DREPT PENAL. PARTEA GENERALA. Fapta inculpatului de a emite biletele la ordin numai pentru a efectua exportul marfii demonstreaza fara dubii vointa de a se opune cu rea-credinta la executarea contractului.

b) Fapta inculpatului de a emite biletele la ordin numai pentru a efectua exportul marfii demonstreaza fara dubii vointa de a se opune cu rea-credinta la executarea contractului.
Judecatoria Constanta, judetul Constanta, prin sentinta penala nr. 136 din 23 ianuarie 2004 pronuntata  in dosarul penal nr.1799/2003, in baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b cod pr.penala, a achitat  inculpatul O.E., fara  antecedente penale, pentru comiterea infractiunii de inselaciune prev.de art.215 alin.1 si 3 cod penal, deoarece fapta nu era prevazuta de legea  penala.
Apelul declarat de parchetul de pe langa Judecatoria Constanta si partea civila S.C. R.P.O. S.A. Constanta impotriva sentintei penale de mai sus, au fost respinse de catre Tribunalul Constanta, prin decizia penala nr.312 din 17  mai 2004, ca fiind nefondate.
Impotriva ambelor hotarari au declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si partea civila  S.C. R.P.O. S.A. Constanta, in termen si motivat.
Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, prin motivele scrise, sustinute oral in instanta, sustine netemeinicia si nelegalitatea ambelor hotarari pronuntate in cauza, avand in vedere faptul ca, desi nu a fost contestata starea de fapt retinuta prin actul de acuzare, se sustine ca inculpatul a actionat in modul aratat, nu cu intentia vadita de a insela pe partea civila.
Se apreciaza ca, din probele administrate rezulta ca inculpatul a intentionat inducerea in eroare a partii vatamate - societatea prestatoare de servicii, de vreme ce a beneficiat de serviciile furnizate, in virtutea contractului incheiat, urmarind neplata contravalorii operatiunilor, daca se are in vedere ca de la bun inceput, in conturile sale nu avea disponibil banesc, dar pe toata derularea contractului, cand a primit sume de bani in lei si valuta, au fost retrase si transferate de catre inculpat la o alta firma, unde era administrator.
Astfel ca, inculpatul nu a onorat biletele la ordin nici la data stipularii in contract si nici la data scadentei acestora, refuzand sub toate formele plata.
In concluzie, se solicita ca potrivit prevederilor art.3859 pct.17 cod pr. penala, sa fie admis recursul si condamnat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.215 alin.1 si 3 cod penal.
Partea civila, prin motivele scrise depuse la dosar, sustine netemeinicia si nelegalitatea ambelor hotarari, aratand ca instantele au ignorat complet care este regimul juridic al biletelor la ordin - instrumente de credit si plata, pe care le-a emis inculpatul, in conditiile in care nu avea disponibil banesc, are datorii fata de alti clienti, inclusiv catre stat.
Latura subiectiva - intentia in  savarsire a infractiunii de inselaciune, rezulta din situatia de fapt, asa cum a fost retinuta de instanta de judecata, dar careia i s-a dat o conotatie de litigiu civil.
Partea civila, solicita admiterea recursului, casarea ambelor hotarari si obligarea inculpatului la despagubiri civile, asa cum au fost formulate la instanta de fond.
Verificand din oficiu, motivele de recurs, constata :
Inculpatul O.E., a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr. 3883/P/2001 al Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev.de art.215 alin.1 si  3 cod penal.
Judecatoria Constanta, prin sentinta penala nr.136 din 23 ianuarie 2004 a pronuntat achitarea inculpatului, in conformitate cu art.10 lit.b cod pr.penala pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
Se sustine ca data scadentei primului bilet la ordin a fost fixata pentru 15 martie 2001, in timp ca scadenta celui de-al doilea bilet la ordin a fost stabilita pentru 22.03.2001, astfel incat nu are importanta ca la momentul emiterii documentelor nu exista provizia necesara, stiut fiind ca termenul este stabilit in favoarea debitorului in absenta unor clauze contrare.
Prin urmare, pana la termenul prevazut beneficiarul putea alimenta contul bancar, iar din acest punct de vedere se constata ca in perioada 20.02.-2.03.2001 contul a fost creditat cu suma de 109.954 USD, iar in perioada 8.03.-13.03.2001 contul in lei a fost creditat cu suma de 2.183.500 lei.
Cele retinute mai sus privesc si biletele la ordin emise la data de 7.03.2001, cu scadente la  16 martie 2001 si 19 martie 2001, astfel incat se constata ca sumele ce au alimentat contul inculpatului puteau servi la plata debitelor societatii in cuantum de 18.688,53 USD si 286.263.513 lei.
De asemenea, se considera ca reaua credinta a faptuitorului nu poate fi dedusa din refuzul de plata manifestat prin adresele nr.88/6.04.2001, nr.93/18.04.2001 si nr.105/7.05.2001, in care inculpatul se prevaleaza de plangerea adresata organelor de urmarire penala, atata vreme cat printr-o alta comunicare adresata unitatii bancare sub nr.97/24.04.2001, acesta solicita numai amanarea platii la o data ulteriora - 31.05.2001 - in cazul in care litigiul ivit cu privire la factura in cauza va fi insusit de ambele parti.
La randul sau, retragerea disponibilitatilor de cont si transferarea lor catre S.C. O.S. S.R.L. Constanta, nu este de natura a evidentia o eventuala intentie de prejudiciere a partii vatamate, intrucat aceasta operatiune a avut loc in cursul litigiului dintre parti referitor la modul de achitare a facturii nr.5453786, spre a evita o plata nedatorata.
Cu toate acestea, se recunoaste, privitor la factura ce a generat litigiul dintre parti, expertiza precizeaza ca prestatorul nu a respectat prevederile contractului, in sensul ca facturarea cantitatilor s-a efectuat fara sa existe o declaratie din partea  beneficiarului sau a unei societati angajate de catre acesta prin scrisori de trasura sau avize de insotire a marfii.
Din cele de mai sus, se apreciaza ca catre instanta de fond, ca derularea raporturilor contractuale   s-a facut independent de vreo actiune de inducere sau mentinere in eroare, iar indeplinirea obligatiilor de catre prestator nu a avut legatura cu disponibilitatile aferente biletelor la ordin.
Tribunalul Constanta, prin decizia penala nr.312 din 17 mai 2004, a aratat ca, inculpatul O.E., in numele societatii comerciale P.S.R. S.R.L. a refuzat prin adresele nr.25/13.01.2001 si nr.31/21.02.2001, in totalitate, plata facturii fiscale nr.5453786, returnand-o prestatorului, cu motivarea ca prestatiile portuare facturate fusesera platite anterior. Intre cele doua parti contractante a urmat o corespondenta comerciala prin care acestea   si-au confruntat drepturile si obligatiile realizate si asumate pana la acea data, in cele din urma inculpatul comunicand cu adresa nr.38/5.03.2001,ca nu are obiectiuni decat in privinta punctului 3 din factura, in opinia sa, nesustinut prin acte justificative.
Inculpatul era indrituit sa refuze plata si fata de mentiunea ce rezulta din expertiza, in sensul ca prestatorul nu a respectat prevederile contractuale, facturand cantitatile fara sa existe o declaratie din partea beneficiarului sau a unei societati angajate de catre aceasta prin scrisori de trasura sau avize de insotire a marfii.
Se considera ca, cu intentia de a rezolva mai intai litigiul civil si nu intentia de a insela partea contractanta, inculpatul a solicitat unitatii bancare (adresa nr.987/24.04.2001), amanarea platii la o data ulterioara, 31.05.2001.
Aceeasi intentie de lamurire a situatiei executarii contractului a stat si la baza retragerii disponibilitatilor de cont si transferarea lor de catre S.C. O.S.M. S.R.L.Constanta.
Asa cum corect a constatat instanta de fond in urma examinarii contractului incheiat de parti, atat in forma initiala, cat si in urma modificarii prin  actul aditional, biletele la ordine priveau o perioada anterioara finalizarii operatiunilor, nu serveau ca instrument de plata, cata  vreme la momentul emiterii lor,contravalorea prestatiilor nu fusese determinata,urmand ca achitarea acestora sa se faca ulterior, prin ordin de plata.
Ca situatie de fapt, retinuta prin rechizitoriu, dar si de catre cele doua instante de judecata, rezulta urmatoarele :
La data de 26 iulie 1999, inculpatul in calitate de beneficiar (asociat la S.C. P.S.R. S.R.L., incheie cu S.C. R.P.O. S.A. Constanta - fosta S.C. D., in calitate de prestator, contractul de prestari servicii inregistrat sub nr.3508/1999, avand ca obiect operatiuni portuare privind primirea, depozitarea, manipularea in transbord direct-indirect, expedierea si reexpedierea fierului vechi la export si intern, livrat de S.C. P.S.R. S.R.L. Constanta, transbordul indirect al marfii sosite cu mijloace de transport terestre, operatiuni de cantarire a vehiculelor cu si fara marfa.
Prin clauzele contractuale stipulate in contract, partile au stabilit modalitati si conditii de facturare si plata.
In acest sens, prestatorul elibera documentele finale de incarcarea marfii pe nave, numai dupa ce beneficiarul depunea un bilet la ordin pentru suma reprezentand prestatii portuare, depozitare si alte datorii fata de prestator.
Potrivit acelorasi clauze, facturarea finala se facea de catre prestator la terminarea incarcarii, beneficiarului revenindu-i obligatia sa efectueze plata valorii facturilor in maxim 15 zile de la data emiterii lor.
Potrivit actului aditional la contractul de prestatii nr.3508 din 26.07.1999, act incheiat intre parti la data de 12.05.2000, au fost actualizate modalitatile si conditiile de facturare si plata a serviciilor, in sensul ca prestatorul efectua facturarea prestatiilor in baza cantitatii declarate de beneficiar sau de societatile angajate de catre acesta din urma, prin scrisori de trasura, avize de insotire, draft.
Totodata, in timpul operatiunilor de incarcare, beneficiarul trebuia sa depuna biletul la ordin pentru suma reprezentand prestatiile portuare, depozitare si alte datorii fata de prestatori, acesta din urma avand obligatia eliberarii documentelor finale de incarcare, dupa primirea biletului la ordin, efectuand facturarea dupa incarcarea efectiva a marfii, sens in care beneficiarul urma sa efectueze plata valorii facturilor emise in conditiile sus mentionate, in lei, maxim 5 zile si in dolari USD, maxim 10 zile de la data emiterii.
In cazul neachitarii valorii facturilor la termenul scadent, beneficiarul urma sa suporte penalitati de 1% din valoarea fiecarei facturi, pentru fiecare zi de intarziere de la data emiterii.
In aceste conditii, in  raport de probele administrate in cauza, s-a retinut ca la data de 26.01.2001, potrivit facturii fiscale nr.5453786, S.C. R.P.O. S.A. Constanta solicita inculpatului, in calitate de beneficiar, reprezentantul S.C. P.S.R. S.R.L. Constanta, plata sumei de 176.069.304 lei, reprezentand contravaloare manipulare returnare fier vechi din vagon descarcat la teren, manipulare returnare fier - autobasculare teren/teren si incarcare la nava si manipulare returnare fier de la teren incarcat la vagoane.
Potrivit adreselor existente la dosar nr.25/13.02.2001 si nr.31/21.02.2001, inculpatul a refuzat plata facturilor,returnand prestatorului, pe considerentul ca datele inserate care au stat la baza calcularii sumelor sunt eronate, in conditiile in care inculpatul a invocat plata acestora anterior, prin factura emisa la 10.01.2001 sub nr.4934361, catre prestator.
Datorita situatiei premise, la data de 16.02.2001, prin adresa nr.737, prestatorul S.C. R.P.O. S.A. Constanta, a adus la cunostinta inculpatului, ca prin factura invocata de acesta, ca instrument de plata al stingerii obligatiei reprezentand achitarea sumei invocate, a fost achitata de fapt contravaloarea unor alte operatiuni, respectiv depozitarea fierului vechi refuzat la export si returnat la intern.
Chiar si in aceste conditii, datorita disensiunilor ivite in derularea contractului, prestatorul si-a indeplinit obligatiile contractuale, continuand incarcarea fierului vechi la bordul M/N F.S. si M/N R., obligandu-l in acest sens, chiar daca indirect, ca inculpatul sa-si indeplineasca obligatiile ce decurgeau din clauzele contractuale, respectiv emiterea biletelor la ordin pe timpul operatiunilor de incarcare.
In aceste conditii, s-a constatat ca la 22.02.200, inculpatul a emis un prim bilet la ordin in valoare de 8638,53 USD, cu data scadentei 15.03.2001, reprezentand contravaloarea operatiunii de incarcare a M/N F.S., conform facturii proforme nr. 5458949/20.02.2001, in valoare de 8,968,110 USD, contravaloarea prestatiilor ridicandu-se la terminarea incarcarii navei la data de 23.02.2001, la suma de  9.023.080 USD,  conform facturii fiscale nr. 5453953/27.02.2001.
La data de 2.03.2001, inculpatul a emis al doilea bilet la ordin, cu suma de 10.030,00 USD, scadent la 22.03.2001, reprezentand contravaloarea operatiunilor de incarcare fier vechi la M/N R., in baza facturii proforme nr. 54585953/28.02.2001.
Desi inculpatul a refuzat in mod constant plata facturii nr.5453786, emisa de prestator la data de 26.01.2001, acesta din urma ii pune in vedere inculpatului ca nu va elibera documentele finale de incarcare pentru M/N R., in conditiile in care acesta nu intelege sa-si indeplineasca obligatiile contractuale, in sensul emiterii biletelor la ordin pentru prestatiile de care a beneficiat pe timpul operatiunilor de incarcare.
Pe temeiul acestei stari de fapt, inculpatul, la data de 7.03.2001, emite doua bilete la ordin, unul in valoare de 141.357.992 lei, scadent la data de 16.03.3001 si celalalt scadent la 19.03.2001, in valoare de 144.905.521 lei.
In aceste conditii, avand garantia ca plata prestatiilor portuare, va fi achitata de inculpat, urmare a emiterii celor patru bilete la ordin, prestatorul a emis documentele finale de incarcare a M/N R., conditie in care S.C. P.S.R. S.R.L. Constanta, a putut efectua exportul marfii.
Imediat dupa emiterea ultimelor bilete la ordin, desi cunostea ca nu are disponibil in cont, inculpatul sesizeaza Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, depunand plangere impotriva administratorului prestator S.C. R.P.O. S.A. Constanta, la data de 12.03.2001, cu trei zile inainte de primul termen scadent al primului bilet la ordin - cu termen scadent la 15.03.2001, in valoare de 8.638,53 USD, invocand in apararea sa ca a fost constrans sa emita biletele la ordin pentru sume care nu le datora.
La adapostul acestui artificiu juridic, inculpatul prevalandu-se de plangerea depusa, a solicitat Bancii M.I.S.R. R.B. - Agentia Constanta, unde societatea beneficiara avea conturi deschise, sa nu efectueze plata biletelor la ordin in lei, la data scadentei.
In aceste conditii, biletele la ordin au fost introduse de societatea prestatoare la plata, ocazie cu care au fost refuzate datorita disponibilului insuficient in banca.
Potrivit  art.215 alin.3 cod penal, inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii  sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile  stipulate, constituie infractiune.
In cazul de fata, inculpatul la data de 26 iulie 1999, in calitate de beneficiar incheie cu S.C. R.P.O. S.A.Constanta, in calitate de prestator, un contract de prestari servicii, avand ca obiect "operatiuni portuare privind primirea, depozitarea, manipularea in transbord direct, indirect, expedierea fierului vechi la export si intern livrat de S.C. P.S.R. S.R.L.Constanta. 
Prin acelasi contract se stipuleaza in sarcina beneficiarului  sa depuna un bileet la ordin pentru suma reprezentand prestatie portuara, depozitare, iar prestatorul sa  elibereze documentele finale de incarcare a marfii pe nave, numai dupa ce va primi biletul la ordin.
Dupa ce prestatorul a trecut la executarea  atributiilor prevazute in contract, ca urmare a faptului ca, beneficiarul dadea semne evidente de neindeplinire a obligatiilor - sa incheie intre parti un act aditional  la contract - nr.1300/12.05.2000, prin care se actualizeaza modalitatile si conditiile de facturare si plata a serviciilor.
La data de 21 iunie 2003, S.C. R.P.O. S.A. formuleaza plangere impotriva inculpatului, prin aceea ca, pe parcursul derularii raporturilor contractuale cu S.C. P.S.R. S.R.L.Constanta, in calitate de beneficiar, a emis patru bilete la ordin, care au fost refuzate la plata pentru lipsa disponibilului  bancar.
Din probele enumerate mai sus, rezulta cu certitudine, refuzul de plata  in totalitate a facturii fiscale nr.5453786, pe care o returneaza prestatorului, motivat de faptul ca datele care au stat la baza calculului sumei, sunt eronate, sumele fiid achitate ulterior prin factura nr.4934361/10.01.2001.
Cu privire la  acest aspect, in expertiza contabila, la capitolul III (fila 152 dosar urmarire penala - ultimul paragraf), se evidentiaza ca nu poate verifica veridicitatea afirmatiilor, pentru ca se impune o analiza a tuturor intrarilor si iesirilor de fier vechi pe anul 2000, stabilirea stocului ramas si returnat la intern, greu de realizat in lipsa documentelor.
Desi inculpatul a refuzat plata facturii de mai sus, prestatorul isi indeplineste in continuare obligatiile contractuale, respectiv  incarcarea fierului vechi la bordul M/N F.S. si M/N R.
In urma acestor operatiuni de incarcare, prestatorul intocmeste facturile proforme reprezentand contravaloarea operatiunilor de incarcare fier vechi din 28.02.2001.
Si de aceasta data, inculpatul refuza plata facturii, dar pentru ca era in pericolul ca prestatorul sa nu emita documentele finale de incarcare a celor  doua nave, fara de care nu puteau efectua exportul marfii, inculpatul emite doua  bilete la ordin in lei din acea sata, reprezentand contravaloarea prestatiilor solicitate  la plata, dupa cum urmeaza: biletul la ordin emis la 7.03.2001 in valoare de 141.357.992 lei; biletul la ordin emis la 7.03.20011 in valoare de 144.905.521 lei,  ambele scadente la 16 si respectiv 19.03.2001.
Inculpatul, pentru a impiedica executarea contractului incheiat cu prestatorul, cat si incasarea celor doua bilete la ordin, adreseaza o plangere Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, impotriva administratorului S.C. R.P.O. S.A., inregistrata sub nr.1500/P/2001, prin care sesizeaza ca a fost constrans la emiterea celor doua bilete la ordin, aspect ce s-a constatat ca fiind nefondat.
In acelasi timp, inculpatul solicita Bancii M.I.S.R. R.B. - Agentia Constanta, sa nu se efectueze plata, prevalandu-se de plangerea adresata parchetului.
Intre timp, inculpatul isi transfera banii din cont, intr-un alt cont, in aceste conditii Banca M.I.S.R. R.B. Agentia Constanta, returneaza catre S.C. R.P.O. S.A., toate biletele la ordin, refuzand plata pentru insuficienta disponibilului bancar.
Avand in vedere ca cele doua bilete la ordin in lei, in valoare de 286.263.513 lei au fost emise de inculpat in baza documentelor finale de incarcare a M/N R., numai pentru a putea efectua exportul marfii, conduita sa demonstreaza fara dubii vointa de a se opune cu rea credinta de la executarea contractului, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.215 alin.3 cod penal.
Astfel, urmeaza a admite ca fondate recursurile declarate de parchet si partea civila, a se casa in totalitate sentinta si decizia penala si rejudecand :
In baza art.215 alin.3 cod penal,urmeaza a fi condamnat inculpatul la o pedeapsa privativa de libertate  in limitele prevazute de textul incriminator.