Actiune in revendicare imobiliara

Revendicare
Actiune in revendicare imobiliara
S.C. 3134/07.12.2011

     Constata ca prin actiunea civila inregistrata la instanta la data de 18 august 2011 reclamantul L. P., domiciliat in S. str. S. de I. bl.-, ap.-, jud. S., cheama in judecata pe paratul L. Z., domiciliat in A. nr.-, jud. S., solicitand:
Sa se dispuna obligarea paratului sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul inscris in CF 996N A., nr. cadastral 101/2, teren arabil in suprafata de 4.400 mp, situat in extravilanul localitatii A., in locul denumit „Borondaia”, a imobilului inscris in CF nr. 1000N A., nr. cadastral 103, teren arabil in suprafata de 1.400 mp, situat in locul denumit „Capul satului”, si imobilul inscris in CF 997N A., nr. cadastral 104, teren arabil in suprafata de 2.000 mp, situat in extravilanul localitatii A., in locul denumit „Capul satului”;
Sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, reclamantul arata ca este frate cu paratul si, totodata, proprietarul terenurilor de mai sus, pe care le-a dobandit prin reconstituire potrivit Legii nr. 18/1991 si prin partaj judecatoresc, conform sentintei civile nr. 959/02.03.1999 a Judecatoriei Medias, terenuri care au facut initial parte din unele parcele cu o suprafata mai mare, pentru care lui si fratelui parat, impreuna cu un alt frate, li s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit legii, dar desi s-a facut partajul prin hotarare judecatoreasca, paratul refuza sa-i recunoasca dreptul de proprietate pentru terenurile ce i-au fost lui atribuite si le ocupa in mod efectiv si abuziv de mai multi ani, lucrandu-le si culegandu-le roadele. Mai arata ca in mai multe randuri l-a somat pe parat prin intermediul executorului judecatoresc sa-i lase proprietatea si linistita posesie.
In drept invoca dispozitiile art. 480 si urm. Cod civil, art. 1, art. 13 si 274 Cod pr. civila.
In probatiune depune titlul de proprietate si inscrisurile care au stat la baza acestuia (filele 7 – 29 dosar).
Actiunea a fost timbrata cu 45,55 lei taxa judiciara si 0,3 lei timbru judiciar.
Prin intampinare, paratul solicita in primul rand suspendarea solutionarii cauzei pana la finalizarea plangerii sale formulata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Statului Roman, privind neexecutarea de catre autoritatile romane a sentintei civile nr. 476/1992 si a sentintei civile nr. 711/2000 si eliberarea titlului de proprietate pentru terenurile in litigiu pe numele sau. Pe fond solicita respingerea actiunii reclamantului.
Prin cerere reconventionala solicita anularea incheierilor din CF nr. 996, CF 1000, CF 997 si sa se constate ca detine legal aceste imobile in baza unor titluri valabile, respectiv sentinta civila nr. 476/1992, sentinta civila nr. 711/2000, procesul verbal de punere in posesie si adeverinta de proprietate eliberata de Primaria A..
Solicita introducerea in cauza in calitate de parati a Ministerului Afacerilor Externe prin Directia Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezentata prin presedinte P. C., Guvernul Romaniei, Presedintele Romaniei si Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki.
In motivarea intampinarii si a cererii reconventionale paratul arata ca lucreaza terenurile in litigiu din anul 1971, fiind imprejmuite cu gard de sarma din anul 1970, terenul din CF 996, in suprafata de 4.000 mp,  nefiind folosit vreodata de fostul CAP, acesta apartinand de casa, curtea si gradina din CF 882, iar dupa moartea proprietarului C. A., in calitatea sa de nepot de frate, in luna aprilie 1981 a platit mostenitorilor acestuia, O. E., nasc. C., si C. I., suma de cate 3.000 lei fiecaruia drept mostenire dupa unchiul lor, iar reclamantului L. P., dupa moartea lui C. E., sora tatalui lor, i-a platit suma de 25.000 lei, dreptul de mostenire cuvenit din casa, curte si pamant. Mai arata ca terenurile din CF 1000, in suprafata de 1.400 mp, si CF 997, in suprafata de 2.000 mp, sunt proprietatea sa, atribuite in mod definitiv si irevocabil prin sentinta 476/1992 a Judecatoriei Medias; ca in baza acestei sentinte Comisia Locala A. de apalicare a legii nr. 18/1991 i-a eliberat adeverinta de proprietate din 16.03.1993, care certifica dreptul sau de proprietate pana la eliberarea titlului, reclamantul nesolicitand prin cerere reconstituirea dreptului pentru terenul in discutie, ci pentru un alt teren; ca sentinta civila nr. 959/1999 reprezinta un abuz de drept si un exces de putere din partea autoritatilor judiciare si nu se poate executa, pentru ca inca din anul 1992 o parte din teren i-a fost atribuit lui in mod definitiv, autoritatile administrative fiind obligate sa-i elibereze titlu de proprietate, dar refuza, motiv pentru care a depus plangere la CEDO si, ca urmare, se impune citarea Agetului CEDO in cauza.
In fine, mai arata ca avand in vedere ca lucreaza si foloseste aceste terenuri chiar si incepand numai cu anul 1980, este imposibil si ilegal sa le mai revendice reclamantul L. P., posesia prezumand dreptul de proprietate.
In sustinerea intampinarii depune inscrisurile de la fila 40 – 75 dosar.
Prin intampinare la cererea reconventionala, reclamantul/parat reconventional solicita respingerea acesteia ca nefondata. In sustinerea intampinarii arata ca motivele invocate de parat/reclamant reconventional sunt inadmisibile si ca in mod expres a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor indicate in actiune, iar prin sentinta civila nr. 959/1999, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 661/2000 a Curtii de Apel Alba Iulia, terenurile i-au fost atribuite in mod legal, iar in anul 2008 si-a intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara. In ce priveste sustinerea paratului/reclamant reconventional ca i-ar fi platit dreptul sau de mostenire dupa C. E. in suma de 25.000 lei, arata ca aceasta este total neadevarata si ca pin sentinta civila nr. 959/1999 a Judecatoriei Medias instanta s-a pronuntat la vremea respectiva respingand ca nelegala solicitarea acestuia. Cu privire la pretinsul inscris datat cu anul 1985, arata ca este un inscris fals, pe care nu-l recunoaste, nu este semnat de el si nu a primit nicio suma de bani drept mostenire dupa C. E., aspect care s-a mai judecat in patru randuri de instanta de judecata si care s-a finalizat prin respingerea actiunilor reclamantului.
In ce privesc sustinerile din cererea reconventionala privind imobilul din CF 996N in suprafata de 4400 mp, din hotarul „Borondaia”, intabulat pe numele sau, arata ca acesta a fost cuprins in perimetrul CAP-ului A., considerent pentru care reconstituirea este legala, motiv pentru care Judecatoria Medias a respins prin sentinta civila nr. 959/1999 cererea paratului/reclamant reconventional de anulare a Titlului de proprietate nr. 543/16/1997.
Cat priveste terenul din CF 1000N A. in suprafata de 1.400 mp, respectiv CF 997N A. in suprafata de 2.000 mp, care de asemenea au fost proprietatea matusi lor C. E., cuprinse in titlul de proprietate nr. 543/16/1997, arata ca acestea au fost partajate prin sentinta civila nr. 959/1999 a Judecatoriei Medias si i-au fost lui atribuite, iar in anul 2008 s-a intabulat in cartea funciara, iar imprejurarea relevata de catre parat/reclamant reconventional precum ca printr-o hotarare judecatoreasca, respectiv sentinta civila nr. 476/1992, i s-ar fi atribuit o parte din terenul la care face referire este o chestiune care excede cadrului procesual impus de dispozitiile art. 50 din Legea nr. 7/1996.
In privinta afirmatiilor paratului privind folosinta terenurilor in litigiu, arata ca este adevarat ca acesta le foloseste in mod abuziv si ilegal de mai multi ani, dar nu din anul 1970, asa cum sustine, pentru ca pana la decesul matusii lor C. E. le-a folosit aceasta, iar ulterior de catre toti trei fratii, impreuna cu parintii, pana la decesul acestora.
In fine, in ce priveste cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 1037/25.03.1991, pe care au depus-o toti trei fratii la Comisia Locala A. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, arata ca prin aceasta cerere au solicitat intreaga suprafata de teren care a fost proprietatea lui C. E.si in baza acesteia i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 543/16/1997, sustinerile paratului cu privire la acest aspect fiind simple speculatii total nefondate.
Ministerul Afacerilor Externe, prin intampinare, solicita respingerea cererii de chemare a sa in judecata, invocand, in primul rand,  exceptia lipsei capacitatii procesuale, iar in al doilea rand exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Cu privire la exceptia lipsei capacitatii procesuale arata ca Agentul Guvernamental are atributii in ce priveste reprezentarea intereselor statului roman la Consiliul Europei in procedurile jurisdictionale, in procedurile de rezolvare pe cale amiabila, in procedurile de aviz consultativ si in celelalte proceduri in fata CEDO, precum si in procedurile executionale in fata Comitetului Ministrilor, potrivit Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta, iar potrivit principiului specialitatii persoanei juridice, capacitatea procesuala se limiteaza la aceste atributii.
In ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii arata ca  MAE nu poate sta in aceasta cauza in calitate de parat, intrucat cererea nu-si gaseste temei in normele de procedura civila, nefiind aplicabile nici dispozitiile art. 57 alin. 1 Cod pr. civila, deoarece agentul Guvernamental nu poate pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul L. P..
In drept invoca dispozitiile art. 115 Cod pr. civila.
Guvernul Romaniei, prin intampinare, solicita respingerea actiunii reclamantului reconventional L. Z. in raport cu sine, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca, potrivit prevederilor constitutionale si a prevederilor Legii nr. 90/2001, privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, guvernul este autoritatea publica a puterii executive si poate sta in judecata doar in litigiile de contencios administrativ, atunci cand este contestata legalitatea actelor administrative pe care le adopta, reclamantul  reconventional neindicand vreun raport juridic fata de care guvernul sa poata fi obligat la o anumita conduita in raport cu acesta.
In drept invoca dispozitiile art. 115 si 137 Cod pr. civila.
Ceilalti parati reconventional nu au formulat intampinare.
Examinand cauza instanta retine:
In fapt, reclamantul L. P. este titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in CF 996N A., nr. cad. 101/2 fanat in suprafata de 4.400 mp (fila 9 dosar), CF nr. 1000N A., nr. cadastral 103 arabil in suprafata de 1.400 mp (fila 15 dosar), si CF nr. 997N A. , nr. cadastral 104 arabil in suprafata de 2.000 mp (fila 19 dosar), imobile pe care le-a dobandit initial, impreuna cu fratii sai, prin reconstituire in baza legii nr. 18/1991, iar apoi prin partaj judecatoresc.
In esenta, reclamantului L. P., paratului L. Z. si fratelui lor L. I. li s-a reconstituit dreptul de proprietate, in baza Legii nr. 18/1991, asupra unei suprafete de teren de 5 ha si 7700 mp, pe raza localitatii A., jud. S., in calitate de mostenitori ai lui C. E., sens in care li s-a emis titlul de proprietate nr. 543/16 din 15.02.1997 (fila 101 dosar).
Prin sentinta civila nr. 959/2 martie 1999 a Judecatoriei Medias (filele 90 - 94 dosar), ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1815/3.12.1999 a Tribunalului Sibiu (fila 95 dosar) si decizia civila nr. 661/17.03.2000 a Curtii de apel Alba Iulia (filele 96-98 dosar), s-a dispus, intre altele, si sistarea indiviziunii asupra terenurilor din titlul de proprietate  nr. 543/16, reclamantului L. P. fiindu-i atribuite in proprietate exclusiva  suprafata de 0,200 ha (2.000 mp) arabil, aferent solei nr. 71, parcela nr. 2046/9 din titlu, suprafata de 0,140 ha (1400 mp) arabil, aferenta solei nr. 100, parcela 2520/2 din titlu, si suprafata de 0,440 ha (4.400 mp) fanat, parte din sola nr. 80, parcela 2231/5 in suprafata totala de 7.300 mp, dezmembrata in 3 parcele, reclamantului revenindu-i parcela cu nr. 2231/5/2 cu suprafata aratata, celelalte doua parcele fiind atribuite fratilor sai.
In baza acestei sentinte si in baza documentatiei cadastrale (fila 12 si urm., fila 17 si urm., fila 21 si urm.), cu incheierile nr. 4813/01.04.2009, 4966/31.03.2008 si 4963/31.03.2008 (filele 11, 16 si 20 dosar)  reclamantul si-a intabulat dreptul de proprietate asupra parcelelor ce i-au revenit, inscriindu-si dreptul in CF 996N, CF 1000N, CF 997N, aratate mai sus. (filele 9, 15 si 19 dosar). Astfel, in CF 996N A. s-a intabulat parcela din titlul de proprietate cu nr. 2231/5/2 in suprafata de 4.400 mp (extras CF fila 9 dosar, coloana „observatii”), in CF nr. 1000N A. s-a intabulat parcela din titlul de proprietate cu nr. 2520/2 (extras CF fila 15 dosar, coloana „observatii”), iar in CF 997N A. s-a intabulat parcela din titlul de proprietate cu nr. 2046/9 (extras CF fila 19 dosar, coloana „observatii”).
Asa cum insasi paratul recunoaste, acesta stapaneste aceste terenuri si le culege roadele, refuzand eliberarea lor pe considerentul ca prin sentintele civile nr. 476/1992 si 711/2000 ale Judecatoriei Medias i-au fost lui atribuite aceste terenuri si i s-a eliberat adeverinta de proprietate, dar nejustificat i se refuza eliberarea titlului.
Raportat la sustinerile paratului L.Z., instanta constata ca, prin sentinta civila nr. 476/27.02.1992 a Judecatoriei Medias (filele 193 – 194 dosar), acestuia i s-a admis cererea formulata in contradictoriu cu numitii S. S. si O. S., s-a dispus desfiintarea hotararii nr. 1994/1991 a Comisiei Judetene pentru Legea nr. 18/1991, s-a constatat ca acesta este indreptatit sa beneficieze de terenul in suprafata de 2,5470 ha in calitate de proprietar si s-a dispus eliberarea adeverintei de proprietate. Din considerentele acestei sentinte rezulta ca paratul Lapadat Zosim este indreptatit la atribuirea acestui teren in calitate de mostenitor al defunctilor C. A. si C. E..
 Urmare a acestei sentinte, prin hotararea nr. 1269/5 martie 1996 (fila 195 dosar) Comisia Judeteana Sibiu pentru aplicarea legii fondului funciar, modifica si completeaza hotararea nr. 716/04.03.1994 a aceleiasi comisii si se reconstituie dreptul de proprietate in favoarea paratului L. Z. pentru suprafata de 2,54 ha, iar concomitent se radiaza aceasta suprafata din anexa nr. 7 (validata), pozitia 2, titulari fiind L. Z., L. P. si L. I., revenindu-se la suprafata de 5,17 ha.
Apoi, prin sentinta civila nr. 711/14.02.2000 a Judecatoriei Medias (fila 196 dosar) a fost admisa actiunea paratului L. Z.impotriva Comisiei Locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 A., care a fost obligata sa-l puna in posesie cu suprafata de 2,5470 ha, conform sentintei nr. 476/1992 a judecatoriei Medias, si sa-i elibereze titlu de proprietate pentru aceasta suprafata.
In fine, prin sentinta civila  nr. 3736/26 iunie 2002 a Judecatoriei Medias (filele 197 si 198 dosar), ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 996/2004 a Curtii de apel Alba Iulia, primarul comunei A. este obligat, in calitate de presedinte al Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar, sa-i intocmeasca paratului L. Z. documentatia necesara eliberarii titlului de proprietate, conform dispozitiilor sentintei civile nr. 711/14.02.2000, iar in caz de refuz acesta este obligat sa-i plateasca daune cominatorii de 50.000 lei/zi de intarziere cu incepere de la data pronuntarii sentintei pana la predarea documentatiei catre OJCG Sibiu. Ca urmare, Comisia locala A. intocmeste paratului proces verbal de punere in posesie pentru parcela cu nr. 2046/9 in suprafata de 2000 mp, sola 71, parcela cu nr. 2520/2 in suprafata de 1.600 mp, sola 100, si parcela nr. 2502/1 in suprafata de 2 ha si 1800 mp, sola 98 (fila 54 dosar). Parcelele cu nr. 2046/9 si 2520/2 se regasesc in titlul de proprietate nr. 543/16 din 15.02.1997, emis pe numele tuturor celor trei frati
Cu toate acestea, paratul L. Z. nu a primit vreodata un titlu de proprietate pentru suprafata de 2,5470 ha, iar prin sentinta civila nr. 959/2 martie 1999 (filele 90-94 dosar) s-a respins cererea acestuia de constatare a nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 543/16 din 15.02.1997, prin care lui si fratilor sai li se reconstituie dreptul de proprietate pentru o suprafata de 5 ha si 7700 mp. In motivarea cererii sale paratul a aratat ca reconstituirea dreptului de proprietate dupa C. E. s-a facut in mod gresit, intrucat aceasta nu a fost membra CAP. Instanta a constatat insa ca terenul respectiv a fost cuprins in perimetrul CAP si ca reconstituirea este legala.
Ca urmare, cum paratul L. Z. nu detine vreun titlu de proprietate cu privire la terenurile inscrise in CF 996N, CF 1000N, CF 997N, unde proprietar este reclamantul L. P., chiar daca, potrivit sentintelor, i s-a recunoscut un astfel de drept pentru o parte din terenuri, dar nu in contradictoriu cu reclamantul, incat acestea sa-i fie opozabile, iar pe de alta parte, atunci cand paratul s-a judecat si in contradictoriu cu reclamantul, titlul de proprietate a fost mentinut, cererea paratului de constatare a nulitatii acestuia fiind respinsa ( a se vedea sentinta civila nr. 959/2 martie 1999 (filele 90-94 dosar), rezulta ca ocuparea de catre parat a terenurilor este ilegala.
Potrivit dispozitiilor art. 555 Cod civil nou, aplicabil situatiei juridice de fata potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 6 din acelasi cod, „proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda , folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege”.
Or, cum reclamantul este titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul litigiului, iar paratul nu detine vreun drept legal asupra acestor terenuri - in regimul reglementat de dispozitiile D-L nr. 115/1938 dreptul de proprietate fiind considerat dobandit doar prin inscrierea in cartea funciara - actiunea va fi admisa, urmand ca paratul sa fie obligat sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul inscris in CF 996N A., nr. cadastral 101/2, teren arabil in suprafata de 4.400 mp, situat in extravilanul localitatii A. in locul denumit” Borondaia”, imobilul inscris in CF 1000N A., nr. cadastral 103 arabil in suprafata de 1.400 mp, situat in extravilanul localitatii A. in locul denumit „Capul satului”,  si imobilul inscris in CF nr. 997N A. , nr. cadastral 104, arabil in suprafata de 2.000 mp, situat in extravilanul localitatii A. in locul denumit „Capul satului”.
Cat priveste cererea reconventionala, instanta, din oficiu, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor reconventional Ministerul Afacerilor Externe prin Directia Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezentata prin presedinte P. C., Guvernul Romaniei, Presedintele Romaniei si Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki, exceptie care a fost ridicata si de Guvernul Romaniei prin intampinare.
Reclamantul reconventional si-a motivat chemarea in judecata a acestor parati pe considerentul ca a formulat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului o cerere pentru a se constata refuzul autoritatilor de a-i elibera titlu de proprietate si, asa cum a declarat si s-a consemnat in incheierea din 19 octombrie 2011, a solicitat chemarea lor in judecata pentru ca acestia sa ia cunostinta despre faptul ca s-a adresat instantei europene.
Raportat la obiectul cererii reconventionale, instanta constata insa ca acesti parati nu au calitate procesuala pasiva.
Calitate procesuala pasiva poate dobandi doar persoana fata de care reclamantul isi poate valorifica dreptul si care ii incalca sau  nesocoteste acest drept. Intre dreptul invocat de reclamant si incalcarea acestui drept trebuie sa existe un raport de conexitate, care il indreptateste pe reclamant sa cheme in judecata doar persoana care i-a incalcat sau nesocotit dreptul.
Or, asa cum este de observat, raportat la cererile formulate de reclamantul reconventional L. Z.,  respectiv anularea incheierilor din CF nr. 996, CF 1000, CF 997 ale lui L. P. si constatarea ca el detine legal aceste imobile in baza unor titluri valabile, respectiv sentinta civila nr. 476/1992, sentinta civila nr. 711/2000, procesul verbal de punere in posesie si adeverinta de proprietate eliberata de Primaria A., paratii nu se afla in vreun raport care sa justifice chemarea lor in judecata. Informarea acestor institutii asupra demersului sau se poate face pe orice alta cale, care nu reclama chemarea lor in judecata.
In ce priveste Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezentata prin presedinte P. C., instanta a respins prin incheierea din 19.10.2011 citarea acesteia in cauza, intrucat aceasta reprezinta o structura fara personalitate juridica a Consiliului Europei, organizatie internationala, interguvernamentala si regionala care se bucura de imunitate de jurisdictie si nu poate fi chemata in judecata la instantele nationale.
In raport de aceste considerente exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata va fi admisa, urmand ca actiunea sa fie respinsa in raport cu acesti parati.
Cat priveste exceptia lipsei capacitatii procesuale invocata de Ministerul Afacerilor Externe, este adevarat ca persoana juridica dobandeste capacitate procesuala doar in limitele  prevazute in actul normativ de organizare, determinata de principiul specialitatii persoanei juridice, dar in conditiile in care reclamantul reconventional solicita un sprijin in procedurile CEDO, iar Ministerul Afacerilor Externe  prin Agentul Guvernamental are atributii in ce priveste procedurile jurisdictionale la Consiliul Europei, structura din care face parte si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, acesta are capacitate procesuala.
In ce priveste inadmisibilitatea actiunii reclamantului reconventional, motivat de faptul ca  MAE nu poate sta in aceasta cauza in calitate de parat, intrucat cererea nu-si gaseste temei in normele de procedura civila, nefiind aplicabile nici dispozitiile art. 57 alin. 1 Cod pr. civila, deoarece Agentul Guvernamental nu poate pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul L. P., este de observat ca chemarea sa in judecata nu s-a facut de catre acest reclamant, ci de catre reclamantul reconventional L. Z., asa incat nu se pune problema chemarii in judecata a altor persoane, asa cum ea este reglementata de dispozitiile art. 57 Cod pr. civila. Cererea reconventionala este o cerere noua, de sine statatoare, cu care instanta a fost investita in dosarul ce forma actiunea principala introdusa de L. P., care face posibila citarea si a altor persoane in raport de care reclamantul reconventional doreste sa-si valorifice dreptul.
In raport de aceste considerente exceptiile invocate de MAE vor fi respinse.
Pe fond, in raport cu reclamantul/parat reconventional L. P., instanta considera cererea reconventionala ca neintemeiata si o va respinge.
 Asa cum in cele ce preced s-a aratat, reclamantul reconventional L. Z. nu are un drept de proprietate asupra terenurilor intabulate pe numele reclamantului/parat reconventional, care sa justifice anularea incheierilor din cartile funciare 996N, 1000N si 997N, imprejurare fata de care nu se poate constata nici ca detine (stapaneste) legal aceste terenuri. Sentintele civile 476/1992 si 711/2000, procesul verbal de punere in posesie si adeverinta de proprietate  reprezinta doar documentele in baza carora urmeaza sa obtina titlul apt a fi intabulat in cartea funciara sau in raport de care s-ar putea pune in discutie care titlu este mai puternic.
Intrucat paratul/reclamant reconventional este in culpa cu privire la purtarea procesului, in baza dispozitiilor art. 274 Cod pr. civila acesta va fi obligat sa plateasca reclamantului/parat reconventional suma de 720 lei cheltuieli de judecata, reprezentand taxa de timbru, onorariu de avocat, taxe pentru procurarea extraselor si cheltuieli de transport, dovedite cu inscrisurile de la filele 5, 6, 182 – 191 dosar.