Transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii

Sentinta civila nr. 1182/13.06.2013
Despagubiri
Transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii

Constata ca prin actiunea inregistrata la data de 20 decembrie 2012, reclamanta             S.C. D. E. SRL M., cu sediul in M., str. N. I. nr. - , jud. S., a chemat in judecata pe paratul T. A., dom. in M., str. S.,  nr. -, jud. S., solicitand urmatoarele :
- obligarea paratului la plata sumei de 17.080 EUR , echivalentul a 73.135 lei, la un curs
BNR de 4,2819 lei/EUR valabil la 27.10.2010, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat de lipsa de folosinta a autoturismului marca C. J. C. L. cu nr. de inmatriculare SB- , pentru perioada 27.10.2010-02.11.2011;
- obligarea paratului la plata sumei de 4.109 lei, reprezentand dobanda legala aferenta
sumei de 73.135 lei calculata in baza dispozitiilor OG 9/2000 si OG 13/2011 pentru perioada 27.10.2010- 02.11.2011.
  Cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca autoturismul mai sus-identificat constituie proprietatea sa, fiind achizitionat in 04.06.2007 din G.. Ulterior achizitionarii autoturismului, acesta a fost predat paratului spre folosinta pe parcursul derularii contractului incheiat cu SC A. M. SRL . Pretinde reclamanta ca lucrarile au fost intrerupte in anul 2009, iar paratul, desi somat sa restituie autoturismul , a refuzat, continuand sa-l foloseasca. Aceasta somatie a fost notificata si prin executorul judecatoresc , insa, paratul tot nu a restituit masina. Prin urmare s-au adresat instantei judecatoresti care potrivit sentintei nr.345/ 18.02. 2011,  pronuntata de Judecatoria Medias, a obligat  pe parat sa restituie autoturismul sub sanctiunea perceperii unor daune cominatorii de 100 lei/zi ,incepand cu data ramanerii definitive a hotararii si pana la data indeplinirii efective a obligatiei de restituire. Sustine reclamanta ca paratul a predat masina numai in data de 02.11.2011, data pana la care i se cuvine a primi compensatie pentru lipsa de folosinta a autoturismului. Prejudiciul a fost evaluat functie de tariful de 1.400 EUR practicat pentru inchirierea unui astfel de automobil, pentru perioada aferenta din 27.10.2010- 02.11.2011, iar paratul este raspunzator de acoperirea acestei pagube.
In drept, s-au invocat prev.art.998-999 C. civil ; OG 9/2000; OG 13/2011.
In probatiune reclamanta a aratat ca se prevaleaza de proba cu inscrisuri, interogatoriu, expertiza contabila.
La cererea introductiva au fost atasate o serie de inscrisuri constand in: factura fiscala; notificare ; sentinta civila nr.345/18.02.2011 a Judecatoriei Medias ; proces-verbal de
 predare-primire; expertiza contabila ; oferta inchiriere masina.
Paratul a depus intampinare – fila 35 dosar, solicitand respingerea cererii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata. Pe cale de exceptie a invocat prematuritatea actiunii pe considerentul lipsei indeplinirii procedurii prealabile de conciliere. Pe fond, paratul a sustinut ca nu exista nici un prejudiciu in patrimoniul reclamantei deoarece obiectul acesteia de activitate este de constructii si nicidecum pentru transportul  de persoane . Masina are numai cateva locuri, fiind un autovehicul pentru turism, nefiind dotata pentru transportul de materiale. In perioada respectiva toate cheltuielile de intretinere ale masinii au fost suportate de dansul , iar hotararea obtinuta are efect constitutiv si nu declarativ de drepturi. Mai arata paratul ca cererea reclamantei este oricum exagerata fiind lipsita de realism si fondata pe speranta desarta de a paraliza efectele unei alte hotarari judecatoresti prin care i-a fost recunoscut dreptul de a primi o suma de 30.000 Euro de la asociatul reclamantei si un alt asociat al unei alte firme. Dupa predarea masinii, autovehiculul a fost lasat in garaj, nefiind folosit in toata aceasta perioada, iar ulterior a fost si vandut. Masina este total amortizata , intregul pret fiind deductibil ca si cheltuiala, iar valoarea daunelor pretinse reprezinta aproximativ jumatate din valoarea de catalog a masinii ,in conditiile in care valoarea ei a fost amortizata, fapt ce denota ca se incearca o imbogatire fara just temei.
In probatiune, paratul a precizat ca solicita incuviintarea probei cu interogatoriu, martorul C. D. si eventual expertiza.
Prin cererea precizatoare depusa la fila 42 dosar, paratul , prin reprezentantii sai, a aratat ca invoca si exceptia autoritatii lucrului judecata fata de sentinta civila nr.345/11.02.2012 a Judecatoriei Medias.
In dezbaterea procesului au fost administrate probe respectiv la cererea reclamantei  a fost efectuata o expertiza contabila, iar la cererea paratului au fost audiati martorii D. D. si C. D. –filele 69-72 dosar, si interogatoriul reclamantei – filele 53,55 dosar.
Asupra exceptiei prematuritatii, instanta s-a pronuntat prin incheierea de sedinta din 21.02.2013- fila 47 dosar, in sensul respingerii ei, iar exceptia autoritatii lucrului judecat a fost unita cu fondul.
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In cursul anului 2010, intre partile litigante s-a mai purtat un proces legat de autoturismul marca J. C. L. cu nr. de inmatriculare SB- , proces finalizat cu pronuntarea sentintei civile nr.345 /18.02.20111 a Judecatoriei Medias. Prin aceasta hotarare paratul a fost obligat,  pe temeiul art.480 C. civil,  sa restituie reclamantei autoturismul mai  sus-identificat, sub sanctiunea perceperii de daune cominatorii de 100 lei/zi incepand cu data ramanerii definitive a sentintei si pana la data indeplinirii efective a obligatiei de restituire.
Autoturismul a fost restituit de parat in data de 02.11.2011, iar prin cererea de fata, reclamanta a solicitat despagubiri pentru lipsa de folosinta a autovehiculului pentru perioada 27.10.2011- 02.11.2011, ce se ridica la suma de 73.135 lei, raportat la chiria practicata pentru inchirierea de autovehicule.
Paratul s-a opus la orice fel de despagubire considerand ca pentru perioada anterioara pronuntarii hotararii , detinerea autoturismului nu poate fi considerata decat legala, sentinta avand caracter constitutiv si nicidecum declarativ de drepturi, iar pentru perioada ulterioara, pana la predare, prejudiciul nu exista, masina nefiind inchiriata ci lasata intr-un garaj, dupa care a fost vanduta.
Principiul de drept este ca orice hotarare judecatoreasca de regula constata drepturi preexistente, deci are caracter declarativ, si numai hotararile pronuntate in actiunile in constituire de drepturi creeaza situatii juridice noi si isi produc efectele numai pentru viitor.
In cazul de fata,  desi sentinta pronuntata, a fost  fondata pe aplicarea art.480 C. civil, deci pe recunoasterea unui drept preexistent, acela  de proprietate,  totusi se constata ca ea are efect constitutiv de drepturi si nu declarativ, in contextul in care, litigiul a fost determinat de detinerea autoturismului de catre parat peste termenul pentru care reprezentantul reclamantei i l-ar fi lasat pentru folosinta. Tot  din considerentele sentintei aminte, care se opune partilor cu forta sa obligatorie  rezulta ca instanta a stabilit cu puterea lucrului judecat ca pentru lipsa de folosinta a autoturismului reclamanta urmeaza sa primeasca drept compensatie daune cominatorii de 100 lei/ zi,  incepand numai  cu data ramanerii definitive a hotararii si pana la indeplinirea obligatiei efective de restituire a autoturismului. Instanta a mai aratat ca a avut in vedere  ca lipsa de folosinta a autoturismului poate crea o paguba reclamantei la nivelul sumei de 100 lei pe zi, din care aceasta s-ar putea indestula in cazul refuzului de restituire si in cazul in care se va face dovada pagubei.
Prin urmare, conform hotararii mentionate,  reclamanta este indreptatita a primi despagubiri pentru lipsa de folosinta numai de la data ramanerii definitive a sentintei amintite si pana la predarea efectiva a autoturismului, ceea ce in concret inseamna perioada 18.02.2011- 02.11.2011, data restituirii.
Pentru aceasta perioada,  reclamanta a cuantificat valoarea pagubei reale , solicitand astfel transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii, raportandu-se la tariful  de 1.400 EURO/ luna, practicat pentru inchirierea unor astfel de automobile, de catre firme ce se ocupa cu astfel de activitati, sens in care au fost depuse si o serie de oferte – filele 25-26 dosar. Paratul a sustinut ca acest criteriu nu este unul obiectiv din moment ce firma reclamanta are ca obiect de activitate executarea de constructii si nicidecum de transport.
Martorii C. D. si D. D., in declaratiile lor de la filele 69, 70 si 71 dosar, au relatat ca de fapt aceasta masina fusese achizitionata pe timpul cat paratul a colaborat cu reprezentantul reclamantei, ca si o recompensa pentru contractele pe care i le va aduce. Martorul D. relateaza ca masina aceasta este  un automobil de lux, pretabil sa asigure deplasarea unor persoane cu functii din conducerea unei firme si nicidecum pentru transport sau alte activitati comerciale. Tot acest martor relateaza ca paratul a folosit masina in deplasarile sale pe santierul A. M., ocazional , transportand  la santier si unele scule de mici dimensiuni,  in portbagajul masinii. Martorul C. D. de asemenea relateaza ca uneori paratul transporta si muncitori pe santier si diferite scule gen : masina de gaurit, flex, care incapeau in portbagaj. Ambii martori au aratat ca autovehiculul acesta a fost folosit de parat , si in interesul sau personal, dar ca majoritatea cheltuielilor cu intretinerea erau suportate din fondurile personale ale paratului.
               Toate aceste imprejurari, denota ca,  in fapt, acest autoturism  a fost achizitionat cu scopul de a asigura o masina de serviciu paratului, pe perioada relatiilor de colaborare, respectiv a desfasurarii lucrarilor la santierul A. M., dupa cum s-a stabilit si prin sentinta civila nr.345/18.02.2011 a Judecatoriei Medias. Acest lucru denota ca inainte de pronuntarea sentintei , autoturismul nu a fost niciodata dat spre inchiriere la alte firme, iar dupa restituirea lui, de asemenea nu s-a facut dovada ca ar fi fost inchiriat, fiind de altfel, vandut.
Prin urmare, criteriul de care s-a prevalat reclamanta acela al chiriei practicate de firme de profil, reprezinta un element pentru evaluarea unui prejudiciu eventual si nicidecum a unui prejudiciu real . In raspunderea civila delictuala si transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii, prejudiciul trebuie sa fie unul real .
Totusi, reclamanta in mod cert a fost privata de folosinta autoturismului proprietatea sa, chiar si ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti prin care paratul a fost obligat sa restituie autovehiculul, fiind indreptatita a-l avea chiar si numai pentru a-l tine in  garaj aceasta  pentru simplul motiv ca era bunul sau. In contextul acestei situatii, a inlatura dreptul la orice compensatie al reclamantei ar insemna a goli de continut sanctiunea stabilita prin hotararea judecatoreasca anterioara, de percepere a daunelor cominatorii.
In consecinta, instanta apreciaza la fel ca si prin sentinta anterioara ca suma de 100/lei pe fiecare zi de intarziere, reprezinta un criteriu obiectiv pentru determinarea daunelor compensatorii la care ar fi indreptatita reclamanta pentru lipsa de folosinta a autoturismului, fiind corespondenta serviciului pentru care autoturismul respectiv a fost folosit si anume ca masina de serviciu pentru deplasarile persoanelor  cu functii, precum si a tarifelor practicate de mijloace inlocuitoare gen taxi, data fiind lipsa autovehiculului.
Potrivit expertizei contabile fila 85 dosar, suma aferenta perioadei               18.02.2011- 02.11.2011 este de 25.700 lei, suma la care, paratul va fi obligat sa o plateasca reclamantei cu titlu de daune compensatorii.
Reclamanta a solicitat ca la despagubirile solicitate sa fie percepute si dobanzile legale. Perioada pentru care s-au cerut dobanzile a fost mentionata ca fiind pentru intervalul 27.10.2010-02.11.2011, nu si ulterior acestei date. Se apreciaza ca creanta reclamantei  nefiind certa si  lichida, la data cand a fost pronuntata sentinta anterioara, ea nu poate fi purtatoare de dobanzi. Creanta a devenit certa si lichida numai la aceasta data, insa reclamanta nu a solicitat dobanzi in continuare ,asa incat, in respectarea principiului disponibilitatii nu pot  fi acordate.
In baza art.276 C. pr. civila, paratul va fi obligat sa plateasca reclamantei suma de 39 lei, reprezentand parte din taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor incuviintate, compensand restul cheltuielilor de judecata.
Referitor la exceptia invocata a autoritatii lucrului judecat invocata de parat, instanta o va respinge constatand ca nu sunt indeplinite conditiile prev. de  art.1201 C. civil, intrucat obiectul cererii de fata este diferit, constand in transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii, dar asa dupa cum s-a mentionat ceea ce s-a stabilit prin sentinta anterioara a intrat in puterea lucrului judecat, asa incat dispozitiile ei se impun ca si o consecinta fireasca a efectelor unei hotarari judecatoresti si a fortei sale obligatorii, dupa cum s-a aratat mai sus.
In baza art. 202 alin.2 C.pr.civila se va stabili suma de 1.200 lei ca fiind taxa aferenta expertizei efectuata de expertul B. M. .