Raspunderea unitatilor bancare, in calitate de tert poprit, limitata la sumele eventuale care se vor regasi in soldul creditor al debitorului, ca urmare a unor incasari viitoare.

Sentinta civila nr. 2260/24.09.2012
Popriri
Raspunderea unitatilor bancare, in calitate de tert poprit, limitata la sumele  eventuale care se vor regasi in soldul creditor al debitorului, ca urmare a unor incasari viitoare.

Constata ca prin cererea inregistrata la data de 7 iunie 2012, executorul judecatoresc
T.V.-P., cu sediul profesional in M. si S.C.-S.R.L., prin lichidator judiciar  SC C. I. I., cu sediul in loc. S., in calitate de creditoare,  a solicitat ca in contradictoriu cu tertul poprit P. B. R. SA , cu sediul in B. si debitoarea SC S. SA, cu sediul in loc. C.-M.,  sa se dispuna in conditiile art. 460 alin.1 C. pr. civila, validarea popririi pana la concurenta sumei de 10.248.069,37 lei.
    In motivare, se arata ca, la data de 05.06.2012 s-a facut revenire la adresele anterioare de poprire din data de 27.08.2003; 04.05.2006; 29.05.2006; 12.02.2007 si 12.05.2008, solicitand infiintarea popririi pentru suma de 10.248.069,37 lei, suma ce reprezinta despagubiri civile / conform sentintei civile nr.142/2002 a Curtii de Apel Alba –Iulia, hotarare ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1827/25.03.2003  a Curtii Supreme de Justitie/ cheltuielile de judecata  si de executare, actualizate cu indicele de inflatie. De la data infiintarii popririi si pana in prezent, sub diverse pretexte , tertul poprit refuza sa faca plata, desi debitoarea a rulat bani prin conturile deschise la aceasta banca. La adresa de poprire din 05.06.2012, tertul poprit a comunicat faptul ca a procedat la reluarea  aplicarii  prev.art.457 alin.1,2 C pr. civila, asupra conturilor detinute de SC S. SA la P. B., dar ca la primirea popririi (in 5.06.2012) debitoarea nu are disponibilitati banesti in conturi la P. B. R.. Considera partea petenta faptul ca tertul poprit nu a respectat prev. art. 457 pct. 2 C. pr. civila , in sensul ca din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a obligatiilor prevazute in titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendarii executarii silite, tertul poprit nu trebuie sa faca  nici o alta plata  sau alta operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizata. Se mai arata ca, in data de 29.05.2008 a mai fost promovata o cerere pentru validarea popririi, insa aceasta cerere a fost respinsa pe considerentul ca anterior solutionarii cauzei s-a dispus suspendarea executarii silite. A solicitat partea petenta ca tertul poprit sa fie obligat ca in cadrul acestui proces sa depuna copii certificate ale extraselor de cont privind pe debitoarea SC S. SA  de la data infiintarii popririi respectiv 27.08.2003 si pana in prezent.
  In drept, s-a invocat art. 460 C. pr. civila.
  In probatiune s-au depus , in copii certificate, o serie de inscrisuri constand in: cererea de executare silita; sentinta civila nr.142/2002 a Curtii de Apel Alba-Iulia; certificat de grefa; decizia nr.1837/2003 a Curtii Supreme de Justitie; incheierea nr. 5593/2002 a Judecatoriei Medias; adrese de infiintare poprire din 27.08.2003; 04.05.2006; 29.05.2006; 05.06.2012; alte adrese din dos.ex.211/2002; proces-verbal de actualizare, precum si dovada de achitare a taxei judiciare de timbru.
Debitoarea SC S. SA C.-M. a depus intampinare – fila 53 dosar, pe cale de exceptie, invocand necompetenta teritoriala a Judecatoriei Medias, iar pe fond, solicitand respingerea cererii promovate, ca fiind lipsita de interes,  cu consecinta desfiintarii popririi. Totodata a mai solicitat sa se constate incetata executarea silita ca urmare a desfiintarii titlului executoriu. Cu obligarea partii adverse la plata cheltuielilor de judecata.
         In motivare, intimata/debitoare arata ca, in fapt, incepand cu anul 2002 SC. SRL a initiat procedura de executare silita pentru recuperarea unor pretinse creante derivate din raporturi contractuale derulate intre cele doua firme in perioada anilor 1998-2000. Actele de executare silita au fost indeplinite in dosarul executional cu nr.211/2002 inregistrat la Biroul Executorului Judecatoresc T. V.-P., dosar in cadrul caruia majoritatea actelor au fost anulate de catre instantele de judecata pe baza contestatiilor la executare. In cursul anului 2008  a fost promovata o cerere de validare a popririi in contradictoriu cu P. B., respinsa de instanta, si o a doua cerere in contradictoriu cu U. T. B., admisa, fiind efectuat transferul sumei de 2.034.073,94 USD din conturile proprii ale acestei banci detinute la B. N. a R., in contul BEJ T. V.-P.. Pretinde debitoarea ca cu toate acestea, la data de 05.06.2012, executorul judecatoresc a emis o noua adresa de infiintare a popririi pentru suma totala de 10.248.069,37 lei, fara a tine seama  de sumele, deja incasate de pe urma validarii acelei popriri. Mai sustine debitoarea ca prin sentinta civila nr. 1962/17.09.2008 a Judecatoriei Medias a fost respinsa cererea de validare a popririi infiintata  in cursul anului 2008, asa incat nu se poate vorbi despre o revenire la o poprire anterioara, in fapt,  adresa din 05.06.2012 reprezentand o noua poprire. Cu privire la exceptia necompetentei teritoriale ca potrivit art.460 alin.1 C. pr. civila, pentru validarea popririi urmeaza a fi sesizata instanta de executare, iar art. 373 alin.2 C. pr. civila, prevede ca aceasta/instanta de executare/ este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea. Avand in vedere faptul ca executarea a fost inceputa prin poprire asupra conturilor deschise la P. B. , institutie bancara ce isi are sediul in B., competenta in solutionarea cererii revine Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti.
       Cu privire la faptul ca cererea de validare este lipsita de interes se apreciaza ca reclamantul nu poate justifica un interes legitim pentru formularea unei astfel de cereri deoarece pana in prezent nu poate argumenta o neexecutare a obligatiilor tertului poprit, iar pe fond, se poate constata ca adresa noua de infiintare a popririi este nelegala din moment ce  suma de 6.097.746,86 lei reprezentand echivalentul a 2.034.073,94 USD a fost deja platita. A mai invederat debitoarea faptul ca poprirea infiintata de executorul judecatoresc s-a efectuat cu incalcarea normelor de competenta in materia executarii silite; ca au fost nesocotite dispozitiile art.454 C .pr. civila , lipsind elementele de identificare ale conturilor, si pe cale de consecinta, se impune respingerea cererii de validare si desfiintarea popririi infiintate.
      In drept, s-au invocat prev.art.115 si urm. C. pr. civila.
      In probatiune, intimata/debitoare a precizat ca se prevaleaza de proba cu inscrisuri, precum si de orice alte probe necesare si utile solutionarii prezentei cauze.
      Creditoarea SC.C. I. SRL, societate in insolventa, reprezentanta prin lichidator judiciar C. I.  a depus un raspuns la intampinare - fila 78 dosar, solicitand respingerea exceptiei de necompetenta teritoriale, fata de imprejurarea ca in acelasi dosar executional au fost infiintate mai multe popriri ce au format obiect al unor cereri de validare, solutionate de aceeasi instanta Judecatoria Medias, asa incat competenta nu revine Judecatoriei sector 1 Bucuresti, dupa cum in mod eronat a sustinut debitoarea. Sub aspectul competentei executorului, creditoarea a aratat ca se prevaleaza de dispozitiile art. 9 alin.2 din Legea 188/2000 care statueaza ca daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptia mai multor curti de apel, competenta apartine oricaruia din executorii judecatoresti care functioneaza pe langa acestea.
    A mai solicitat creditoarea sa fie inlaturate ca neintemeiate afirmatiile debitoarei privitoare la  lipsa de interes in recuperarea creantei sale. In fapt, executarea silita are ca temei un titlu valid, iar toate actiunile ulterioare de revizuire sau contestatie in anulare au fost respinse, asa incat, afirmatiile debitoarei cu privire la lipsa unui titlu executoriu sunt false. Cu privire la sentinta civila nr.1962 /17.09.2008 pronuntata de Judecatoria Medias, creditoarea sustine ca nu s-a dispus desfiintarea popririi, si in nici un caz, revenirea din 05.06.2012 nu reprezinta o noua cerere de poprire, asa incat, executorul judecatoresc este indreptatit sa ceara validarea popririi.  Referitor la conditiile de validare, creditoarea sustine ca sunt indeplinite cerintele art. 460 C. pr. civila, in sensul in care, exista o poprire pe conturi ce nu a fost desfiintata, iar tertul poprit nu a procedat la indisponibilizare decat in data de 05.06.2012, in intervalul 2008-2012 existand posibilitatea  de a se fi efectuat operatiuni in conturile supuse popririi.
       La data de 17 august 2012, executorul judecatoresc, prin cererea precizatoare de la filele 93,94 dosar, a aratat ca modifica cuantumul sumei initiale, solicitand obligarea tertului poprit la plata sumei de 5.296.371,98 lei, pe considerentul ca in data de 28.04.2010 din suma initial mentionata a fost achitata suma de  4.343.920,06 lei, asa incat diferenta de recuperat este de 5.296.371,98 lei in loc de 10.248.069,37 lei.
      Tertul poprit P. B. R. SA a depus, de asemenea, intampinare – fila 100 dosar, solicitand respingerea cererii promovate. Pe cale de exceptie a invocat necompetenta teritoriala a Judecatoriei Medias, considerand ca, potrivit art. 460 alin.1 si art. 373 alin.2
C. pr. civila, competenta apartine Judecatoriei sector 1 Bucuresti. A mai invocat tot pe cale de exceptie, lipsa de interes, de tardivitate , de inadmisibilitate si a autoritatii lucrului judecat.
       Din perspectiva exceptiei lipsei de interes, tertul poprit sustine ca in raport cu adresa de poprire din data de 05.06.2012 si-au indeplinit toate obligatiile legale ce le reveneau. Cu privire la tardivitate, avand in vedere faptul ca adresele de poprire au fost emise in 27.08.2003, 04.05.2006, 29.05.2006, 12.07.2007, 12.05.2008 la care executorul a revenit in data de 05.06.2012, cererea de validare apare ca fiind tardiva nefiind depusa in interiorul termenului de 3 luni prescris de art. 460 alin.1 C. pr. civila,  pentru sesizarea instantei. Sub aspectul inadmisibilitatii se invedereaza ca prin sentinta civila nr.1962/17.09.2008  a fost respinsa cererea de validare a popririi, fapt ce a atras dupa sine desfiintarea popririi, precum sunt date si elementele autoritatii lucrului judecat, existand tripla identitate de obiect, parti si cauza.
       Pe fond, tertul poprit  mai sustine ca s-a conformat adresei de poprire ce i-a fost comunicata in data de 05.06.2012 , transmitand raspuns executorului judecatoresc cu privire la faptul ca va proceda la indisponibilizarea incasarilor viitoare pe care le va obtine debitoarea pana la concurenta sumei de 10.248.069,37 lei.
       In drept, s-au invocat art. 115 si urm. C. pr. civila.
       In probatiune, tertul poprit a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriu si orice alte probe a caror necesitate va rezulta din dezbateri.
         In cadrul dezbaterilor orale, partile intimate debitoarea si tertul poprit au mai antamat si alte aparari, invocand nulitatea adresei de poprire din 05.06.2012, fata de imprejurarea ca suma mentionata nu corespunde cu creanta de incasat, precum s-a mai invocat omisiunea  semnarii cererii introductive de catre creditoarea S.C. C.I. SRL. De asemenea, reprezentanta tertului poprit a sustinut ca  in fapt cererea precizatoare a executorului judecatoresc de modificare a cuantumului creantei datorate reprezinta o cerere in pretentii pentru care se impune conditia timbrajului la valoarea sumei pretinse.
       Prin incheierea de sedinta din 30 august 2012- fila 127 dosar, instanta s-a pronuntat in sensul respingerii exceptiei necompetentei teritoriale, fata de imprejurarea ca potrivit incheierii  de la fila 11 dosar, Judecatoria Medias indeplineste atributiile instantei de executare, fiind autoritatea care a incuviintat executarea silita , in toate formele ei fara nici o derogare, pe baza titlului executoriu constand in sentinta civila 142/2002 a Curtii de Apel Alba-Iulia, iar conform art. 460 alin.1 C. pr .civila, competenta in validarea popririi revine instantei de executare.
       Tot prin incheierea de sedinta amintita a fost respinsa obiectia intimatei cu privire la calificarea cererii precizatoare ca si o cerere de chemare in judecata pentru valorificarea unor pretentii, pe considerentul ca, intr-adevar in mod obisnuit prin validare, obligatia de plata se transfera din patrimoniul debitorului in patrimoniul tertului poprit care  urmeaza sa raspunda si poate fi executat silit in propriul sau patrimoniu, dar acest efect nu atribuie o alta natura juridica, cererii de validare, de genul unei actiuni in pretentii.
     Cu privire la incidentul procedural invocat cu privire  la omisiunea semnarii cererii de catre creditoare, fata de asertiunile executorului judecatoresc care a precizat ca cererea a fost formulata si depusa numai de dansul, nu s-a mai impus reglementarea deficientei sesizate, creditoarea participand  in cauza de fata , in aceasta calitate, intrucat potrivit art. 460 alin.2
C. pr. civila, in procesele avand ca obiect cereri de validare a popririi, instanta va cita creditorul urmaritor, debitorul si tertul poprit.
      In cazul de fata, calitatea procesuala activa a executorului judecatoresc deriva din aplicarea art. 460 alin.1 C. pr. civila, unde se prevede ca si organul de executare se poate adresa instantei de executare cu o cerere in vederea validarii popririi.
      Prin urmare, din perspectiva cadrului procesual legat, nu exista nici o neregularitate procedurala.
      Sub aspectul celorlalte exceptii invocate, acestea au fost unite cu fondul.
      In dezbatere, partea petenta Ex. Jud. T. V.-P. a depus un raspuns - fila 130 dosar,  la intampinarile partilor adverse, iar tertul poprit a depus situatia operatiunilor derulate in conturile debitoarei din 05.06.2012- fila 196 dosar, precum debitoarea a depus mai multe volume de copii ale actelor instrumentate in dosarul executional nr. 211/2002 , ce au fost atasate la prezenta cauza.
         Prin urmare, din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:
         Prin sentinta civila nr. 142/5 iulie 2002 a Curtii de Apel Alba-Iulia, debitoarea
 SC S. SA C.-M.  a fost obligata sa plateasca creditoarei S.C. C. I. SRL B., suma de 9 miliarde de lei,  cu titlu  restituire pret, precum si la plata dobanzii de scont aferente acestei sume aplicata de la data de 29 septembrie 1998 si pana la plata integrala a sumei. A fost obligata si la plata cheltuielilor de judecata. Sentinta a ramas irevocabila prin decizia nr.1837/25.03.3003 a Curtii Supreme de Justitie, iar la data de 17.10.2002, creditoarea pe baza acestui titlu executoriu s-a adresat Biroului Executorului Judecatoresc T.V.-P., cu o cerere pentru declansarea procedurii de executare silita in vederea incasarii creantei sale, astfel stabilite. Pe baza acestei cereri a fost alcatuit dosarul executional cu nr. 211/2002, executarea silita fiind incuviintata de Judecatoria Medias la data de 21 octombrie 2002.
      S-a procedat la identificarea bunurilor imobile si mobile ale debitoarei in vederea executarii silite, precum au fost emise si adrese de infiintare a popririi asupra veniturilor pe care debitoarea le-ar fi avut in conturi bancare.
       Astfel, in ceea ce priveste tertul poprit P. B. SA R., o prima adresa a fost emisa in data de 16.04.2003 – fila 27 dosar, pentru suma de 42.464.485.880 lei, apoi sirul popririlor comunicate continua cu adresa din  data de 27.08.2003- fila 12 dosar, pentru suma de 44.564. 518.682 lei; 04.05.2006- fila 13 dosar, pentru suma de 5.926.649,97 lei in care se adauga ca si temei al executarii si un alt titlu constand in sentinta civila nr.5877/2002 a Judecatoriei Medias, pe langa cea sentinta Curtii de Apel Alba-Iulia; 12.01.2007- fila 38 dosar, pentru suma de 9.556.829,92 lei; in data de 12.05.2008 – fila 43 dosar, pentru suma de 8.325.485,98 lei si apoi in data de 05.06.2012 - fila 17 dosar, pentru suma de 10.248.069,37 lei.
       Sub aspectul calificarii juridice a acestor adrese, din perspectiva faptului ca executorul judecatoresc le considera ca fiind reveniri la adresa din 27. 08.2003,  este evident ca fiind vorba despre sume diferite ele nu pot avea  decat  semnificatia  unor popriri distincte, din moment ce de fiecare data ele au fost comunicate tertului poprit pentru conformare in sensul de a proceda la indisponibilizarea sumelor  anume specificate si efectuarea platii respectivelor sume, asa incat,  si adresa din 05.06.2012  nu poate fi decat o  noua poprire, la a carei validare, de altfel s-a referit si organul de executare in cererea sa promovata. Nu poate fi interpretat altfel, intrucat  fiecare adresa din 16.04.2003, 27.08.2003, 04.05.2006 si 12.05.2008 apar ca fiind adrese distincte de infiintare a popririi, si nu ca adrese de revenire la aceeasi, si o  unica poprire ce  ar fi fost infiintata. Practic au fost emise in mod succesiv 5 astfel de adrese prin care s-a dispus, din nou, infiintarea popririi, ceea ce nu poate insemna decat  ca s-a procedat la facerea unei alte popriri. 
        Sub aspect formal, s-a invocat nulitatea popririi, pe considerentul  neregularitatii  determinarii creantei de plata,  precum si faptul ca in cuprinsul ei nu se mentioneaza si nu este identificat numarul de cont, specificandu-se la modul general asupra indisponibilizarii tuturor conturilor debitoarei .
        Faptul in sine ca suma mentionata in adresa de poprire este mai mare, decat cea pentru care executorul a solicitat ulterior validarea, nu este de natura a invalida cu totul  poprirea, spre a fi desfiintata, iar pentru suma ulterior precizata de 5.296.371,98 lei, exista justificarea determinarii ei, potrivit situatiei de calcul de la filele 95-98 dosar, unde apare mentiunea achitarii sumei de 4.343.920 lei , in aprilie 2010.
      Sub aspectul omisiunii identificarii numarului de cont, acest element este prevazut ca fiind necesar sa fie inserat  in cuprinsul popririi, ca un element de control  in beneficiul partii creditoare, tocmai pentru a nu lasa la libera apreciere a tertului poprit dreptul de a decide asupra contului ce urmeaza a fi poprit si urmarit, situatie in care ar putea opta pentru un cont fara disponibil in detrimentul altui cont cu disponibil, opinie exprimata in literatura de specialitate. Deci lipsa acestui element nu constituie o cauza de nulitate a popririi atata timp cat insusi tertul poprit nu a contestat ca debitoarea ar avea deschise conturi la aceasta unitate bancara.
         Cu privire la competenta executorului judecatoresc pentru infiintarea popririi, asertiunile de necompetenta nu sunt intemeiate, din moment ce art.453 C.pr.civila atribuie creditorului dreptul de a sesiza, avand facultatea de a alege fie pe executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului , fie pe cel de la domiciliul sau sediul tertului poprit. In cazul de fata, creditoarea  a ales pe executorul judecatoresc din circumscriptia teritoriala a debitoarei, iar instanta a incuviintat executarea silita, fara nici o derogare, adica in toate formele ei, imobiliara, mobiliara si prin poprire, asa incat activitatea executorului in aceasta privinta este perfect legala.
        Sub aspect formal, alte contestatii nu au fost aduse, iar debitoarea in cadrul intampinarii a exprimat , atribuind aceeasi valoare,  adresei din 05.06.2012, de infiintare a unei noi popriri, si de asemenea, nici tertul poprit, nu a contestat aceasta semnificatie juridica, transmitand executorului pe calea  raspunsului de la fila 51 dosar ca va proceda la indisponibilizarea sumei ce i-a fost comunicata.
       In ceea ce priveste exceptia de tardivitate  se constata ca cererea de validare pentru poprirea ce face obiectul acestui dosar, din data de 05.06.2012, a fost introdusa in data de
7 iunie 2012, deci inauntrul termenului de 3 luni prev. de art. 460 C. pr. civila.
          Sub aspectul autoritatii lucrului judecat, prin sentinta civila nr. 1962/17.09.2008 a Judecatoriei Medias - fila 83 dosar, desi cererea  de validare a popririi din data de  12.05.2008, a fost respinsa, totusi nu s-a dispus si desfiintarea  popririi, si ca atare, nefiind luata o astfel de masura ea nu poate fi subinteleasa , si de altfel , in contextul dat, nu are nici o relevanta in  privinta validitatii popririi ulterioare din 05.06.2012, nefiind indeplinite nici cerintele autoritatii lucrului judecat, referindu-se la o alta adresa de poprire.
       In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii privita din perspectiva desfiintarii titlului executoriu se constata ca titlul executoriu exista , constand in sentinta civila nr. 142/2002 a Curtii de Apel Alba-Iulia, hotararea este investita cu formula executorie, cererile ulterioare de revizuire si contestatie in anulare, fiind respinse /; filele 141-144 dosar, precum si filele 67 si 251  din  vol .V  al dos. executional atasat/.
      Pe fondul cererii, se constata ca ,desi tertul poprit prin adresa de la fila 19, a raspuns la adresa de poprire din 05.06.2012 ce i-a fost comunicata de catre organul de executare, in sensul ca se conformeaza  urmand ca din incasarile viitoare sa indisponibilizeze veniturile din conturile debitoarei pana la concurenta sumei de 10.248.069,37 lei, mentionand insa ca, la data de 05.06.2012 debitoarea SC S. SA nu are disponibilitati banesti, se constata  ca acest raspuns este unul  pur formal, neangajant, folosit si anterior  pentru celelalte adrese de poprire / conf. filei 43 din vol.4 /,  dovedind  o informare  neadecvata cu situatiile  bilantiere de la filele 124, 196 dosar. 
        Astfel, desi tertul poprit afirma ca debitoarea nu are disponibilitati banesti in cont la data primirii  adresei de revenire la poprire, totusi se constata ca anterior si ulterior  acestei date, potrivit dovezilor amintite au fost derulate anumite sume de bani prin  conturile debitoarei, in privinta carora executorul judecatoresc nu a fost informat niciodata. Este adevarat ca sumele erau mici, dar reflecta reaua-credinta a tertului poprit in a comunica organului de executare veniturile obtinute de debitoare, in conditiile in care,  potrivit adresei din 05.06.2012, executorul judecatoresc a solicitat si copii certificate ale extrasului de cont al debitoarei .
    Potrivit art. 373 ind.2  alin.2, 3 C. pr. civila „la cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc  cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri  ale acestuia, supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea informatiile necesare pentru efectuarea executarii”, existand precizarea ca „ de asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc, institutiile , bancile si orice alte persoane sunt obligate  sa-i comunice, de indata, in scris, datele si informatiile necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel .”
       Prin urmare, legea prin dispozitiile legale  enuntate stabileste in sarcina  institutiilor bancare obligatia de a da concurs organelor de executare silita prin comunicarea tuturor informatiilor pe care banca le detine, pentru realizarea si finalizarea  executarii .
      In cazul de fata, se constata ca tertul poprit nu a procedat de aceasta maniera, necomunicand,  decat un raspuns pur formal la o anumita data, fara nici o furnizare de alte informatii in legatura cu conturile pe care debitoarea le are deschise si sumele de bani intrate, chiar daca au fost modice si/ori au avut  o afectatiune speciala , precum si cu valoarea soldului creditor , inregistrat la un moment dat.
      Rezulta asadar ca, tertul poprit, prin raspunsul „pro forma” comunicat executorului judecatoresc, nu si-a respectat obligatiile legale in sensul de a da concurs efectiv prin furnizarea informatiilor necesare, in vederea desavarsirii executarii silite, mai ales ca, in cazul de fata, sentinta  irevocabila  pusa in executare este din anul 2002, si nici pana in prezent creanta nu a fost incasata.
      Sub acest ultim aspect, asertiunile  debitoarei intimate cu privire la faptul ca creanta   s-a stins prin plata sumei de 6.097.746,86 lei, echivalentul sumei de 2.034.073,94 USD, incasata in urma validarii popririi dispusa prin sentinta nr. 1648/11.07.2008  pronuntata in dosarul nr.1635/257/2008 al Judecatoriei Medias,in urma careia conturile poprii de la BNR ale B. U. T.  au fost executate silit,  se constata ca  prin incheierea din 10.06.2009 a Judecatoriei sector 3 Bucuresti  s-a dispus suspendarea executarii silite  – / fila 218,  din dos. ex. atasat - volum IV/   pana la solutionarea contestatiei la executare din dosar 9437/301/2009, finalizat la data de 28.05.2012 cu solutie de admitere, dispunandu-se intoarcerea executarii silite , iar potrivit sustinerilor executorului –fila 171 din vol. IX al dosar executional, suma de 6.034.893,97 lei a fost incasata si eliberata creditoarei, dar in legatura cu un alt dosar executional sub nr.98/2010, asa incat plata invocata nu este menita a duce la stingerea datoriei debitoarei SC S. SA C.-M.,  rezultate din sentinta nr. 142/2002 a Curtii de Apel Alba – Iulia.
       In consecinta, pentru considerentele de fapt si de drept enuntate, cererea formulata va fi admisa , urmand a dispune validarea popririi infiintate pana la concurenta sumei de
5.296.371 ,98 lei. In ceea ce priveste obligatia de plata a tertului poprit, aceasta se va circumscrie valorii creantei ce se va suporta din soldul creditor si incasarile viitoare din conturile pe care debitoarea le detine la tertul poprit.  Din aceasta perspectiva, desi in mod obisnuit in cazul validarii popririi, obligatia de plata se transmite la tertul poprit care poate fi executat silit pentru datoria debitorului, totusi in practica judiciara  a instantelor de control /ex.  decizia nr.237/13.05.2009 a Curtii de Apel Alba-Iulia, emisa chiar in conexiune cu prezenta cauza/ s-a conturat opinia potrivit  careia in situatia unitatilor bancare, in caz de validare, acestea nu vor raspunde cu patrimoniul propriu  pentru datoria debitorului care la un moment dat detine la banca respectiva anumite  conturi ci, datoria urmeaza a fi platita, iar poprirea validata pusa in  executare, numai la momentul alimentarii contului bancar al debitorului. Instanta impartaseste acest punct de vedere, fiind vorba despre sume eventuale ce se vor regasi in soldul creditor ca urmare a unor incasari viitoare. Din punct de vedere juridic, poprirea reprezinta unul din  modurile legale  de transmisiune a obligatiilor,  alaturi de cesiunea de creanta si subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei, singura deosebire fiind  aceea ca poprirea face obiect de studiu si reglementare al dreptului procesual civil, spre deosebire de celelalte doua institutii ce fac obiect al dreptului civil. Fiind vorba despre o modalitate distincta  de transmitere a obligatiei, in ipoteza  lipsei  disponibilului banesc, devine lipsit de temei ca tertul poprit sa fie obligat sa raspunda  cu patrimoniul propriu, intrucat obligatia sa fata de creditoare subzista numai in masura in care exista si raportul obligational dintre tertul poprit si debitor, cu privire la obtinerea/eliberarea sumelor cu care in viitor contul debitoarei va fi alimentat.
       In privinta  operatiunilor anterioare validarii, raspunderea tertului poprit pentru eliberarea unor sume  peste ordinul de indisponibilizare primit de la organul de executare, poate fi eventuala atrasa si antrenata pe alte criterii, pentru acoperirea eventualelor prejudicii, dar nu poate face obiect de analiza in cadrul procesual al validarii acestei popriri din 05.06.2012.