RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. CONFIRMARE PLAN DE REORGANIZARE. NEINDEPLINIREA CONDITIILOR DE LEGALITATE PREVAZUTE DE ART.95 DIN LEGEA NR.85/2006. -art.3 pct.22 din Legea nr.85/2006, art.95 si art.101 din Legea nr.85/2006.

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

 RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. CONFIRMARE PLAN DE REORGANIZARE. NEINDEPLINIREA CONDITIILOR DE LEGALITATE PREVAZUTE DE ART.95 DIN LEGEA NR.85/2006.
-art.3 pct.22 din Legea nr.85/2006, art.95 si art.101 din Legea nr.85/2006.

Decizia nr.597/21.11.2013 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II -a civila,  de contencios administrativ si fiscal.

Prin sentinta nr.1250/F din 23 aprilie 2013, Tribunalul Bihor, in temeiul art. 101 din Legea privind procedura insolventei,a fost confirmat planul de reorganizare a societatii debitoare S.C. C. P.  S.R.L.  propus de administratorul judiciar C. V. A. IPURL. Executarea planului de reorganizare neputand depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii, cu exceptia cazului prevazut la art. 95(4) din Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, judecatorul sindic a retinut ca, la data de 22 octombrie 2012 a avut loc adunarea creditorilor debitorului S.C. C. P. S.R.L. in cadrul careia s-a pus in discutie aprobarea planului de reorganizare propus de catre administratorul judiciar. Potrivit procesului-verbal intocmit cu acel prilej in favoarea planului au votat trei categorii ( creditorii garantati, salariati si cei chirografari care apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura ), fiind respins de creditorii bugetari si cei chirografari.
Din examinarea prevederilor art. 101 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 rezulta ca au fost instituite cinci conditii necesare si suficiente pentru ca un plan sa fie confirmat. Intrucat cele instituite de punctele A, B si D sunt in afara de orice discutii, au fost examinate cele prevazute de punctele C si E.
Conditia la care face trimitere punctul C vizeaza respectarea principiului tratamentului corect si echitabil a oricarei categorii defavorizate de creante care a respins planul. El a fost conceput de legiuitor pornind de la principiul ca prin implementarea unui plan de reorganizare se poate ajunge la o acoperire mai mare a creantelor detinute de catre creditor decat in caz de intrare in faliment.
Nicio dispozitie legala nu conduce insa la concluzia ca este necesara acoperirea tuturor creantelor sau includerea celor cinci categorii in planul de reorganizare. O asemenea ipoteza pare chiar greu de imaginat in conditiile in care debitorul a acumulat datorii in perioada anterioara deschiderii procedurii. Cu atat mai mult, ulterior acestui moment ce reprezinta neindoielnic unul de criza majora in viata unei societati comerciale, s-ar putea achita intreg pasivul intr-o perioada de trei ani.
Asa fiind, trebuie remarcat ca prin simularea facuta in cadrul planului de reorganizare daca s-ar trece la faliment rezulta o rata mult mai redusa de acoperire a creantelor. Mai mult, in ipoteza falimentului creditorii chirografari, bugetari si salariati nu ar incasa nimic intrucat sumele s-ar distribui grupei creditorilor garantati. Tocmai de aceea, considera ca este intrunita conditia impusa de lege.
Faptul ca nu a fost alocata nicio suma creditorilor chirografari, iar creditorul bugetar D. G. F. P. B. ar incasa numai o mica parte din intreaga creanta nu poate duce la o alta concluzie atata timp cat legiuitorul a permis sacrificarea in corpore a unei categorii de creditori. Intelesul pe care acesta l-a dat notiunii de tratament corect si echitabil chiar daca se indeparteaza fundamental de conceptul de echitate, el este rezultatul direct al viziunii de ansamblu asupra procesului de reorganizare judiciara. Or, judecatorul sindic nu este chemat sa sanctioneze o lege care prin mecanismul ei de aplicare duce la suprimarea unei intregi categorii de creditori, ci este tinut sa o aplice.
Desigur ca modul in care s-a inteles conceperea planului de reorganizare duce la sacrificarea unei mase pasive de peste 50 %, insa in masura in care legea permite prin mecanismul ei un asemenea efect, ea se impune a fi aplicata. Redresarea unui debitor cu riscul disparitiei unor creditori care au contribuit in mod direct la atingerea cifrei de afaceri la care se face referire in planul de reorganizare ramane o chestiune asupra careia legiuitorul ar trebui sa reflecteze intrucat in esenta ei legea ar trebui sa ramana echitabila pentru cei de buna-credinta.
Referitor la cea de-a cincea conditie amintita judecatorul sindic a retinut ca in cuprinsul planului de reorganizare au fost enumerate toate elementele la care face referire art. 95 din Legea nr. 85/2006. Singura mentiune care ridica dificultati o reprezinta graficul de plata a creantelor, planul nefacand o indicare clara a datei exigibilitatii platii creantelor. Acest aspect a fost invederat si de practicianul in insolventa O. S.  IPURL, fiind un aspect ce vizeaza atat o chestiune de oportunitate a planului, cat si de legalitate. Dificultatea retinerii respectarii acestei exigente decurge si din mecanismul ingenios de concepere a planului prin transferul afacerii catre o societate terta.
O atare posibilitate, chiar daca nu este prevazuta expres de lege,  decurge din interpretarea teleologica a prevederilor sale. Astfel, art. 95 alin. 6 lit. D stabileste ca una dintre masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare fuziunea debitorului. Din moment ce o asemenea operatiune poate presupune si incetarea personalitatii juridice a debitorului supus procedurii de fuziune, cu atat mai mult poate fi implementata o procedura care sa prevada, cel putin teoretic, functionarea in continuare a debitorului. In plus, nu trebuie omis ca votarea oricarui plan de reorganizare se face in urma unei analize proprii facute de fiecare creditor, acestia fiind in postura de a aprecia cel mai bine proportia in care interesele sale sunt protejate.
Fata de toate acestea, judecatorul sindic a considerat ca sunt intrunite toate elementele prescrise de lege, astfel incat a confirmat planul propus de administratorul judiciar.
Impotriva hotararii judecatorului sindic au formulat recurs recurentii C. G. Z. si P. D. M. , solicitand instantei admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, si pe cale de consecinta infirmarea planului de reorganizare aprobat de Hotararea Adunarii creditorilor SC C. P.  C. SRL din 22.10.2012.
In dezvoltarea motivelor de recurs recurentii arata urmatoarele:
In fapt, prin sentinta comerciala nr. 1250/F/2013, pronuntata de Tribunalul Bihor la 23.04.2013, in dosar nr. 11077/111/2010, s-a admis cererea formulata de administratorul judiciar SC C.  V.  A.  SPRL si s-a confirmat planul  de reorganizare aprobat de Hotararea Adunarii creditorilor SC C. P. C. SRL din 22.10.2012. astfel, la 22.01.2013 administratorul judiciar SC C. V.  A. SPRL a solicitat confirmarea planului de reorganizare aprobat de Hotararea Adunarii creditorilor SC C.  P.  C. SRL din 22.10.2012 si in urma cererii recurentilor, judecatorul sindic in baza art.101 din legea insolventei a solicitat opinia unui practician in insolventa, in speta SC O.  S. IPURL din C. N., cu referire la posibilitatea de aducere la indeplinire a acestui plan. Dar, instanta de fond, nu a tinut cont de raportul nr.91/28.02.2013 al acestui practician in insolventa, a indeplinit un simplu act procedural si a confirmat acest plan de reorganizare, desi raportul SC O.  S.  SRL duce la concluzia clara si ferma ca este un plan nefiabil si nelegal.
Motivatia judecatorului sindic este simplificata la doua fraze :
Privitor la art.101 punctul C din Legea nr.85/2006 privitor la tratamentul corect si echitabil a oricarei categorii de creditori defavorizati de creante care au respins planul, respectiv faptul ca nici un creditor chirografar nu va primi nici o suma, iar D. G. F. P. B.  i-a fost taiata o creanta negarantata de 4.466.289 lei - debit si 918.536 lei - dobanzi  se apreciaza de instanta ca de vina este legiuitorul care a permis sacrificarea in corpore a unei intregi categorii de creante;
Privitor la art.95 din legea insolventei privitor la programul de plata a creantelor, judecatorul sindic, facand trimitere la opinia SC O.  I.  IPURL care viza atat nefiabilitatea planului cat si nelegalitatea lui, printr-o "eschiva"eleganta evita sa se pronunte asupra acestui subiect, apreciind cu maxima admiratie in schimb " mecanismul ingenios de concepere a planului prin transferul afacerii catre o societatea terta". Mai mult, instanta printr-un artificiu, refuzand sa se pronunte asupra lipsei unor termene precise de plata, duce la prevederile art.95 alin 6 lit D privitor la fuziunea debitorului, prevedere legala si fapt neinvocat de nimeni, apreciind ca o asemenea operatiune poate presupune si incetarea personalitatii juridice a debitorului supus fuziunii, cu atat mai mult poate fi implementata o procedura care sa prevada cel putin teoretic, functionarea in continuare a debitorului.
Critica hotararii: In primul rand, instanta de fond, interpretand gresit actul dedus judecatii, a schimbat intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia si este data cu aplicarea gresita a legii. Prin planul de reorganizare, se cesioneaza afacerea unei terte persoane juridice SC D.  I. SRL cu un capital social de 200 lei, fara nici un activ, care se obliga ca in 3 ani sa plateasca debite de peste 4 milioane de euro. Aprobarea planului de reorganizare prin Hotararea Adunarii creditorilor din 22.10.2012 nu implica in mod automat si confirmarea acestuia de judecatorul sindic, acestuia revenindu-i rolul de-a face un control de legalitate a planului in limitele prevazute de art.101 din Legea 85/2006.  In urma solicitarii judecatorului sindic, in temeiul art.101 din legea insolventei practicianul in inolventa SC O. S. IPURL a prezentat raportul nr.81/28.02.2013, iar concluzia acestui raport este nefiabilitatea cat si nelegalitatea planului de reorganizare.
Cat priveste programul de plati conform acestui plan de reorganizare se precizeaza ca toate creantele cuprinse in planul de reorganizare vor fi platite in 3 ani de la confirmarea planului, nefiind stabilite termen precise de plata a ratelor, respectiv termene intermediare de monitorizare a transferului de plati. Planul de reorganizare trebuia redactat conform art.95 alin 2 din Legea 85/2006, ar fi trebuit sa cuprinda programul de plata a creantelor cu termene precise de plata, ori planul propus afecteaza creditorii intrucat termenul de plata este trecut la modul general si inevitabil toate platile se vor face dupa 3 ani de la data confirmarii planului de reorganizare fara termene concrete de plata. De asemenea se precizeaza ca creantele chirografare, ale furnizorilor si creantele bugetare nu vor fi platite.
Solicita a se constata incalcarea art.95 al.5 lit.d din Legea nr.85/2006 prin acest plan raportat la faptul ca o intreaga categorie de chirografari nu va primi nici o suma prin acest plan de afaceri iar creditorul bugetar D. G. F. P. B. este grav prejudiciat intrucat i-a fost taiata o creanta negarantata de 4.466.289 lei - debit si 918.536 lei - dobanzi, adica 5.114.659 lei.  Conform art. Art. 95 - (1) Planul de reorganizare ... si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, ori prejudicierea Statului roman cu 5.114.659 lei nu poate fi considerate o masura in concordanta cu ordinea publica. Aceasta prejudiciere apare ca urmare a existentei unui abuz de drept care isi produce efectele in momentul confirmarii planului de reorganizare in baza prevederilor art. 102 alin 1 care prevede ca " creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan ".Astfel desi art. 102 alin 2 prevede ca "creditorii conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor impotriva codebitorilor si fidejusorilor debitorului, modificarea creantelor si drepturilor referitoare la suma de 5.114.659 lei conduce la imposibilitatea recuperarea prejudiciului cauzat statului, astfel ca printr-un abuz constatat de SC O.  S. IPURL si chiar de catre judecatorul sindic sunt blocate toate modalitatile prin care DGFP B. incearca sa recupereze prejudiciul adus bugetului de stat de SC C. P. SRL , prejudiciu de 5.114.659 lei.
Potrivit art.95 al.5 lit.d din Legea nr.85/2006 in planul de reorganizare trebuie mentionat ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului. Ca atare, planul de reorganizare trebuie sa prevada atat cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor in cazul votarii si confirmarii planului, cat si valoarea estimativa ce ar putea fi primita de creditori prin distribuire in caz de faliment.
Legea prevede expres ca aceasta valoare estimativa se calculeaza la data propunerii planului de reorganizare. Prin urmare, debitorul trebuia sa mentioneze in planul de reorganizare :
- valoarea estimata la data propunerii planului (ce ar putea fi primita de creditori in caz de faliment),
- modalitatea prin care a estimat (calculat) acesta valoare. Ass cum a fost mentionat mai sus, valoarea trebuia estimata la data propunerii planului de reorganizare si trebuia indicata modalitatea prin care s-a estimat ( calculat) aceasta valoare.
Referitor la modalitatea prin care a fost estimata ( calculata) aceasta valoare la data propunerii planului de reorganizare, se poate avea in vedere  o eventual sustinere a debitorului potrivit careia in textul de lege nu se prevede obligativitatea existentei unui raport de expertiza. Insa, potrivit art. 1169 Cod civil, cel care face o afirmatie in justitie trebuie sa o dovedeasca.  Privitor la plata creditorilor din programul de reorganizare, potrivit art.95 al.2 din Legea nr.85/2006, in planul de reorganizare trebuie mentionat in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
Art. 95 - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
Conform art.3 al.1 pct.22 din Legea nr.85/2006 prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde: cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora; termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.
Cesionarul SC D. SRL, care se angajeaza sa infaptuiasca planul de reorganizare a mentionat in programul de plata al creantelor garantate, ce urmeaza sa plateasca debite de peste 4.000.000 EUR in trei ani, fara a se pronunta data la care urmeaza a face plati in contul fiecarei creante precum si sumele ce urmeaza a fi platite, pentru a se putea verifica de creditori si judecatorul sindic daca pe parcursul perioadei de reorganizare sunt sau nu respectate obligatiile de plata asumate prin plan.
SC O. S.  SRL apreciaza pe buna dreptate ca nu sunt nici un fel de garantii care sa asigure creditorilor procedurii confortul de-a fi satisfacute intereselor lor materiale (creantele cuprinse in programul de plata a creantelor). Astfel programul de fundamentare a creantelor se face in baza unei singure oferte neirevocabile, negarantate din partea unui alt agent economic, respectiv sa indeplineasca unul din principiile de baza a legii insolventei, adica preeminenta reorganizarii judiciare, fata de procedura falimentului, maximizarea averii debitoarei si celeritatea procedurii de insolventa.
Acest termen este practic imposibil de realizat pentru urmatoarele considerente : In fundamentarea planului propus se estimeaza a se realiza venituri din exploatare, desi intregul activ al societatii se transfera, fiind imposibila realizarea obiectului de activitate si realizarea acestor venituri. Aceste venituri nu sunt prezentate in corelatie cu cheltuielile de exploatare corelative. Aceasta componenta a planului nu este justificata si cuantificata (SC O. S.).  Oferta depusa de SC D.  SRL are atasat propriul plan de afaceri, buget de venituri si cheltuieli si flux de numerar care nu au relevanta pentru creditorii SC C. P.  SRL, ci cel mult pentru ipoteticul finantator bancar care va acorda refinantarea datoriilor preluate de SC D.  SRL de la SC C. P. SRL. Mai mult, oferta nu este dublata de o scrisoare de garantie bancara, o scrisoare de bonitate bancara sau orice alt inscris care sa ateste ca exista discutii avansate cu finantatorul bancar legat de cuantumul si destinatia afacerii. Pe de alta parte administratorul judiciar precizeaza ca durata planului de reorganizare este de 3 ani, fara a stabili o durat rezonabila de finalizare a transferului catre SC D.  SRL si care sunt alternativele in cazul in care acesta din urma nu achita angajamentele asumate prin oferta. Conform art.95 al.6 lit.B din Legea nr.85/2006, planul de reorganizare va specifica masuri clare cu privire la obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora, ori acestea nu exista in plan. Planul de reorganizare trebuie sa cuprinda toate elementele, toti indicatorii economici care sa permita o analiza corecta a sanselor sale de reusita si care, totodata sa prevada si mijloacele necesare punerii sale in aplicare. Un plan de reorganizare nu trebuie sa fie "clarificat" cu ajutorul unor obiectiuni care sa ofere si o interpretare corecta a instrumentelor folosite de acesta, a metodelor utilizate la intocmirea lui. Limbajul pe care ar trebui sa-1 foloseasca trebuie sa fie inteles de specialisti.
Apreciaza ca activitatea in acest dosar afecteaza interesele creditorilor in special acest Plan de reorganizare propus, care este facut doar pentru interesele celui de-al treilea asociat, dl. B. V. V., cu care se afla in litigiu .
Temeiul juridic este art.128 alin.7 din Codul fiscal. Livrare bunuri. (7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau dupa caz, si de pasive, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni, precum divizarea, fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.
In drept au fost invocate prevederile art.95, 101 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila.
Prin intampinarea depusa la dosar intimatul P. D. V. , solicita instantei respingerea recursului, in principal ca inadmisibil, iar in subsidiar, ca fiind netemeinic si nefondat.
Pe fondul cauzei a aratat in esenta ca, criticile recurentilor vizeaza strict Hotararea Adunarii prin care s-a votat Planul de reorganizare, or aceste critici puteau fi formulate in cadrul procesual expres prevazut la art.14 alin.7 din Legea nr.85/2006, ori in speta recurentii nu au atacat hotararea adunarii creditorilor, in conditiile impuse de acest text de lege. Drept urmare, criticilor recurentilor vizeaza, nu sentinta de confirmare a planului, ci modalitatea de elaborare a Hotararii Adunarii Creditorilor din data de 22.10.2012 prin care a fost confirmat planul de reorganizare.
Instanta de recurs analizand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu a retinut ca este fondat, astfel ca in baza prevederilor art.8 din Legea nr.85/2006, art.304 pct.9 si art.312 Cod procedura civila adispus admiterea lui si modificarea in tot a sentintei atacate, pentru urmatoarele considerente:
Dupa intrarea debitoarei falite in procedura insolventei, administratorul judiciar desemnat in cauza a intocmit si propus plan de reorganizare a activitatii debitoarei, plan ce a fost supus votului creditorilor in sedinta adunarii creditorilor din data de 22 octombrie 2012. Planul propus de administratorul judiciar a fost votat favorabil de 3 categorii de creante din cele 5 indreptatite sa voteze planul de reorganizare, posibilitatea lui de aducere la indeplinire fiind analizata si de un alt practician in insolventa desemnat de judecatorul sindic in temeiul art.101 din legea insolventei.
Ulterior sedintei adunarii creditorilor, administratorul judiciar a solicitat judecatorului sindic confirmarea planului de reorganizare propus si votat de creditorii debitoarei.
Pentru a se putea dispune confirmarea unui plan de reorganizare este necesara verificarea indeplinirii cumulative a conditiilor impuse la art.101 alin.1 din legea insolventei, respectiv a tuturor cerintelor aratate la punctele A-E ale prevederii legale.
In speta, aceste cerinte nu au fost indeplinite cumulativ, in mod eronat dispunandu-se prin sentinta recurata confirmarea planului de reorganizare.
Astfel, la art.101 alin.1 lit. E din lege s-a stipulat ca este necesar ca planul sa respecte prevederile art.95 din legea insolventei ce vizeaza structura planului de reorganizare, programul de plata a creantelor, continutul planului de reorganizare, masuri adecvate pentru transpunerea in practica a planului de reorganizare.
Potrivit prevederilor art.95 alin.1 din Legea nr.85/2006, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea  de selectie, desemnare si inlocuire  a administratorilor si directorilor.
Scopul mediat al reorganizarii debitorului insolvent il constituie salvarea acestuia si mentinerea lui in campul activitatii economice, iar scopul imediat il reprezinta acoperirea pasivului debitorului.
Planul de reorganizare propus de administratorul  judiciar prevede ca si modalitate de reorganizare a societatii  transferul de afacere, cuprinzand activul functional (intreg patrimoniul debitoarei si contractele aflate in derulare) si pasivul cuprins in programul de plata a creantelor, prin preluarea afacerii de catre o terta persoana, respectiv SC"D.  I. " SRL.
Nicaieri in cuprinsul planului de reorganizare nu se specifica in concret  in ce modalitate se va redresa debitoarea si care sunt perspectivele de redresare a activitatii in conditiile in care intreaga "afacere" pe care aceasta o desfasoara urmeaza a fi preluata de o terta persoana juridica.
Ori, daca activitatea pe care o desfasoara debitoarea in ansamblul ei, inclusiv activul patrimonial pe care-l detine urmeaza a fi preluata de altcineva, nu se cunoaste din cuprinsul planului de reorganizare in ce fel si masura va fi continuata activitatea debitoarei dupa predarea afacerii pe care o desfasoara in prezent.
In fundamentarea planului se estimeaza a se realiza in perioada de reorganizare venituri din exploatare, desi intreg activul societatii urmeaza a se transfera la un tert, fiind practic imposibil in aceste conditii a se realiza venituri din activitatea ce transfera. Nu se specifica daca ulterior transferului afacerii catre societatea terta, transfer in privinta caruia nu  s-a stabilit un termen si o data exacta de realizare, ce fel de activitate va mai desfasura debitoarea si ce venituri se preconizeaza a se obtine din respectiva activitate.
In cuprinsul planului se prezinta un buget de venituri si cheltuieli prescurtat pentru perioada anterioara deschiderii procedurii, dar nu se prezinta un buget pentru perioada de observatie sau perioada de reorganizare, bugetul de venituri si cheltuieli ale afacerii dupa transferul acesteia catre tert, neputand complini lipsurile mai sus aratate si neavand relevanta asupra activitatii ce ar urma sa o desfasoare debitoarea dupa transfer. Nu se realizeaza o analiza a perioadei de observatie sub forma unei situatii patrimoniale actualizate in evolutie, un buget de venituri si cheltuieli si un flux de numerar prevazut a se realiza, astfel cum reiese si din opinia exprimata de practicianul in insolventa independent desemnat in cauza in cuprinsul raportului nr.91 din 28 februarie 2013.
In cadrul aceluiasi raport sunt analizate veniturile din transferul de afacere preconizat a se efectua, aratandu-se ca veniturile ce urmeaza a se obtine, nu sunt corelate cu cheltuielile aferente, oferta depusa fiind una generica si nedatata, fara a se stabili cu claritate obiectul contractului prin prisma cuantumului datoriilor acumulate, a duratei de valabilitate a ofertei, a garantiilor aferente si fundamentarea surselor la finantare a platii pretului.
In ce priveste conditia prevazuta la art.95 alin.2 din legea insolventei ce prevede programul de plata a creantelor,  se retine ca programul de plata prezentat in plan in forma in care  acesta a fost realizat nu respecta cerintele legale, cata vreme este unul lacunar stipulandu-se doar plata creantelor cuprinse in program in termen de 3 ani de la confirmarea planului fara a se stabili nici un fel de termene intermediare prin care sa se poata monitoriza realizarea planului de reorganizare.
La art.3 pct.22 din lege, legiuitorul a stipulat ca in cadrul programului de plata a creantelor, sa se precizeze expres termenele la care debitorul se obliga sa plateasca creantele, termene a caror nerespectare poate duce la trecerea debitorului intr-o alta etapa a procedurii si implicit a recunoasterii esecului planului de reorganizare.
Ori, in cuprinsul programului de plati din planul de reorganizare, nu se stipuleaza nici un fel de termene de plata intermediare, care sa poata sa faca posibila monitorizarea indeplinirii planului in cei 3 ani de executare prevazuti, nefiind precizat nici macar momentul la care urmeaza a se realiza transferul afacerii catre tert.
Sub acest aspect ar exista contradictie intre termenul de 3 ani de executare a planului prevazut si termenul real in care se va inchide procedura de reorganizare ca urmare a unei eventuale reusite a transferului de afacere, in conditiile in care in plan nu s-a prevazut a se desfasura vreo alta activitate inlauntrul perioadei de 3 ani dupa data preluarii afacerii de catre tert.
Intr-adevar, dupa cum retine si judecatorul sindic, legiuitorul prevede posibilitatea la art.95 alin.6 lit. D din lege pentru punerea in aplicare a planului, fuziunea debitorului, operatiune ce presupune si incetarea personalitatii juridice a debitorului, insa in cuprinsul planului de reorganizare nu se prevede o asemenea masura ori posibilitatea concreta de realizare a acestuia.
In aceste conditii, nu se poate retine ca programul de plati cuprins in planul de reorganizare ar respecta cerintele legale, neputandu-se retine asigurarea garantarii platii creantelor cuprinse in programul de plata cata vreme nu exista nici o certitudine in privinta realizarii transferului afacerii catre tert  si a momentului la care creantele vor fi achitate.
In ce priveste motivele de recurs vizand respectarea cerintelor prevazute la art.95 alin.5 din legea insolventei, s-a retinut ca planul de reorganizare face o analiza a creantelor defavorizate si a tratamentul acestora, cat si despagubirile ce urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment.
Din cuprinsul planului rezulta cu claritate care creante sunt defavorizate si care nu, specificandu-se ca singurele creante nedefavorizate sunt cele garantate. De asemenea, este efectuata si o analiza a procentului de indestulare a creantelor, atat in caz de reorganizare, cat si in caz de faliment, situatie in care nu pot fi retinute ca fondate motivele invocate sub acest aspect.
Nici aspectele invocate prin prisma conditiei prevazute la art.101 alin.1 lit. C din legea insolventei nu pot fi retinute deoarece nu se poate impune prin planul de reorganizare necesitatea acoperirii integrale a tuturor creantelor incluse la masa credala, existand posibilitatea sacrificarii unor categorii de creante in caz de reorganizare.
Concluzionand, instanta de recurs a retinut ca motivele de recurs invocate prin prisma neindeplinirii cerintei prevazute la art.101 alin.1 lit. E din lege, respectiv a conditiilor de legalitate prevazute cumulativ la art.95 din lege sunt fondate, in lipsa indeplinirii acestor cerinte de legalitate, planul de reorganizare propus de administratorul judiciar si votat de creditori,  neputand fi confirmat.
Drept urmare, instanta de recurs a dispus admiterea recursului declarat in cauza si modificarea in tot a sentintei atacate, in sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizare formulata de administratorul judiciar .
In conformitate cu prevederile art.274 Cod procedura civila, instanta a dispus obligarea debitoarei intimate la plata sumei de 120,5 lei cheltuieli de judecata in favoarea recurentilor, compuse din taxa de timbru si timbru judiciar.