cererea de recuzare a presedintelui completului de judecata.
        Nefiind cereri de formulat instanta declara terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvantul pe fond.
        Avocat …. pentru petente arata ca o alta plangere formulata impotriva solutiei de admitere este inadmisibila, iar plangere la procurorul ierarhic superior nu se poate face. In situatia in care exista o decizie de admitere cu privire la fond, argumentele retinute de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …..sunt gresite. Cu privire la expertize arata ca ultimul raport de expertiza, intocmit de I.N.E.C. … precizeaza ca viteza cu care circula autoturismul invinuitului era intre 48 si 52 km/h iar determinarea vitezei de circulatie nu se poate face prin metoda analitica (folosita in primele doua expertize pentru determinarea vitezei autoturismului invinuitului) din lipsa elementelor necesare aplicarii unei asemenea metode. In acest raport s-a precizat care sunt criteriile obiective (existente in practica criminalistica mondiala) in baza carora s-a stabilit in cauza viteza autoturismului invinuitului, respectiv impactul unui pieton adult cu un autoturism aflat la diferite valori ale vitezei – la viteze de 40-60 km/h pietonul este preluat pe capota ajungand la parbriz, pe care-l sparge, iar la viteze aflate la limita inferioara a acestui interval are loc un contact la nivelul capotei motorului si partii inferioare a parbrizului, iar la viteze cuprinse intre 45 km/h si 55 km/h, contactul corpului pietonului se produce in zona centrala a parbrizului. Si prin metoda comparatiei s-a stabilit ca viteza autoturismului invinuitului la momentul impactului ar fi cuprinsa in intervalul 48-52 km/h". Insa Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …. sustine ca nu s-a putut realiza prin determinare analitica, calcularea vitezei, ci doar prin simulare, in baza unor comparatii a autovehiculului implicat in accident cu alte autoturisme care nici macar nu sunt identice cu acesta". Insa expertul care a intocmit acest ultim raport le-a avut in vedere.
       Din raportul de expertiza medico-legal se poate observa gravitatea leziunilor suferite de victima …. in urma impactului cu autoturismul invinuitului. Au fost leziuni foarte grave, pozitionate pe tot corpul victimei si care au dus la decesul acesteia. Prin urmare in mod corect prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau a retinut ca doar acest ultim raport de expertiza criminalistica intocmit de I.N.E.C. … este cel corect pentru ca se coroboreaza si cu gravitatea leziunilor produse victimei …. O alta critica formulata de invinuit si admisa de Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel ….. vizeaza incalcarea dreptului la aparare al invinuitului pentru ca nu i s-ar fi permis participarea unui expert parte la efectuarea acestei expertize. Aceasta critica este nefondata pentru ca organul de cercetare penala a incuviintat intimatului ca acesta sa fie asistat de un expert parte, iar acest expert a participat, in conditiile si in limitele stabilite de textul de lege, la efectuarea acestei expertize.
        In ceea ce priveste sustinerile din ordonanta atacata cum ca la efectuarea acestui ultim raport de expertiza criminalistica nu s-ar fi tinut cont de conditiile meteorologice nefavorabile (de intuneric si cele atmosferice de ploaie) si de faptul ca iluminatul stradal nu ar fi functionat pe portiunea de drum pe care s-a produs accidentul sau de faptul ca nu s-ar fi tinut cont de timpul de franare stabilit ca urmare a carosabilului umed, acestea sunt contrare celor mentionate expres in acest raport de expertiza.
        Cu privire la amplasarea defectuoasa a indicatorului rutier «trecere pentru pietoni» ce nu putea fi vazut de catre petent invocata de intimat considera ca acesta avea cunostinta despre existenta acestei treceri pentru pietoni, avand in vedere ca nu era prima data cand circula pe acel drum. De asemenea declaratiile martorului audiat in cauza cu privire la acest aspect nu pot fi retinute intrucat la inceputul declaratiei afirma ca a auzit impactul, iar la finalul declaratiei afirma cu certitudine ca impactul dintre victima si autoturism nu a fost pe trecerea pentru pietoni ci la aproximativ 5-6 metri dupa depasirea trecerii pentru pietoni. In aceasta situatie daca doar a auzit impactul cum poate afirma „cu certitudine" ca victima se afla la 5-6 metri de trecerea pentru pietoni? Acest fapt trebuia sa il perceapa vizual personal. Dar acest martor doar a auzit bufnitura, nu a vazut momentul impactului. Solicita admiterea plangerii, mentinerea ordonantei prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul …. trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Judecatoria …. obligarea intimatului la cheltuieli de judecata.
        Avocat …. pentru intimat arata ca exista argumente legale cu privire la pronuntarea asupra solutiei data de un procuror ierarhic superior. In solutionarea exceptiei trebuia pornit de la doua aspecte: nu exista text de lege privind solutiile procurorului ierarhic superior; art. 2781 Cod procedura penala reglementeaza doar plangerile formulate impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de netrimitere in judecata. Considera ca ordonanta procurorului general este legala, are in vedere toate probele administrate in cauza. Distanta la care a fost proiectata victima nu a fost de 14 metri ci de 7 metri asa cum au stabilit primele doua expertize, iar ordonanta prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul ….nu contesta aceste expertize. Solicita respingerea plangerii si amanarea pronuntarii pentru a depune concluzii scrise.
        Procurorul arata ca solutia este temeinica si legala, solicita respingerea plangerii, obligarea petentelor la cheltuieli judiciare.
        Dezbaterile in cauza de fata s-au desfasurat in conformitate cu dispozitiile art. 304 Cod pr. pen, in sensul ca au fost inregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic si fiind terminate, cauza a ramas in pronuntare.
        
                                                    I N S T A N T A
        Din lipsa de timp pentru deliberare si pentru a se depune concluzii scrise,
        
                                                    D I S P U N E
        Amana pronuntarea la termenul din 04.10.2012, ora 13.00

PRESEDINTE                                                                                                  GREFIER




















R O M A N I A
JUDECATORIA ONESTI
JUDETUL BACAU

Dosar nr. 292/199/2012
Din 05.03.2012                                                                                         plangere solutie procuror


SENTINTA PENALA NR. 525
Sedinta publica din data de 04.10.2012
COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:
Presedinte – …..
Grefier – ….

Ministerul Public reprezentat de procuror – ….
        
        
        Astazi a avut loc pronuntarea hotararii in plangerea la solutia procurorului formulata de petentele …. si …...
        Dezbaterile in fond au avut loc la data de 01.10.2012 si au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii de la acea data care face parte integranta din prezenta hotarare.

        I N S T A N T A
        Deliberand,
        
        Asupra cauzei penale de fata,
        La data de 05.03.2012, pe rolul Judecatoriei Buhusi s-a inregistrat sub nr. 292/199/2012, plangerea formulata de petentele …. si …. impotriva ordonantei nr.29/II/2/2012 din 06.02.2012 a Procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …. solicitand in temeiul dispozitiilor art. 278/1 al. 8 lit. b Cod pr. pen. desfiintarea ordonantei si trimiterea cauzei la procuror in vederea redeschiderii urmaririi penale.
        In motivarea plangerii s-a aratat in esenta ca Ordonanta nr. 29/II/2/2012 din 06.02.2012 a Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …… este netemeinica si nelegala, contrara realitatii si actelor de urmarire penala efectuate in cauza.
        Motivarea oferita prin Ordonanta nr. 29/II/2/2012 din 06.02.2012 a Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …..este o motivare formala si care, la o verificare atenta a actelor de urmarire penala, nu poate fi retinuta ca fiind corecta si conforma realitatii.
        Critica impotriva Ordonantei nr. 29/II/2/2012 din 06.02.2012 a Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel … vizeaza atat motive de nelegalitate cat si motive de netemeinicie.
        In mod gresit  Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel … a admis plangerea petentului si in consecinta a mentinut ca legala si temeinica Ordonanta nr. 888/P/2009 din 04.11.2011 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria … In mod corect, acesta ar fi trebuit sa o respinga ca inadmisibila, avand in vedere dispozitiile art. 278 si 2781 Cod pr. pen.
        S-a sustinut in ceea ce priveste criticile formulate de invinuit si retinute prin Ordonanta atacata de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …. cum ca Prim Procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul ….ar fi avut in vedere doar raportul de expertiza efectuat de catre ….. „inlaturand in mod nejustificat toate celelalte probe administrate in cauza".
        Printr-o motivare clara si succinta a aratat Prim Procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul …… de ce se impune in cauza retinerea ca fiind conform realitatii si actelor de urmarire penala doar a raportului de expertiza criminalistica nr. 69 din 15 aprilie 2011 intocmit de catre …
        De altfel, astfel cum au  aratat si prin plangerea pe care au formulat-o impotriva Ordonantei nr. 888/P/2009 din 04.11.2011, doar acest raport de expertiza poate fi retinut ca fiind corect si conform realitatii, motivand in acest sens.
        In ceea ce priveste viteza cu care circula autoturismul invinuitului, se arata in acest ultim raport de expertiza ca era intre 48 si 52 km/h iar determinarea vitezei de circulatie nu se poate face prin metoda analitica (folosita in primele doua expertize pentru determinarea vitezei autoturismului invinuitului) din lipsa elementelor necesare aplicarii unei asemenea metode :”energia cinetica a autoturismului s-a consumat in special in cursul procesului de franare insa, deoarece la fata locului nu au fost constatate urme specifice create de rotile vehiculului, nu se poate determina pe cale analitica o valoare certa a vitezei initiale de deplasare a acestuia" (f. 6 din raportul de expertiza criminalistica nr. 69/15.04.2011)
        Prin urmare, pentru a se putea formula o concluzie certa cu privire la viteza autoturismului au fost avute in vedere alte criterii existente in practica criminalistica mondiala.
        Tinand cont de aceste aspecte si comparand avariile autoturismului cu cele ale unor vehicule similare cuprinse in baza de date specializata CD-EES (fig. 5), a carei licenta este detinuta de Institut, s-a apreciat ca viteza autoturismului in momentul impactului a putut fi cuprinsa in intervalul 48-52 km/h".
        Un alt argument, retinut si de Prim Procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul ….., pentru care considera  ca aceasta este viteza reala de circulatie a autoturismului invinuitului, se poate deduce din raportul de constatare medico-legala nr. 320/08.10.2009.
        Din lecturarea acestui raport de constatare medico-legala se poate observa gravitatea leziunilor suferite de victima ….. in urma impactului cu autoturismul invinuitului. Au fost leziuni foarte grave, pozitionate pe tot corpul victimei si care au dus la decesul acesteia.
        Motivul pentru care s-a stabilit ca in apropierea trecerilor de pietoni viteza de circulatie a autoturismelor trebuie sa fie de pana la 30 km/h este tocmai acela ca, la o asemenea viteza, nu se ajunge la moartea pietonului accidentat. Se produc leziuni, mai usoare, dar nu se ajunge ca pietonul sa decedeze.
        Nu este posibil ca un autoturism care circula cu o viteza, stabilita la doar 28-29 de km/h sa produca asemenea leziuni masive, pe tot corpul, ca cele suferite de victima …..
        Din moment ce se arata in raportul de expertiza criminalistica nr. 69 din 15 aprilie 2011 intocmit de …..i, ca determinarea vitezei de circulatie a autoturismului condus de invinuit nu se poate face prin metoda analitica, din lipsa elementelor necesare aplicarii unei asemenea metode, este evident ca primele 2 rapoarte de expertiza criminalistica, care folosesc aceasta metoda pentru determinarea vitezei de circulatie a autoturismului condus de invinuit sunt gresite si prin urmare concluziile acelor rapoarte de expertiza nu pot fi avute in vedere.
        Singura metoda pentru determinarea vitezei in acest caz este doar cea folosita de ….i, o metoda aplicata in practica criminalistica mondiala, fiind deci o metoda testata si care poate duce la concluzii conforme cu realitatea, luate deci in considerare de organele de urmarire penala din alte state.
        Mai mult, daca ……ar fi apreciat ca nu se poate determina in mod obiectiv viteza de circulatie a autoturismului invinuitului, ar fi formulat concluzii in acest sens iar nu concluzii prin care se arata cu certitudine care era viteza de circulatie a autoturismului la momentul producerii accidentului.
        S-a apreciat ca si critica formulata de invinuit si admisa de Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …. ce vizeaza incalcarea dreptului la aparare al invinuitului pentru ca nu i s-ar fi permis participarea unui expert parte la efectuarea acestei expertize este nefondata.
        In ceea ce priveste sustinerile din Ordonanta atacata cum ca la efectuarea acestui ultim raport de expertiza criminalistica nr. 69 din 15 aprilie 2011 nu s-ar fi tinut cont de conditiile meteorologice nefavorabile (de intuneric si cele atmosferice de ploaie) si de faptul ca iluminatul stradal nu ar fi functionat pe portiunea de drum pe care s-a produs accidentul sau de faptul ca nu s-ar fi tinut cont de timpul de franare stabilit ca urmare a carosabilului umed, acestea sunt contrare celor mentionate expres in acest raport de expertiza.
        O alta sustinere din Ordonanta atacata, pentru care au fost inlaturate concluziile raportului de expertiza criminalistica nr. 69 din 15 aprilie 2011, vizeaza autovehiculele de comparatie prin intermediul carora s-a determinat viteza de circulatie a autoturismului condus de invinuit.
        Astfel, la f. 7 din acest raport de expertiza, se arata ca expertul criminalist a facut comparatia cu vehicule similare autoturismului condus de invinuit. Prin urmare, se poate constata ca aceasta motivare este o simpla sustinere, care nu are in vedere mentiunile exprese din raportul de expertiza.
        Mai mult, cu privire la aceste vehicule similare, care au fost folosite pentru compararea avariilor in vederea determinarii vitezei, se arata in mod expres ca acestea sunt „cuprinse in baza de date specializata CD-EES (fig. 5), a carei licenta este detinuta de Institut.
         In ceea ce priveste sustinerile privind „amplasarea defectuoasa a indicatorului rutier «trecere pentru pietoni» ce nu putea fi vazut de catre petent", aspect despre care se arata ca ar fi confirmat si de catre …., de asemenea sunt nefondate, iar motivarea data cu privire la acest fapt prin Ordonanta nr. 919/II/2/2011 din 30.12.2011 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul …… este corecta si conforma cu realitate.
        Astfel, cu privire la acest aspect, retinut si in Ordonanta nr. 888/P/2009 din 04.11.2011, arata Prim Procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul …… : „Este adevarat ca indicatorul «trecere pentru pietoni» era intors insa era amplasat in acelasi loc cu indicatorul «statie pentru autobuz», ceea ce este de natura a nu inlatura obligatia invinuitului de a reduce viteza, aflandu-se in dreptul alveolei de oprire a autobuzelor.
        De asemenea, din plansa foto atasata procesului verbal de cercetare la fata locului rezulta cu certitudine faptul ca marcajul trecerii pentru pietoni era vizibil, aspect ce nu poate fi negat de invinuit‘.
        Mai mult, asa cum s-a aratat si in plangerea impotriva Ordonantei nr. 888/P/2009 din 04.11.2011, in ceea ce il priveste pe invinuit, apreciaza ca acesta avea cunostinta despre existenta acestei treceri pentru pietoni, avand in vedere ca nu era prima data cand circula pe acel drum, el locuind anterior accidentului de circulatie in orasul … oras in care, detine si in prezent o locuinta. Mai mult, invinuitul a fost chiar viceprimar al orasului ….
        Prin urmare, si aceasta sustinere este nefondata.
        In ceea ce priveste sustinerile referitoare la declaratia martorului „ocular" ….. care ar fi confirmat declaratiile date de catre invinuitul …. cu privire la locul impactului care s-a situat la o distanta de 3-4 metri de limita marcajului pietonal", acestea nu pot fi retinute in cauza ca avand relevanta cu privire la locul impactului avand in vedere chiar declaratia sa data in fata organelor de urmarire penala.
        In ceea ce priveste locul impactului, contrar celor aratate prin Ordonanta atacata, acesta s-a situat pe trecerea pentru pietoni, astfel cum se arata si dovedeste prin raportul de expertiza criminalistica nr. 69 din 15 aprilie 2011.
        La fel de surprinzatoare este si motivarea data in Ordonanta atacata cu privire la raportul dintre viteza de circulatie a autoturismului invinuitului si leziunile produse victimei cum ca „nu poate avea insa relevanta in cauza de fata, atat timp cat victima …. era in etate de 71 de ani, iar impactul s-a produs ca urmare a accidentarii acesteia cu partea frontala a autoturismului.
        Indiferent daca leziunile se produc mai usor la persoane in varsta, multitudinea acestora si pozitionarea lor pe tot corpul victimei fac ca aceasta sustinere sa nu aiba nicio relevanta in cauza.
        Cert este ca, cu cat este mai mare viteza de circulatie a unui autoturism, cu atat mai severe sunt leziunile, indiferent de varsta victimei.
        Mai mult, pentru confirmarea sau infirmarea acestei sustineri, este nevoie de opinia de specialitate a unui medic legist, motiv pentru care, cu atat mai mult, ar fi trebuit respinsa plangerea invinuitului pentru ca, prin reluarea urmaririi penale, sa se ceara o parere de specialitate si cu privire la acest aspect. Or, procurorul face o simpla supozitie si, inclusiv pentru acest motiv, admite plangerea invinuitului.
        In ceea ce priveste forta probanta a raportului de expertiza nr. 69 din 15 aprilie 2011, prin Ordonantam. 919/II/2/2011 din 30.12.2011, procurorul a fost apreciata in mod corect ca fiind superioara celorlalte 2 rapoarte de expertiza intocmite anterior in cauza mai ales prin prisma conditiilor superioare de obiectivitate in care a fost efectuat, avand in vedere si faptul ca numele expertilor care au intocmit rapoartele de expertiza anterioare era dinainte cunoscut.
        Cu privire la acest aspect, prin Ordonanta atacata nr. 29/11/2/2012 din 06.02.2012, procurorul arata ca „nici aprecierile cu privire la obiectivitatea ultimului raport de expertiza, nu sunt intemeiate, atata timp cat se refera doar la locul unde s-a efectuat expertiza, respectiv la Bucuresti sau a eventualei identitati a expertului".
        Este de asemenea o sustinere nefondata in conditiile in care, intr-adevar, in ceea ce priveste primele 2 expertize efectuate in cauza, numele expertului a fost cunoscut inainte de efectuarea expertizei.
        Un ultim aspect la care s-a facut referire vizeaza o contradictie ce rezulta din concluziile la care ajunge Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel …..
        Astfel, desi prin Ordonanta nr. 888/P/2009 din 04.11.2011 se dispune scoaterea de sub urmarire penala in temeiul dispozitiilor art. 11, pct. 2, lit. b raportat la art. 10, lit. d) Cod pr. pen. pentru lipsa laturii subiective, respectiv a culpei invinuitului, prin Ordonanta nr. 29/II/2/2012 din 06.02.2012 se face vorbire despre „imposibilitatea fortuita de a evita accidentul", fiind deci o referire la o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, respectiv la cazul fortuit, deci la art. 10, lit. e) Cod pr. pen. iar nu lit. d) pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala.
        S-a concluzionat ca  probele administrate in cauza dovedesc ca invinuitul se face vinovat de savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, concluziile raportului de expertiza criminalistica nr. 69 din 15 aprilie 2011 efectuat de ….. fiind cele corecte si conforme cu realitatea, coroborandu-se in acest sens si cu concluziile raportului de constatare medico-legala nr. 320/08.10.2009 al ……
        Instanta sesizata cu solutionarea plangerii constata ca pe parcursul solutionarii plangerii, petentele au formulat cerere de stramutarea judecarii cauzei.
        Prin sentinta penala nr. 844/25 mai 2012 Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis cererea si a dispus stramutarea judecarii cauzei la Judecatoria Onesti.
        Cauza a fost inregistrata pe rolul acestei instante la data de 20.06.2012, sub nr. 292/199/2012.
        In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri, s-a consultat dosarul penal nr. 888/P/2009 al Parchetului de pe langa judecatoria ….si din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarea situatie de fapt :
        La data de 07.10.2009, orele 19.13, organele de politie din cadrul  ….. au fost sesizate prin S.N.U.A.U. 112 de faptul ca pe DN 15 – ….. a avut loc un accident mortal de circulatie soldat cu o victima.
        La fata locului s-a deplasat o echipa operativa formata din lucratori de politie si un  specialist criminalist, care, in prezenta martorilor asistenti,  au identificat faptuitorul, autoturismul implicat in evenimentul rutier, au efectuat actele premergatoare inceperii urmaririi penale constatand in constatari si masuratori judiciare, insotite de fotografii cu acelasi caracter.
        A fost identificata victima – … in varsta de 71 de ani care a fost gasita decedata.
        La data de 26.10.2009, prin rezolutia procurorului, a fost confirmata inceperea urmariri penale impotriva invinuitului ….. sub aspectul comiterii infractiunii de3 ucidere din culpa, in forma prevazuta de art. 178 Cod penal. Invinuitul a fost testat la fata locului cu aparatul alcooltest Drager, dupa care i-au fost recoltate probe biologice de sange, rezultatul acestora fiind negativ.
        Prin ordonanta data de prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria ….. s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului ….., cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 178 al. 1, 2 Cod penal, intrucat fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii sub aspectul laturii subiective.
        Urmare a plangerii la solutie formulate de partile vatamate ….. si …., prin ordonanta nr.919/II/2/2011 a primului procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul …… s-a dispus infirmarea ordonantei nr. 888/P/2009 si redeschiderea urmaririi penale.
        Nemultumite de ordonanta prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul ….., invinuitul a formulat plangere la prim procurorul Parchetului de pe langa Curtea de Apel ……
        Prin ordonanta nr. 29/II/2 06.02.2012, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel ….. a admis plangerea petentului ….., a infirmat ordonanta nr. 919/II/2/2011 a primului procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul …….si a mentinut ordonanta nr. 888/P/2009 a prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria …..prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului ….., cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 178 al. 1, 2 Cod penal.
        La admiterea plangerii s-au avut in vedere urmatoarele:
        Din verificarile efectuate si probele administrate in cauza rezulta ca in seara zilei de 07.10.2009, in jurul orelor 19,10, numitul ….. se afla la volanul autoturismului marca „Peugeot 307" cu nr. de inmatriculare ….. si circula pe DN 15, pe …., pe directia de mers …... in momentul in care a ajuns in dreptul imobilului cu nr.227, conducatorul auto …., a fost orbit de farurile unui autotren care circula din sens opus, astfel incat nu a putut observa victima ….., ce se angajase in traversarea strazii, printr-un loc nepermis, aflat la o distanta de cea.7 m de trecerea de pietoni. La producerea accidentului au concurat o serie de factori printre care conditiile meteorologice nefavorabile, (de intuneric si cele atmosferice de ploaie), iluminatul stradal care nu functiona pe portiunea de drum respectiva circulatia desfasurandu-se la lumina farurilor, amplasarea defectuoasa a indicatorului rutier „trecere de pietoni" ce nu putea fi vazut de catre petent, acesta fiind orientat cu fata spre trotuar si nu spre carosabil, precum si trecerea inopinanta a victimei prin spatele autotrenului.
        Conform rapoartelor de expertiza tehnica efectuate de catre expertii …. si …. rezulta ca in momentul impactului conducatorul auto rula cu o viteza cuprinsa intre 28-29 Km/h (viteza [egala pe acea portiune de drum fiind de 30 Km/h), iar conditia pentru evitarea producerii accidentului era ca invinuitul sa circule cu o viteza de 13 Km/h. De asemenea, semnalizarea rutiera nu evidentia nici o situatie specifica trecerii pentru pietoni a reducerii vitezei, pentru ca invinuitul .. sa fie obligat sa circule cu o viteza mai mica. Chiar daca ultimul raport de expertiza intocmit de …. concluzioneaza ca viteza de deplasare a autoturismului era de cea. 48-52 Km/h, calcularea vitezei nu s-a putut realiza prin determinare analitica, ci doar prin simulare, in baza unor comparatii a autovehiculului implicat in accident cu alte autoturisme care nici macar nu sunt identice cu acesta.
        La calcularea vitezei nu s-a tinut cont de conditiile atmosferice nefavorabile, respectiv timpul de franare stabilit ca urmare a carosabilului umed, iar raportul de expertiza este incomplet deoarece prezinta in plansa foto avariile unor vehicule similare celui implicat in evenimentul rutier care au circulat cu o viteza de 40-60 km/h, fara a prezenta spre comparatie si avariile unor autoturisme ce rulau cu viteze de 25-30 km/h in conditii similare.
        De asemenea, raportul de expertiza intocmit de … s-a realizat fara participarea unui expert parte asa cum solicitase initial numitul ……., ingradindu-i dreptul la aparare al acestuia.
        Astfel, raportul de expertiza insusit de catre prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul …..nu poate avea valoare probanta de sine statator, atata timp cat este incomplet si nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza, toate aceste probe fiind apropiate cu concluziile rapoartelor de expertiza efectuate ia ….si …, in care se precizeaza ca invinuitul a respectat regulile de circulatie impuse de indicatoarele si marcajele din zona.
        Din procesul verbal de cercetare la fata locului reiese ca autoturismul se afla o distanta cea.7 m de locul marcat pentru trecerea de pietoni si ca indicatorul rutier „trecere de pietoni" nu putea fi vazut de catre conducatorii auto care rulau dinspre …u, aspect confirmat si de catre ….., care au recunoscut ca trecerea de pietoni nu a fost presemnalizata cu indicator specific de atentionare.
        Martorul ……, confirma faptul ca autoturismul condus de catre invinuit se afla la o distanta de 7-8 metri de trecerea de pietoni si pentru a permite cadrelor medicale sosite ia fata locului sa acorde ajutor medical victimei, conducatorul auto a fost rugat sa dea inapoi autoturismul pe o distanta de 3-4 metri. De asemenea, martorul ocular …. a confirmat declaratiile date de catre … cu privire la locul impactului care s-a situat la o distanta de 3-4 metri de limita marcajului pietonal.
        Asa cum s-a aratat mai sus, toate aceste probe se coroboreaza cu rapoartele de expertiza tehnica efectuate de catre expertii … si ….., care sunt foarte apropiate in ce priveste viteza de rulare a autoturismului (28-29 km/h), locul producerii impactului (intre 3,7 si 7,7 metri fata de limita marcajului pietonal), timpul te reactie pentru a frana si distanta parcursa de autoturism (3 metri de la locul producerii accidentului).
        Ca atare, primele doua expertize intocmite in cauza se coroboreaza cu celelalte probe administrate, respectiv depozitiile martorilor audiati in cauza si ale invinuitului, procesul verbal de cercetare la fata locului si adresele cu relatii.
        Prin plangerea formulata, petentele au solicitat sa se constate ca, plangerea formulata de petentul ….. si admisa de prim procurorul Parchetului de pe langa Curtea de Apel ….., este inadmisibila, calea de atac fiind cea a plangerii la instanta potrivit dispozitiilor art. 278/1 Cod procedura penala.
        Instanta va respinge exceptia ridicata din urmatoarele considerente :
        Potrivit dispozitiilor art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa respingerea plangerii facute conform art. 275—278 din Codul de procedura penala impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
        Totodata, art. 278 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala stabileste competenta de solutionare a plangerilor formulate impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de procuror, in favoarea procurorului ierarhic superior celui care a adoptat actul contestat de catre parte.
        Procedura de control pe cale ierarhica, in cadrul unitatii de parchet, constituie, in cazul solutiilor de netrimitere in judecata, o etapa prealabila declansarii verificarii actului de catre instanta, in procedura speciala reglementata de art. 278 1 din Codul de procedura penala.
        Dispozitiile art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura penala prevad expres succesiunea etapelor care preced declansarea controlului judecatoresc si conditioneaza sesizarea instantei de confirmarea de catre procurorul ierarhic superior a solutiei de netrimitere in judecata cuprinse in rezolutie sau ordonanta.
        Rezulta, asadar, ca persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate beneficiaza de verificarea in doua etape a solutiei date de procuror, astfel:
        - controlul intern, declansat in aplicarea principiului subordonarii ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, in cadrul parchetului din care face parte procurorul care a dat solutia de netrimitere in judecata; si
        - controlul judecatoresc, initiat prin formularea, in termenul prevazut de art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, a unei plangeri adresate instantei careia i-ar reveni competenta sa solutioneze cauza in fond.
        In situatia particulara in care solutia de netrimitere in judecata este infirmata de catre primul procuror in procedura prevazuta de art. 278 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, solutia acestuia din urma urmeaza a fi supusa controlului ierarhic din ratiuni ce tin atat de respectarea principiului controlului si subordonarii ierarhice, dar si a dreptului partii de a beneficia de un dublu control al solutiilor de netrimitere in judecata, astfel dupa cum s-a aratat anterior.
        Pe parcursul solutionarii plangerii la termenul de judecata din data de 24.09.2012, intimatul a ridicat exceptia inadmisibilitatii formularii plangerii la instanta impotriva ordonantei nr.29/II/2 06.02.2012 a procurorului general al  Parchetului de pe langa Curtea de Apel …..intrucat potrivit dispozitiilor art. 278/1 Cod procedura penala, controlul judecatoresc este instituit numai asupra solutiilor de netrimitere in judecata si nu asupra solutiilor date de procurorul ierarhic superior.
        Instanta a respins exceptia invocata din urmatoarele considerente:
        Prevederile art. 278/1 alin. 1 Cod pr. pen., prin continutul lor neechivoc asigura exercitarea efectiva de catre toate persoanele interesate a dreptului lor de acces la justitie, in conformitate cu art. 8 din Cedo si cu dreptul la un proces echitabil conform art. 7 din conventie.
        Prin dispozitiile art. 2781 din Codul de procedura penala este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei solutiilor de netrimitere in judecata, in raport cu cercetarile efectuate in cadrul actelor premergatoare sau al urmaririi penale.
        Este evident ca in cazul celorlalte acte sau masuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozitiilor date de el, un asemenea control din partea judecatorului nu mai poate avea loc.
        Un atare mod de a se proceda se impune deoarece, pe langa ca nu este prevazut controlul judiciar decat asupra rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, precum si cu privire la dispozitia de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu, pentru toate celelalte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate din dispozitia sa, cum sunt masurile preventive si cele asiguratorii, au fost reglementate proceduri specifice de verificare imediata de catre instanta (art. 1402 si art. 168 din Codul de procedura penala) ori exista posibilitatea de a fi cenzurate indirect de instanta, fie in cadrul procedurii prevazute de art. 300 din Codul de procedura penala, referitoare la verificarea regularitatii actului de sesizare, fie cu ocazia cercetarii judecatoresti.
        Cum prin ordonanta nr. 29/II/2 06.02.2012 a procurorului general al  Parchetului de pe langa Curtea de Apel …. s-a mentinut ordonanta nr. 888/P/2009 de netrimitere in judecata, instanta a retinut ca dispozitiile acesteia sunt vizate de prevederile art. 278/1 Cod procedura penala, plangerea fiind admisibila.
        De alt fel, si decizia in interesul legii nr. LVII/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie statueaza ca in masura in care nu sunt vizate de prevederile art. 2781 din Codul de procedura penala, orice alte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate in baza dispozitiei sale nu sunt supuse plangerii ce se poate adresa judecatorului in temeiul acestui text de lege.
        Pe fondul cauzei, instanta constata si retine urmatoarele:
        In seara zilei de 07.10.2009, in jurul orelor 19,10, invinuitul …. a condus autoturismul marca „Peugeot 307” cu nr. de inmatriculare …. pe DN 15-…., pe directia de mers ….., in conditii de intuneric si conditii atmosferice de ploaie, circulatia desfasurandu-se la lumina farurilor. In dreptul trecerii de pietoni, autoturismul condus de invinuit se intersecteaza cu un tir care circula din sens opus, respectiv directia de mers …. si dupa depasirea trecerii  de pietoni, autoturismul condus de invinuit intra in coliziune cu pietonul ….., angajat in traversarea strazii de la stanga la dreapta.
        Iluminatul stradal pe portiunea de drum respectiva nu functiona, iar indicatorul „Trecere de pietoni” nu se afla expus catre conducatorii auto ce veneau dinspre …..ci era fixat cu simbolul catre trotuar-in directia pietonilor.
        Conducatorul auto a observat tardiv victima angajata in traversarea strazii dinspre statia ….., neavand timp de reactie pentru a frana, motiv pentru care a intrat in impact direct si imediat cu aceasta, victima cazand peste capota si parbrizul autovehiculului, iar de aici, dupa ce este transportata aproximativ 3 metri pe capota, in momentul opririi autoturismului, aluneca pe suprafata carosabila.
        In urma impactului, pietonul decedeaza la scurt timp, in pofida eforturilor personalului medical al Serviciului Ambulanta sosit imediat la fata locului.
        Invinuitul, pe parcursul urmaririi penale  a manifestat sinceritate sustinand ca a fost in imposibilitatea evitarii impactului intrucat victima i-a sarit in fata, iar trecerea de pietoni nu era semnalizata.
        Infractiunea de ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 Cod penal, presupune sub aspect obiectiv nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurile de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii.
        Producerea accidentului a avut loc pe un tronson de drum in localitate, trecerea de pietoni nefiind semnalizata in mod corespunzator, conducatorul auto avand obligatia, potrivit dispozitiilor art. 49 din OUG 195/2002 de a circula cu o viteza de 50 km/ ora.
        Indicatorul  de informare trecere pietoni, era fixat cu simbolul catre trotuar-in directia pietonilor nefiind amplasat vizibil si imposibil de observat de catre conducatorii auto. Or, semnificatia indicatorului rutier este de informare, conform anexei din regulament, pentru a crea posibilitatea conducatorilor auto sa reduca corespunzator viteza la trecerea de pietoni.
        Data fiind pozitionarea indicatorului (intors cu spatele spre drum –foto fila 11 ) aceasta echivaleaza  cu lipsa lui.
        Daca indicatorul rutier ar fi fost amplasat corect, potrivit art. 123 din Regulamentul de aplicare a Codului rutier, conductorul auto era obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h in localitati.
        Or, in cauza, inculpatul a respectat prevederile legale circuland cu viteza regulamentara (28-29 km/h).
        In ceea ce priveste conduita victimei, aceasta s-a angajat in traversarea strazii prin spatele autotrenului, fara a se asigura ca poate face aceasta manevra fara pericol pentru ea si ceilalti participanti la trafic.
        In cauza s-au intocmit 3 raporturi de expertiza de expertul …., din cadrul Biroului Local de Expertize … si ….. din cadrul Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice … si ….din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice..
        Din concluziile primelor doua raporturi rezulta ca autoturismul s-a intersectat cu tirul pe trecerea de pietoni, ipoteza sustinuta atat de invinuit cat si de singurul martor ocular identificat, ca invinuitul se deplasa cu o viteza de 29 km/ora si  putea evita producerea accidentului in conditia in care circula cu o viteza de 13 km/ora.
        Din  concluziile celei de-a treia lucrari, respectiv ale raportului de expertiza intocmit de expertul criminalist … din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, rezulta ca viteza de deplasare ar fi fost de 48-52 km/ora.
        Chiar si potrivit acestor concluzii invinuitul a respectat viteza legala.
        Avand insa in vedere dinamica producerii accidentului se vor insusi concluziile raportului de expertiza intocmit de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice …si ale expertului ….. ale caror limite in ceea ce priveste viteza de deplasare sunt apropiate, de aprox. 28 si respectiv 29 km/h.
        In ceea ce priveste expertiza efectuata de I.N.E.C. ….., este cea care in comparatie cu celelalte doua se fundamenteaza pe cele mai multe valori probabile, expertul luandu-le in considerare in mod arbitrar. Calcularea vitezei nu s-a putut realiza prin determinare analitica, ci doar prin simulare, in baza unor comparatii a autovehiculului implicat in accident cu alte autoturisme care nici macar nu sunt identice cu acesta.
        La calcularea vitezei nu s-a tinut cont de conditiile atmosferice nefavorabile, respectiv timpul de franare stabilit ca urmare a carosabilului umed, iar raportul de expertiza este incomplet deoarece prezinta in plansa foto avariile unor vehicule similare celui implicat in evenimentul rutier care au circulat cu o viteza de 40-60 km/h, fara a prezenta spre comparatie si avariile unor autoturisme ce rulau cu viteze de 25-30 km/h in conditii similare.
        Mai mult de atat, concluziile primelor doua expertize se coroboreaza si cu celelalte probatorii administrate la urmarirea penala, declaratiile martorilor …, …., declaratiile invinuitului si datele ce rezulta din cercetarea la fata locului, asa cum cer dispozitiile art. 63 al. 2 Cod procedura penala.
        Potrivit acestor dispozitii legale probele nu au o valoare dinainte stabilita, iar aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.
        Astfel, din procesul verbal de cercetare la fata locului reiese ca autoturismul se afla o distanta cea.7 m de locul marcat pentru trecerea de pietoni si ca indicatorul rutier „trecere de pietoni" nu putea fi vazut de catre conducatorii auto care rulau dinspre …., aspect confirmat si de catre …., care au recunoscut ca trecerea de pietoni nu a fost presemnalizata cu indicator specific de atentionare.
        Nu poate fi retinuta motivarea prim procurorului de pe langa Tribunalul …. ca invinuitul avea obligatia reducerii vitezei deoarece in zona era amplasat indicatorul „statie de autobuz”, depozitiile textului legal in art. 131 din HG 1391/2006 referindu-se la o cu totul alta imprejurare.
        Martorul ….., confirma faptul ca autoturismul condus de catre invinuit se afla la o distanta de 7-8 metri de trecerea de pietoni si pentru a permite cadrelor medicale sosite ia fata locului sa acorde ajutor medical victimei, conducatorul auto a fost rugat sa dea inapoi autoturismul pe o distanta de 3-4 metri. De asemenea, martorul ocular …. a confirmat declaratiile date de catre …… cu privire la locul impactului care s-a situat la o distanta de 3-4 metri de limita marcajului pietonal.
        La toate acestea se adauga ca invinuitul a respectat regulile de circulatie impuse de indicatoarele si marcajele din zona.
        In consecinta, instanta retine ca inculpatul a respectat prevederile legale, neputand  prevedea care va fi reactia victimei, faptei sale lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infractiunii, sub aspectul laturii subiective –vinovatia sub forma culpei, deoarece lovirea victimei s-a datorat unor imprejurari imprevizibile si nu putea fi evitata.
        In consecinta in baza art. 278/1 al. 8 lit. a Cod procedura penala, se va respinge ca neintemeiata plangerea  formulata de petentele …., ….., impotriva solutiei de netrimitere in judecata data de procuror in dosarul nr. 888/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria …..asa cum a fost mentinuta  prin ordonanta nr. 29/II/2/2012 a procurorului general al  Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau.
        Se va mentine solutia din ordonanta atacata.
        In baza art.192 al 2 Cod procedura penala petentele vor fi obligate   lei cheltuieli judiciare catre stat.
        Pentru aceste motive,
        In numele legii,
        H O T A R A S T E:
        
        Respinge exceptiile invocate de petentele …, …. si intimatul …
        In baza art. 278/1 al 8 lit. a Cod procedura penala, respinge ca neintemeiata plangerea formulata de petentele …, …. domiciliate …., impotriva solutiei de netrimitere in judecata data de procuror in dosarul nr. 888/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria ….. asa cum a fost mentinuta prin ordonanta nr. 29/II/2/2012 a procurorului general al  Parchetului de pe ..
        Mentine solutia din ordonanta atacata.
        In baza art. 192 al. 2 Cod procedura penala obliga petentele la cate 200  lei cheltuieli judiciare catre stat.
        Definitiva.
        Pronuntata in sedinta publica azi, 04.10.2012.
        
        
        PRESEDINTE                                                                                   GREFIER
        
        
        
        
        
        
        



1


Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Plangeri prealabile

plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
Plangere impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale Competenta prim procurorului adjunct in solutionarea plangerii - Decizie nr. 141 din data de 19.04.2010
Plangere contra solutiei procurorului. Casare cu trimitere pentru nerespectarea dispozitiilor art.278/1 al.8 lit.b. Nemotivare. - Decizie nr. 298 din data de 18.12.2009
- Sentinta penala nr. 78 din data de 28.05.2008
abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 C.pen. ?i favorizarea infractorului prev. de art.264 C.pen - Sentinta penala nr. 1 din data de 21.03.2012
Plangerea petentului vizeaza un act al procurorului, efectuat in cursul urmaririi penale, care nu poate fi atacat decat in fata procurorului ierarhic superior, nu si in fata instantei de judecata. Legea nu permite atacarea in fata instantei de judecata, d - Hotarare nr. 558/R din data de 07.06.2013
Santaj. Elemente constitutive. - Sentinta penala nr. 1/F din data de 16.03.2011
Santaj. Elemente constitutive. - Sentinta penala nr. 1/R din data de 16.03.2011
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Respins recurs plangere contaventionala OPC. - Decizie nr. 253/R din data de 18.02.2010
Recurs, infractiune urmaribila la plangerea prealabila a partii vatamate. - Decizie nr. 127 din data de 05.04.2012
Art. 2781 Cod Procedura Penala. - Sentinta penala nr. 332/S din data de 30.11.2011
Art. 2781 Cod Procedura Penala. - Sentinta penala nr. 337/S din data de 07.12.2011
Plangere prealabila, momentul in care incepe sa curga termenul prevazut de art. 284 alin. 1 Cod Procedura Penala. Cu opinie separata. - Sentinta penala nr. 577/R din data de 16.12.2011
Recurs plangere rezolutie procuror. Respins - Sentinta penala nr. 3 din data de 29.10.2009
Recurs plangere rezolutie procuror – respins - Sentinta penala nr. 1 din data de 29.10.2009
Plangere impotriva deciziei C.N.S.C. Inaplicabilitatea dispozitiilor O.U.G. nr.34/2006. Desfiintarea deciziei atacate si trimiterea contestatiei spre solutionare instantei competente. - Decizie nr. 2160 din data de 27.07.2011
Anularea din oficiu a procedurii de atribuire de catre C.N.S.C.Conditii. - Decizie nr. 1 din data de 05.01.2010