Fond funciar

JUDECATORIA BUHUSI
SENTINTA CIVILA Nr. 773
Sedinta publica din18 Octombrie 2011



    Prin cererea inregistrata sub nr. 432/199/2010 din 26.03.2010 pe rolul Judecatoriei Buhusi  reclamantul Municipiul R. prin primar a formulat in contradictoriu cu paratele Comisia de aplicare a fondului funciar din orasul B. si Comisia de stabilire a dreptului de proprietate a Judetului B. plangere impotriva H.C.J. B nr.13889/02.02.2010 solicitand si obligarea paratelor la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafata de 28 ha teren cu vegetatie forestiera situat in perimetrul orasului B.
     Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru  si timbru judiciar  conform art.I pct.43 din Titlul VI din Lg. Nr.247/2005.
  In motivarea de fapt a cererii de chemare in judecata, reclamantul arata ca prin cererea nr.71979 din 25.11.2005 municipiul Roman a solicitat reconstituirea  dreptului de proprietate pentru suprafata de 1207 ha teren situat pe raza  comunei Costisa, jud Neamt. Solicitarea a  fost intemeiata pe dispozit. Lg. 247/2005 iar ulterior s-au facut precizari prin care suprafata totala de teren s-a restrans la 557,18 ha. Comisia locala  a respins cererea si a inaintat dosarul Comisiei Judetene Neamt care a declinat competenta Comisiei Judetene Bacau, motivat de faptul ca terenurile sunt pe teritoriul administrativ al acestui judet. Comisia Judeteana Bacau a respins cererea  motivand ca terenul revendicat a fost expropriat in mod legal fiind preluat prin legea 187/1945 pentru Reforma Agrara. Considera ca cererea este  pe deplin indreptatita, facandu-se dovada deplina a indeplinirii conditiilor legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv dovada calitatii de persoana indreptatita,dovada preluarii abuzive de catre stat. Din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca municipiului Roman  i s a preluat in baza legii  de reforma agrara nr 187/1945 , pe raza jud Bacau, suprafata de 28 ha teren cu vegetatie forestiera si aceasta se incadreaza in dispozit. art 11 al.2/1 din lg.18/1991 modificata conf lg.247/2005.Se arata ca preluarea a fost abuziva, fiind facuta cu incalcarea dispozit. art 8 din lg.187/1945, care prevede exceptarea de la expropriere a proprietatilor comunelor si oraselor.
Cererii de chemare in judecata i-au fost anexate in fotocopie :H.C.J. nr.13889/02.02.2010,proces verbal de improprietarire incheiat la data de 07.10.1946, proces verbal nr.98/02.04.1946,proces verbal nr.12/29.04.1945, adresa nr, 2665,certificat,adresa nr.05716/1945, proces verbal nr 1din 26.02.1927, proces verbal nr 5 din 10.02.1946,Hotarare din 14.02.1946, document extras de la Arhivele Nationale, cerere , proces verbal din 15.10.1927.
          In dovedirea cererii reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri si expertiza topo cadastrala.
    Parata , Comisia  locala de aplicare a  legilor fondului funciar din orasul Buhusi,legal citata , nu a fost reprezentata in instanta,dar a depus intampinare.
   In aceasta se arata ca  primaria municipiului Roman nu a depus  nici o cerere de  reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 28 ha teren cu vegetatie forestiera . Cererea de reconstituire nr. 86/30.11.2005 avand ca obiect retrocedarea  a 28 ha cu teren vegetatie forestiera  a fost depusa  de primaria municipiului Roman , la primaria com. Costisa,jud. Neamt  si a fost solutionata de  Comisia Judeteana Bacau, prin H.C.J. nr. 13889/2010, ca urmare a declinarii competentei in favoarea acestei comisii.  Reclamanta nu a depus nici o schita si nici planurile de situatie prin care  sa fie identificate cele 28 ha, ca fiind  pe raza orasului Buhusi. 
         Parata Comisia  locala de aplicare a  legilor fondului funciar din orasul Buhusi,mai arata ca cererea nr 86/30.11.2005 a fost respinsa prin HCJ nr. 13889/02.02.2010 motivat de faptul ca aceasta suprafata de 28 ha a fost expropriata, in  baza art 3 lit h din Legea 187/1945, ca teren agricol, nefiind supusa regimului silvic. Din hotararea comisiei judetene rezulta ca terenurile  cu vegetatie forestiera in suprafata de 28 ha expropriate legal nu erau supuse regimului silvic si ca atare  au facut obiectul Reformei Agrare din anul 1945, in baza Legii 187/1945 , suprafata in cauza fiind expropriata fara a avea regim silvic , nu sunt aplicabile prevederile art.29 al.4 si al.5 din lg. 1/2000.
         Parata , Comisia judeteana pentru  stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Jud.  Bacau, legal citata, nu a fost reprezentata in instanta dar a depus intampinare.
  In aceasta se arata ca terenul nu a fost identificat pe raza judetului Bacau  pentru ca reclamanta nu a depus planuri de situatie, schite pe baza carora sa poata fi stabilit daca amplasamentul solicitat se afla pe raza judetului Bacau sau a judetului Neamt.
         Alaturat intampinarii,la filele 48-139 a fost depusa documentatia care a stat la baza emiterii H.C.J. Bacau nr.13889/02.02.2010
     Instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata Comisia  locala de aplicare a  legilor fondului funciar din orasul Buhusi la prin intampinare.
     In cauza a fost intocmit un raport de expertiza specialitatea topo cadastru.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
    Dand eficienta dispozitiilor art. dispozitiilor art.137 al.2 Cod procedura civila  „instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos in totul sau in parte cercetarea in fond a pricinii”,
   1. Fata de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comisiei  locale de aplicare a  legilor fondului funciar din orasul Buhusi,instanta retine urmatoarele:
     Calitatea  de parte in proces  trebuie sa corespunda cu calitatea de titular al dreptului si respectiv al obligatiei ce formeaza continutul raportului juridic de drept material asupra judecatii. Calitatea de parat apartine  numai persoanei despre care se afirma ca a incalcat sau nu a recunoscut acel drept.
      Conform normelor procedurale din Legea nr.18/1991 republicata calitatea de parte in proces au atat Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar cat si Comisia Judeteana de aplicare a legilor fondului funciar.
      Cauza pendinte obiectul dedus judecatii este complex dar deriva,in cazul ambelor capete de cerere tot din Legea nr.18/1991.Astfel instanta a fost investita cu plangere la hotararii comisiei judetene de aplicare a legilor fondului funciar dar si obligarea celor doua comisii la eliberarea titlului de proprietate pe suprafata de 28 ha teren cu vegetatie forestiera.  
    Fata de aceste considerente, exceptia formulata apare ca neintemeiata si instanta urmeaza sa respinga exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comisiei  locale de aplicare a  legilor fondului funciar din orasul Buhusi.
2.Referitor la fondul cauzei,instanta retine urmatoarele:
   Prin cererea nr. 71979 din 25.11.2005 Municipiul Roman a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 2107 ha teren situat pe raza comunei Costisa, jud. Neamt. Solicitarea a fost intemeiata pe dispozitiile Legii 247/2005. S-au facut precizari prin adresa nr. 82118 din 11.01.2006 prin care suprafata totala s-a restrans la 557,18 ha.
Comisia comunala emite Hotararea nr. 10 din 27.11.2006 prin care respinge cererea nr. 71979 din 25.11.2005 ca fiind incompleta si inainteaza intregul dosar Comisiei judetene Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
           Comisia in cauza, prin Hotararea nr. 6711 din 19.02.2008, isi declina competenta de solutionare cu privire la terenurile forestiere in favoarea
           Comisiei Judetene Bacau, motivat faptul ca terenurile respective sunt situate actualmente pe teritoriul administrativ al acestui judet,transmitand acestei comisii o copie a intregului dosar.
         Comisia Judeteana Bacau, prin HCJ nr.13889/02.02.2010 a respins cererea reclamantei cu motivatia ca terenul revendicat a fost expropriat in mod legal, desi preluat prin Legea 187/1945 pentru Reforma Agrara.
  Instanta retine ca potrivit art 24 alin 1  din lg. Nr.1/2000 asa cum a fost modificat  prin Titlul VI art.I pct.22 din Lg. Nr. 247/2005 „Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avuta in proprietate, persoanelor fizice si juridice sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente”, iar potrivit art 61 alin 1  din H.G. nr.890/2005  reconstituirea se va face  avand in vedere  structura de proprietate existenta  la data deposedarii abuzive  a acestor terenuri  de catre regimul comunist.
  Conform dispozitiilor art. 29, alin. 4 din legea 1/2000 „ comunele, orasele si municipiile, care au detinut in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera,paduri,zavoaie,tufarisuri,fanete si pasuni impadurite, redobandesc, la cerere, proprietatea acestora, in limitele probate cu actele care atesta suprafetele solicitate in conditiile art. 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata"
     Din economia textelor enuntate  instanta retine ca  pentru reconstituirea dreptului de proprietate a terenurilor  forestiere   solicitantul sau autorul sau   trebuie sa indeplineasca calitatea de  persoana deposedata  de teren. Cu alte cuvinte se cere ca reclamantul sa faca dovada ca la momentul deposedarii abuzive terenul  a carui  restituire se solicita se afla in posesia sa sau a autorului sau.
     Reclamantul a facut dovada proprietatii terenurilor solicitate anterior anului 1945 prin testamentul defunctului Constantin Cantacuzino Pascanu prin care nuda proprietate a fost lasata comunei Roman,prin certificatul de grefa in care se confirma transmiterea in posesie a Primariei comunei Roman asupra nudei proprietati a intregii averi ramase de pe urma defunctului Constantin Cantacuzino Pascanu si prin decizia Consiliului Comunal al Orasului Roman din 26.02.1927 s-a acceptat succesiunea.
     Legea 18/1991 face referire expresa la posibilitatea restituirii terenurilor preluate de stat prin legea 187/1945 si decretul 83/1949, legi care reglementau exproprierea terenurilor, si din intreaga legislatie privind restituirea proprietatilor rezulta in mod clar caracterul abuziv al acestor preluari.
     Cu privire la forta probatorie a actelor primare privind dreptul de proprietate instanta retine ca potrivit art. 6 alin. (1‘)  din Lg.nr1/2000 in cazul in care exista acte primare de proprietate, anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, iar amplasamentele solicitate sunt libere, atunci comisiile locale de fond funciar sunt obligate sa valideze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate .
     Aceasta regula sus-mentionata se aplica atat in cazul in care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinatie agricola, cat si in cazul terenurilor cu destinatie forestiera.
     Avand in vedere ca legea nu distinge regula mentionata va fi aplicabila indiferent de vechimea actelor primare de proprietate.
     Legea cere in acest caz intrunirea in mod cumulativ a doua conditii: existenta unui act primar de proprietate si existenta libera a amplasamentelor solicitate. Daca aceste conditii sunt intrunite, legea instituie o prezumtie absoluta de proprietate, care nu poate fi rasturnata de catre comisiile de fond funciar decat in cazuri speciale (de exemplu: prin dovedirea de catre comisiile de fond funciar a faptului ca persoana titulara a dreptului de proprietate, conform actului primar, ulterior, pana in momentul deposedarii, a instrainat o parte din teren, catre alte persoane, cu respectarea conditiilor prevazute de lege).
       Desigur, este necesar ca intre persoana care apare titulara a dreptului de proprietate si persoana ce a fost deposedata sa existe identitate.Daca nu exista o astfel de identitate,este necesar ca persoana solicitanta sa dovedeasca faptul ca persoana care a fost deposedata dobandise terenul, despre care se face referire in actele primare de proprietate.
     Avand in vedere inscrisurile depuse la dosarul cauzei precum si concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza,instanta retine ca  reclamantul  a facut dovada ca avea in proprietate suprafata de teren solicitata , la momentul deposedarii abuzive,iar aceste acte au forta probanta necesara.
     Reclamantul a facut si dovada deposedarii sale abuzive de cele doua terenuri ce fac obiectul prezentei cauze. Astfel au fost depuse hotararea pentru aplicarea reformei agrare din 28.05.1946 si procesul verbal de preluare din 1946 al imobilelor. De asemenea,au mai fost depuse acte doveditoare privind exproprierea mosie Costisa preluarea facandu-se de la Primaria comunei Roman in calitate de proprietara ( procese verbale, hotarare de expropriere) precum si declaratiile prevazute de legea fondului funciar.
     Este evident ca preluarea de catre stat a fost una abuziva. Astfel,aceasta a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor art. 8 din legea 187/1945, care prevederea exceptarea de la apropriere a proprietatilor comunelor si oraselor.
     De altfel, la dosar s-a depus procesul verbal nr. 98 al Comisiei Judetene de indrumatori privind aplicarea Reformei agrare, referitor la contestatia formulata de orasul Roman la decizia de expropriere. Ca urmare a respingerii acestei contestatii s-a emis avizul Comisiei Judetene de indrumatori Privind aplicarea Reformei Agrare nr.204/28.05.1946 privind exproprierea mosiei Costisa si s-a emis  procesul verbal nr.98/02.04.1946, privind preluarea acestei proprietati de catre stat.
     Fata de cele  ce preced, instanta  va constata  ca reclamantul a facut dovada continuitatii  din anul 1927 pana la momentul deposedarii plangerea, si in temeiul art.58 din Lg. Nr.18/1991  va admite plangerea , va anula H.C.J. Bacau nr.13889/02.02.2010, in sensul ca admite contestatia va dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele doua suprafete de teren de 25,55 ha  teren situat in punctul denumit toponimic „Hugi”,T4,P99/2 avand categoria de folosinta  padure , situat pe raza orasului Buhusi,jud. Bacau,precum si pentru suprafata de 2,27 ha teren situat in punctul denumit toponimic „Ciolpani” , T 38,P 626/6 avand categoria de folosinta  padure,situat pe raza orasului Buhusi,jud. Bacau, asa cum au fost ele identificate in raportul de expertiza .De asemenea,instanta va obliga paratele la emiterea titlului de proprietate pentru cele doua suprafete de teren pentru reclamant.
     Instanta va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.









Red. A.N.T.-19.10.2011