Pretentii

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cerere inregistrata pe rolul Tribunalului Bacau la data de . sub nr ..reclamanta C M a chemat in judecata pe paratii doctor H G si S J U B solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea paratilor la plata sumei de 100000 euro reprezentand daune materiale si morale pentru pejudiciul suferit ca urmare a interventiei chirurgicale din...Totodata a solicitat cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamanta a aratat in esenta ca a fost pacienta paratei H pe perioada celei de a doua sarcini. La data de …, a sustinut reclamanta, a fost internata in sectia de maternitate a SJB  in vederea indepartarii cerclajului de catre doamna doctor H si datorit faptului ca in urma acestei operatiuni a aparut o hemoragie, la recomandarea doctorului a decis ca nasterea sa se produca in aceeasi zi prin intermediul operatiei de cezariana. A mai aratat ca operatia a decurs normal, s-a finalizat cu bine pentru copil, insa doamna doctor nu a dat dovada de diligenta si a uitat in abdomenul sau doua campuri (materiale textile de dimensiuni mari, necesare oricarei operatii cezariene, care in momentul inciziei se pozitioneaza in ambele laterale in vederea sustinerii abdomenului). Reclamanta a invederat ca imediat dupa trezierea din anestezie a acuzat dureri foarte mari in ambele laterale abdominale, a facut cunoscut acest fapt si doamnei doctor, care, cu o superficialitate nepermisa (deoarece la o simpla palpare si-ar fi dat seama ce se intamplase in fapt) a diagnosticat-o cu criza biliara, i-a prescris tratament si regim medical, iar apoi a externat-o cu precizarea de stare generala buna.
In imediata perioada dupa externare, a sustinut reclamanta, a urmat tratamentul, sfaturile si regimul alimentar prescris de doamna doctor, insa durerile erau tot mai puternice, nu cedau la calmante si cu toate ca a facut seturi de analize, investigatii, diagnosticul pus la externare nu se confirma, iar viata sa erau un cosmar intrucat nu putea desfasura nici cele mai simple activitati din cauza durerilor, nici macar nu isi putea tine copilul in brate. Reclamanta a aratat ca la sfatul unei rude, medic chirurg, la data de s-a internat la S C D. I. C din B, cu diagnostic la internare de "tumora pelvi -abdominala", iar in urma interventiei chirurgicale efectuata de prof. dr. T P s-a descoperit adevarul "s-a constatat in flancul si fosa iliaca stanga bloc tumoral inflamator, la care participa trompa uterina si ovarul stang, peretele lateral al colonului descendent peretele lateral abdominal, iar dupa incizarea formatiunii  s-a constatat prezenta unui material textil care s-a extras cu dificultate (a fost necesara extirparea unei parti din colon). In flancul si fosa iliaca dreapta s-a constatat existenta unei formatiuni asemanatoare de aproximativ 10 cm, iar incizarea acesteia a evidentiat existenta puroiului" si s-a decis efectuarea ileocolectomiei drepte cu ileostomie terminala temporala, cu alte cuvine deschiderea unui anus artificial la nivelul ileonului, pe o perioada de 6 luni. Reclamanta a sustinut ca ceea ce a urmat interventiei a fost ingrozitor fiind nevoita sa poarte, lipita de abdomen, o punga de plastic cu materii fecale, sa nu poata sa isi tina in brate copiii, umilinta, rusinea si neputinta fiind peste masura, cand zilnic, sotul sau ii schimba punga. A invederat ca dupa sase luni de chin s-a putut practica  a doua interventie chirurgicala la S C C pentru reintegrarea colonului, insa a ramas cu sechele  fiindu-i teama si de o banala vizita la doctor, iar cicatricea imensa de pe abdomen  o face sa retraiasca  cosmarul prin care a trecut.
Reclamanta a aratat ca de cele mai multe ori, victimele care actioneaza in justitie pentru a fi despagubite sunt privite de catre medici si asiguratori, drept persoane, aflate in cautarea unor castiguri materiale fabuloase, realitatea fiind ca acea persoana a fost vatamata nu intr-un accident, ci ca urmare a actiunilor unui specialist, actiuni care nu s-au ridicat la gradul de profesionalism cerut, iar greseala se plateste.
A mai aratat ca potrivit art 4 si art 5 din Codul deontologic al Medicilor, medicul, in exercitarea profesiei sale, acorda prioritate intereselor pacientului si este obligat sa respecte drepturile fundamentale ale omului si principiile etice in domeniul medical, iar art 10 si art 11 subliniaza faptul ca raspunderea pentru actele medicale apartine sefului echipei medicale. Totodata, reclamnata a indicat ca art 642 din Lgea 95/2006 defineste malpraxisul ca fiind eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, personalul medical raspunzand civil pentru prejudicii produse din eroare ce includ neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii si in egala masura nu exclude raspunderea spitalului in calitate de comitent.
In drept a invocat prevederile din  Legea 95/2006, art 22 Constitutie, art 1349, art 1373 C.civ.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori, interogatorii, expertiza si a depus la dosar adresa Comisia de disciplina nr,  proces verbal al Comisiei de disciplina din , bilete de externare S C C, raport medical, scrisoare medicala.
Reclamanta a formulat precizari la actiune prin care a aratat ca solicita suma de 95000 euro cu titlu de daune morale si 5000 euro cu titlu de daune materiale.
Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 1426 lei si timbru judiciar de 5 lei.
Parata H G a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Bacau fata de prevederile art 2 pc 1 lit b si natura civila a cauzei, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In aparare, parata a aratat ca potrivit dispozitiilor art 642 din Legea 95/2006 personalul medical raspunde civil doar pentru prejudiciile produse prin eroare-adica malpraxis reprezentand o eroare medicala savarsita in exercitarea actului medical, eroare ce include neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente. A sustinut parata ca eroare presupune o practica medicala defectuoasa din punct de vedere al pregatirii profesionale a medicului in cauza, cat si un standard medical ce nu a fost respectat, standard ce are in vedere conduita medicului si masurile luate de acesta care trebuie sa se incadreze intr-un standard general acceptat stabilit de conduita generala a oricarui medic intr-o cauza similara, or, in speta atat pregatirea medicului cat si standardele acestuia, avand in vedere experienta vasta in domeniu si lipsa oricaror altor antecedente nu pot intra in discutie.
Parata a precizat ca interventia chirurgicala a fost una complicata din perspectiva diagnosticului de placenta praevia, care presupune sangerare abundenta, cu riscul pierderii uterului in scopul opririi sangerarii, insa echipa medicala a reusit mentinerea uterului integru prin manevre obstreticale cu multiple fire de sutura pe vasele uterine si in locul de insertie a placentei, cat si bureti medicali hemostatici in ideea opririi sangerarii.  A mai aratat ca firele de sutura sunt cele aflate in dotarea unitatii medicale la care pacienta a ales sa se interneze si tot ea a ales metoda medicala prin care sa nasca, deci si-a asumat complicatiile si riscurile unei operatii de cezariana ce presupune sectionarea uterului si sutura acestuia, iar daca firele medicale nu s-au resorbit exista posibilitatea ca in procesul de vindecare, capetele acestor fire sa produca o infectie, dar nu se datoreaza actului medical, ci calitatii firelor de sutura, aspecte ce duc la lipsa raspunderii personalului medical potrivit art 643 din Legea 95/2006.
Parata a sustinut ca existenta unor campuri, materiale de dimensiuni mari, in abdomentul reclamantei, care apoi sa se fi suprainfectat este exclusa din trei motive: aceste campuri sunt numarate inainte si dupa interventie, numaratoare fiind consemnata in protocolul operator; aceste campuri sunt materiale de mari dimensiuni care nu se incadreaza in dimensiunile formatiunilor gasite la interventia din 09.03.2011, mai ales ca formatiunile erau extinse si prin existenta puroiului, iar aceste dimensiuni ar fi fost vizibile si echipei medicale initiale; lipsa unei trimiteri spre analizare la anatomie patologica a formatiunilor extirpate, analiza obligatorie ce trebuia efectuata de echipa medicala care spune ca le-a extirpat.
A mai aratat ca greseala pe care o fac reclamantii cand promoveaza aceasta actiune este clasificarea actului medical ca fiind o eroare pe care o presupune malpraxisul, astfel nu este  o eroare, ci o practica medicala aplicata corect de persoana potrivita si in urma solicitarii pacientului care a fost in prealabil informat si si-a dat consimtamantul cu privire la interventia chirurgicala care a fost efectuata. Parata a concluzionat ca referitor la fapta ilicita care trebuie sa existe pentru a exista raspundere delictuala, fapta trebuie incadrata excusiv in maplpraxisul medical ce presupune o eroare, imposibilitatea dovedirii malpraxisului fac sa nu existe fapta ilicita si prin urmare nici raspunderea.
Parata a aratat ca una din cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei este si consimtamantul victimei care a fost informata despre riscurile unei operatii de cezariana la care a ales sa se supuna.
A mai aratat ca un alt aspect ce trebuie dovedit este vinovatia cu care actioneaza autorul, cat si inexistenta unei cauze care sa inlature vinovatia, cum ar fi fapta victimei insasi, or, a apreciat parata, in cazul de fata raspunzatoare de producerea prejudiciului este reclamanta care era obligata la sase saptamani dupa operatia de cezariana sa se prezinte la consult medical de specialitate care ar fi putut stabili-in faza incipienta-existenta unei complicatii. A mai aratat ca a actionat cu buna-credinta si in realizarea unui act medical la standarde inalte, in limita posibilitatilor si dotarilor oferite de spital, analizarea acestui act medical urmand a fi facuta nu retroactiv, ci analizand procedura medicala in ansamblu si in circumstantele date.
Parata a apreciat ca actul medical s-a desfasurat la standarde normale, de un medic suficient de pregatit, iar complicatiile se pot datora unor complicatii  ulterioare fara legatura cu interventia cezariana, unor fire de sutura de calitate medie care se pot suprainfecta, unei greseli medicale la interventia din … care a dus la extirparea unei parti din intestinul gros.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori, interogatoriu, expertiza.
Parata a formulat cerere de chemare in garantie a S.A.R  solicitand obligarea chematei in garantie la plata sumei cu care va cadea in pretentii in cazul in care va pierde procesul.
In motivare a aratat ca a incheiat cu chemata in garantie contractul de asigurare de raspundere civila profesionala a medicilor seria din, la art 1.4 fiind definit obiectul asigurarii, malpraxis.
In drept a invocat prevederile art 72 N.C.proc.civ.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori, interogatoriu, expertiza.
Cererea de chemare in garantie a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 1426 lei si timbru judiciar de 5 lei.
Paratul SJUB a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a aratat ca raspunderea angajatorului, atunci cand este o unitate prestatoare de servicii medicale se angajeaza in conditiile legii speciale, Legea 95/2006 si numai pentru motivele stabilite de aceasta legislatie, respectiv art 644 alin 1. A precizat ca atunci cand in raport cu obiectul unei cauze exista prevederi legale speciale  cu aplicare directa instanta nu poate inlatura aplicarea acestora si sa faca trimitere strict la normele cu caracter general cuprinse in raspunderea civila delictuala.  Paratul a apreciat ca atat timp cat reclamanta nu a motivat angajarea raspunderii Spitalului pentru vreunul din motivele prevazute de art 644 din Legea 95/2006 nu poate raspunde civil si nu poate avea calitate procesuala pasiva.
Referitor la raspunderea medicului curant, a precizat ca la art 642 din Legea 95/2006 sunt cuprinse  urmatoarele conditii: fapta ilicita, prejudiciu, raport de cauzalitate, vinovatia. A mai aratat ca personalul medical va fi tinut raspunzator daca se probeaza ca a dat dovada de o conduita neglijenta  pe care in aceleasi circumstante niciun medic nu o adopta, iar in situatia in care se pune in discutie angajarea raspunderii unui medic acoperirea prejudiciului se realizeaza in raport cu asigurarea pentru malpraxis, or parata H G avea incheiata asigurare cu SAR, fiind necesara chemarea acesteia in garantie.
In drept a invocat prevederile art 72, art 205 C.proc.civ, art 644 din Legea 95/2006.
Prin sentinta civila nr instanta a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Bacau si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Bacau.
Dosarul a fost inresgistrat pe rolul acestei instante la.
Paratul SJUB a formulat cerere de chemare in garantie a SAR solicitand obligarea chematei in garantie la plata sumei cu care va cadea in pretentii in cazul in care va pierde procesul.
In motivare a aratat ca a incheiat cu chemata in garantie contractul de asigurare de raspundere civila a medicilor, farmacistilor si a altor persoane din domeniul asistentei medicale seria.
In drept a invocat prevederile art 72 N.C.proc.civ.
Paratul SJUB a formulat cerere de chemare in garantie a G R A R solicitand obligarea chematei in garantie la plata sumei cu care va cadea in pretentii in cazul in care va pierde procesul.
In motivare a aratat ca a incheiat cu chemata in garantie contractul de asigurare de raspundere civila a medicilor, farmacistilor si a altor persoane din domeniul asistentei medicale.
In drept a invocat prevederile art 72 N.C.proc.civ.
Chemata in garantie G R A R a formulat intampinare la cererea de chemare in garantie prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a aratat ca a incheiat cu paratul SJU B contractul de asigurare seria ..ce acopera prejudiciile materiale  produse in desfasurarea activitatii de catre asigurat din proprietatea  sau intretinerea unitatii de prestari servicii medicale, independent de actul medical, prin urmare nu are calitate procesuala  fata de obiectul actiunii care nu are drept  ipoteza antrenarea raspunderii legale fasp de terti.
Pe fondul cauzei aratat ca potrivit conditiilor particulare de asigurare asiguratorul nu acorda despagubiri pentru prejudiciile cauzate in savarsirea de catre medici sau cadre medii a unor acte de malpraxis in desfasurarea activitatii profesionale, prejudicii care fac obiectul unei asigurari de raspundere civila profesionala, fiind in prezenta unei excluderi.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Prin incheierea din data de 18.09.2013 instanta a unit exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului SJUB si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a chematei in garantie G R A R, cu fondul cauzei.
La acelasi termen a incuviintat pentru reclamanta proba cu inscrisuri, doi martori, interogatoriul paratei, proba cu expertiza medico-legala, pentru parata proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantei, proba cu expertiza medico-legala, pentru paratul SJU Bacau proba cu inscrisuri, pentru chematele in garantie proba cu inscrisuri si a respins proba cu expertiza psihiatrica solicitata de reclamanta.
La solicitarea instantei S C C si SJU B au depus inscrisuri medicale.
La termenul din data de 30.10.2013 instanta a administrat proba cu interogatoriul reclamantei si al paratei H G si a audiat martorii reclamantei.
La acelasi termen a suplimentat probatoriul incuviintat pentru reclamanta si parata H G cu proba cu interogatoriul paratului SJU Bacau. Totodata a respins cererea de suplimentare a probatoriului paratei H G cu doi martori.
In cauza s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale la INML Mina Minovici  dispunand adrese catre INML in vederea efecutarii expretizei medico-legale, care insa a emis un aviz prin Comisia superioara medico-legala si o serie de raspunsuri, fara a intocmi raportul de expertiza medico-legala.
La termenul din data de instanta a dispus efectuarea expertizei medicale de IML Iasi, constatandu-se imposibilitatea efectuarii expertizei de acest instituit ca urmare a avizului intocmit de INML Mina Minovici.
La data de s-a constatat imposibilitatea efectuarii expertizei medico-legale de INML Mina Minovici.
La solicitarea instantei, MS-D de S a depus inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta se va pronunta cu prioritate asupra  exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului SJUB si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a chematei in garantie GRAR.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, instanta retine ca aceasta presupune lipsa unei conditii de fond a exercitiului dreptului la actiune,  care in ipoteza in care este admisa, face de  prisos cercetarea  in fond a pretentiilor  formulate de reclamanta impotriva paratului. In cauza dedusa judecatii calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre  persoana  paratului-cel chemat in judecata si subiectul pasiv in raportul juridic dedus judecatii.
Reclamanta fiind cea care porneste actiunea, trebuie sa justifice  calitatea procesuala  activa– respectiv  indreptatirea  sa de a  introduce cererea  impotriva paratului, precum si calitatea procesuala pasiva- prin indicarea  obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiata  pretentia sa, potrivit art. 112 Cod de procedura civila, deoarece raportul   de drept procesual nu se poate lega valabil  decat intre titularii   dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii.
Instanta retine ca intre paratul S J U Bsi  parata H G este stabilit un raport juridic de munca decurgand din calitatea de medic angajat al unitatii spitalicesti al acesteia din urma. Se apreciaza ca in ce priveste deciziile cu caracter medical, in cursul desfasurari diverselor tehnici medicale, medicul se bucura de independenta profesionala. In afara deciziilor cu caracter medical, medicul se afla intr-un raport de prepusenie cu unitatea sanitara angajatoare. In sarcina medicului angajat al unui spital exista doua categorii de obligatii, respectiv obligatii profesionale, care tin de natura liberala a profesiei si obligatii administrative, care tin de raportul sau de munca si de respectarea dispozitiilor interne ale institutiei si in privinta carora medicul este prepusul spitalului, care exercita o prerogativa de indrumare si control din partea unitatii comitente.
Instanta retine ca unitatile spitalicesti raspund pentru calitatea actului medical precum si pentru culpa medicala, aspectele privind raspunderea si implicit urmand a fi stabilite pe fondul cauzei  si nu transate prin solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive intrucat exced incidentului procedural.
In orice caz, prin limitare la exceptia invocata,  art. 168 alin 2 (in forma in vigoare la data introducerii actiunii, art 166 alin 2 in prezent) din Legea 95/2006 statueaza ca, „Spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor”.  Totodata art 645 (in forma in vigoare la data introducerii actiunii, art 656 in prezent) din Legea 95/2006  unitatile sanitare publice sau private, furnizoare de servicii medicale, raspund civil si pentru prejudiciile cauzate, in mod direct sau indirect, pacientilor, generate de nerespectarea reglementarilor interne ale unitatii sanitare.
Raspunderea personalului medical reglementata de art 642 (in forma in vigoare la data introducerii actiunii, art 645 dupa republicare) din Legea 95/2006 nu exclude raspunderea spitalului, ci instituie independenta prescriptiilor medicale ale personalului medical si raspunderea pentru prejudiciile pe care acesta le cauzeaza, fara a exclude in mod expres raspunderea spitalului ca si comitent si fara a exclude in mod expres calitatea de prepus a medicului. Medicul actioneaza ca prepus, in acele situatii in care este pusa in discutie indeplinirea ori neindeplinirea unor indatoriri de serviciu care, chiar daca nu sunt straine de asistenta medicala, sunt stabilite prin regulamente savarsite independent de natura tratamentului prescris. Astfel, se retine calitatea de  comitent a spitalului pentru medicul ce actioneaza in calitate de prepus.
In consecinta, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului SJUB.
Cu privire la chemata in garantie GRAR, instanta retine ca a incheiat cu paratul S J U B polita de asigurare seria ……Or, raporturile juridice decurgand din contractul de asigurare justifica pentru chemata in garantie  calitatea procesuala a acesteia. Riscurile acoperite de polita de asigurare, precum si cazurile de excludere urmeaza a fi analizate pe fondul cauzei.
In consecinta, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a chematei in garantie GRAR
Pe fondul cauzei, instanta retine ca la data de 28.08.2010 reclamanta CM, pacienta paratei HG, a fost internata la SJUB , fiind supusa unei operatii de cezariana.
Conform reclamanta a fost internata la SJU Bacau in perioada cu diagnostic de internare: IVGIIP sarcina 38 saptamani, fat viu, unic, prezenta craniana OIS, placenta praevia., motivul internarii fiind determinat de asistenta la nastere. Conform istoricului bolii gravida a fost dispensarizata de medicul de familie, a efectuat analizele de sarcina cu valori normale. In urma examenului  ecografic a rezultat sarcina normofetala, fat unic, viu, prezentatie craniana, placenta cu insertie partial centrala. In privinta evolutiei travaliului in sala de nasteri s-a consemnat ca  la  ora 09.10 s-a efectuat examen clinic (...) s-a extras firul, BCF 140/min, ora 10.15 insa sangerarea devenind din ce in ce mai abundenta, s-a decis terminarea nasterii prin operatia cezariana. S-a intervenit operator prin cezariana segmento-transversala concomitent cu scoaterea firelor de cerclaj, medic operator principal dr H, medic operator II- dr S medic ATI-dr B, asistent- R. Protocol operator mentioneaza:incizie Pfannenstiel, se evidentiaza uterul gravid cu segment inferior format, se incizeaza transversal, se extrage un fat viu, sex barbatesc, 3000 g, APGAR 10, decolare si extragere a placentei, 500 g, foarte aderenta la fata anterioara a uterului, retractie uterina buna dua Oxitocina f III, Ergomet IV, histerorafie in plan unic, controlul hemostazei, toaleta, inchiderea peretelui abdominal in planuri anatomice, se recolteaza celule stem. Postoperator este monitorizata in Sectia Anestezie- Terapie Intensiva: echilibrata respirator si hemodinamic.
In foaia de obervatie clinica -Terapie Intensiva se mentioneaza ca pacienta acuza dureri in hipocondrul drept, fiindu-i  administrat Scobutil (fl 133 vol I) si ca acuza dureri in hipocondrul drept, cedeaza la analgezice (fl 138 vol I).
Epicriza prevede: "gravida se interneaza pentru asistenta la nastere, IVGIIP sarcina 38 saptamani, prezenta craniana OIS,  fat viu, placenta praevia sangerare, cerclaj al colului pentru insuficienta cervico-istmica, se decide operatie cezariana. La data de 28.10.2010 se practica operatia de cezariana si se extrage un fat viu, sex barbatesc, 3000 g, APGAR 10. Postoperator se instituie tratament cu antibiotic, anticoagulant si calmant al durerii, evolutie favorabila  pe toata durata spitalizarii; se externeaza cu stare generala buna, afebrila, uter cu evolutie fiziologica, lohii sero-sanguinolente, plaga operatorie supla, cu evolutie favorabila (...) Recomandare (...) control de specialitate la 40 zile (...)"
Potrivit registrului de interventii chirurgicale -Protocol operator (fl 280 vol I)  se descrie operatia cezariana, astfel:" incizie Pfannenstiel, la deschiderea cavitatii abdominale se gaseste uterul gravid cu segmentul inferior format ce se incizeaza transversal, se extrage un fat viu, APGAR 10, decolarea si extragere placenta 500 g foarte aderenta (...) toaleta locala, inchiderea peretelui abdominial, s-au numarat campurilor pansament 5 pe masa, 6 in recipientul colector".
In urma ecografiei abdominale la care a fost supusa reclamanta  la C P la data de .. s-a constatat in flancul drept o formatiune hipoechogena fuziforma, subperitoneal, cu importanta cantitate de aer si vascularizatie periferica de tip arterial, abces de 66/30 mm.
La .. la Spitalul de Urgenta Sf Pantelimon Focsani reclamanta a fost diagnosticata  cu diagnosticul de corp strain restant.
Conform raportului medical nr … in urma exeminarii RMN a reclamantei a rezultat "formatiune mixta macronodulara situata in fosa iliaca dreapta, cu gadolinofilie periferica si in portiunea solida (posibil chist complex), aparent in contact cu ovarul drept; formatiune macronodulara solida situata in flancul stang cu fina priza de contract periferica, aparent in contact cu ovarul stang".
In perioada …, conform … (fl 189 vol I), reclamanta a fost internata la SC Dr I. C B sectia Chirurgie Generala I cu diagnostic la internare "tumora pelvi-abdominala", motivele internarii fiind determinate de durere fosa iliaca dreapta, formatiune tumorala fosa iliaca dreapta, formatiune tumorala flanc stang.  La data de .. s-a intervenit chirurgical practicandu-se drenajul abceselor, extragerea corpurilor straine, lavaj, drenaj si ileocolectomie dreapta limitata cu ileostomie terminala temporara. Intraoperator se constata "in flancul si fosa iliaca stanga bloc tumoral inflamator la care participa trompa uterina si ovarul stang, peretele lateral al colon descendent, peretele lateral abdominal, se incizeaza formatiunea si se constata puroi albicios, nemirositor si material textil care se extrage cu dificultate, nu se constata solutie de continuitate cu intestinul la acest nivel; in flancul si fosa iliaca dreapta formatiune asemanatoare de circa 10 cm la care participa anexa dreapta, cecul si ultima ansa ileala fiind placata la nivelul  santului parieto-colic drept; incizarea acestuia exteriorieaza puroi galben, cenusiu, fetid cu aspect si miros fecaloid, dupa extragerea corpului strain similar se constata solutie de continuitate de circa 3 cm diamteru la nivelul fundului cecului; avand in vedere aspectul lezional, dar si conditiile locale septice se decide practicarea ileocolectomiei drepte cu ileostomie terminala temporara." Reclamanta se externeaza cu stare generala buna, abdomen suplu, mobil, cu miscari respiratorii, nedureros spontan si la palpare si cu recomandarile de a evita eforul fizic 6 luni, control la o luna si la 4 luni, sa revina pentru reintegrarea colonului in tranzit dupa 6 luni. Diagnosticul la externare a fost de "abces (corp strain) fosa iliaca si flanc stang, abces (corp strain) fosa iliaca si flanc drept fistulizat in cec. Status post operatie cezariana".
Din descrierea rezultata ca urmare a  examinarii anatomo-patologice, analiza microscopica a rezectiei, conform fisei nr 159608 din 24.02.2011 (fl 195)  s-au constatat fragmente de perete intestinal prezentand traiect fistulos delimitat de infiltrat inflamator polimorf, cu celule gigante multinucleare de corp strain, macrofage spumoase, frecvente vase de neoformatie si subfuziuni sangvine.
Ulterior, reclamanta a fost internata in perioada … conform … (fl 227) intervenindu-se chirurgical in vederea reintegrarii colonului in tranzit.
Prealabil formularii cererii de chemare in judecata, reclamanta a sesizat Colegiul Medicilor Bacau formuland o plangere impotriva paratei H. G.. Comisia de disciplina prin decizia nr … a respins plangerea si a dispus stingerea actiunii disciplinare.
Reclamanta s-a adresat si organelor de urmarire penala, insa plangerea penala formulata impotriva paratei H Ginregistrata in dosarul nr … a fost solutionata prin ordonanta de clasare din ....
Cap I din Tilul XV  din Legea 95/2006 reglementeaza raspunderea civila a personalului medical.
Art. 642 alin lit a din Legea 95/2006   (in forma in vigoare la data introducerii actiunii devenit art 653 dupa republicare) statuaza ca  personalul medical este medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale, malpraxisul fiind definit la lit b ca fiind eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice.
     Conform alin 2 personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament.
     Alin 3 prevede ca personalul medical raspunde civil si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor prezentului titlu privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale.
     Potrivit alin 4 personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiei si atunci cand isi depaseste limitele competentei, cu exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal medical ce are competenta necesara.
Art 643 alin 1 (in forma in vigoare la data introducerii actiunii, art 654 in prezent) prevede ca toate persoanele implicate in actul medical vor raspunde proportional cu gradul de vinovatie al fiecaruia.
    Conform alin  2 personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile produse in exercitarea profesiunii:  a) cand acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicale si sanitare folosite; b) cand actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta, cu respectarea competentei acordate.
Art 645 (in forma in vigoare la data introducerii actiunii, art 656 in prezent) din Legea 95/2006  prevede ca unitatile sanitare publice sau private, furnizoare de servicii medicale, raspund civil si pentru prejudiciile cauzate, in mod direct sau indirect, pacientilor, generate de nerespectarea reglementarilor interne ale unitatii sanitare.
Astfel, raspunderea medicala include raspunderea medicului, fundamentata pe ideea de culpa si raspunderea unitatii sanitare, fundamentata pe ideea de garantie, raspunderi ce sunt complementare deoarece pentru situatiile prevazute expres in care medicul nu raspunde (cand prejudiciul este rezultatul conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicale si sanitare folosite), se angajeaza raspunderea unitatii sanitare. Unitatea sanitara este codebitor al obligatiei medicului de a repara prejudicial cauzat, insa medicul nu este codebitorul unitatii sanitare in cazul nerespectarii obligatiilor acesteia. In consecinta, determinarea titularului obligatiei incalcate inseamna indicarea raspunderii sau raspunderilor care se angajeaza.
Articolul 642 din Legea nr 95/2006 reglementeaza raspunderea civila a personalului medical, raspundere directa, subiectiva, bazata pe culpa personalului medical, asa cum s-a mentionat.
Premisele raspunderii medicale subiective corespund cu cele ale raspunderii civile in general: prejudiciu, fapta ilicita, vinovatie si raport de cauzalitate.
Raspunderea civila medicala subiectiva este fundamentata pe ideea clasica de culpa(greseala) si/sau eroare profesionala, savarsita cu ocazia prestarii actului medical, greseala care a cauzat pacientului un prejudiciu. 
Culpa este definita ca forma a vinovatiei in care subiectul activ nu a prevazut rezultatul faptelor sale, desi putea si trebuia sa il prevada sau desi a prevazut rezultatele faptelor sale, a considerat in mod usuratic ca nu se vor produce. Orice forma de culpa profesionala  poate fi identificata in functie de urmatoarele repere: culpa comisiva (determinata de neindeplinirea obligatiilor profesionale, imprudenta, nepricepere,  nedibacie, lipsa de prevedere, nepasare fata de riscurile profesiunii sau riscurilor la care este supusa o persoana, folosirea inadecvata a conditiilor de lucru si a cunostintelor profesionale); culpa omisiva (de exemplu in omisiuni sau intarzieri in aplicarea tratamentului de catre medic cu consecinte in ceea ce priveste sansele de vindecare sau supravietuire); culpa in eligendo (ce apare dintr-o alegere gresita a procedurilor terapeutice); culpa in vigilando (care apare in momentul in care se incalca o datorie privind o solicitare si obligatia de a raspunde la aceasta, nesupravegherea corecta, ninfomarea privind soarta pacientului). Culpa medicala, greseala specifica, relativa numai la actele medicale si care nu poate fi comisa decat de medic sau de personalul medical, consta in  nerespectarea regulilor de conduita privind exercitarea profesiei medicale, prin nepricepere sau abateri de la regulile indeobste recomandate si  recunoscute in practicarea acestei profesii, provenite din neglijenta, nepasare sau nerespectarea unor metode si procedee specifice.
Obligatia  medicului de a trata pacientul este una de mijloace (de diligenta), ceea ce presupune ca medicul – fara a garanta obtinerea rezultatului isi asuma obligatia de a avea conduita necesara si de a aplica remediile medicale cele mai indicate in vederea tratarii pacientului. Raspunderea medicului se bazeaza pe greseala si nu pe garantia vindecarii bolii. Rezultatul (vindecarea) are un caracter aleatoriu, putand fi influentat de reactivitatea specifica a pacientului, de particularitatile bolii, de informatiile de la pacient sau de resursele limitate tehnice si stiintifice avute la dispozitie in momentul tratarii bolii. In orice caz, medicul trebuie sa acorde ingrijiri constiincioase si atente, cu rezerva unor circumstante exceptionale, conforme cu datele actuale ale stiintei.
Malpraxisul, ce cuprinde nu doar pozitia subiectiva a faptuitorului, ci inglobeaza si fapta ilicita a acestuia, se produce din eroare, neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente, asa cum reise din definitia data prin lege, notiunea de eroare profesionala depasind sfera culpei, erorii sau bunei credinte.
Potrivit raportului de prima expertiza medico-legala intocmit de IML Iasi (fl 28-33 vol I), raport de expertiza extrajudiciara intocmit in dosarul de urmarire penala, ce insa are valoarea unui inscris,  abcesele pentru care s-a intervenit chirurgical in cursul internarii la S Dr. I. C din B sunt consecintele unor corpi straini restanti de la interventie anterioara, in cazul de fata operatia de cezariana efectuata la data de ..…… la S J B. Potrivit opiniei conf. dr. G D, consemnata in cuprinsul raportului, exista descrierea imagistica si macroscopica a chirurgului operator care atesta prezenta unui abces in jurul unui corp strain textil. Comisia de expertiza, prin studierea documentatiei medicale, a concluzionat ca nu s-au pus in evidenta manevre defectuoase din partea personalului medical care a efectuat operatia cezariana, corpul restant putand fi consecinta nerespectarii unor masuri de prevedere obisnuite in timpul efectuarii unui act chirurgical.
Conform raportului de noua expertiza medico-legala intocmit de IML Iasi (fl 96-101 vol II), numararea compreselor se face in doua etape: la inceptul operatiei si in orice moment in care sunt necesare comprese suplimentare, asistenta de sala de operatie furnizeaza  pe masa de ajutor comprese prenumarate  sau numara in momentul in care le pune; urmeaza numaratoarea paralelela efectuata de unul din membrii echipei operatorii care verificari corectitudinea primei numaratori. A doua etapa se desfasoara la sfarsitul operatiei cand asistenta de bloc operator numara compresele folosite (stocate in sala de operatie special pentru acest raport), iar medicii din echipa operatorie numara compresele aflate pe masa de operatie. In cazul in care o compresa lipseste se reface numaratoarea sau se cauta in plaga compresa lipsa. Potrivit opiniei de specialitate a conf. dr G D consemnata in raportul de expertiza, in cazul in care numaratoarea s-a efectuat defectuos medicul este exonerat de responsabilitate.  S-a concluzionat ca este responsabilitatea spitalului  sa impuna un protocol de numarare a compreselor, dar  nu exista o legislatie prin care acest protocol sa devina obligatoriu in spitalele din Romania. In cazul in care nu exista un protocol sau o procedura obligatorie a spitalului, atunci responsabilitatea este atat a echipei chirugicale cat si a spitalului. Daca spitalul are proceduri standard  care nu sunt respectate, atunci raspunderea este fie a medicului sef al echipei operatorii (daca el a cerut sa nu se faca numaratoarea) sau a asistentelor din blocul operator, daca ele au neglijat sa se faca aceasta activitate sau au efectuat o numaratoare eronata. In opinia dr G D Traditional din echipa operatorie, chirurgul principal este direct raspunzator, fiind cel care stabileste tactica operatorie, dar si gesturi de tipul numararii compreselor. S-a concluzionat ca in absenta unui alt gest chirurgical pe abdomen, corpul strain a fost asociat ultimei interventii chirurgicale, leziunile fiind asociate gestului chirurgical, fiind cel mai probabil produse ca urmare a procesului inflamator  generat de corpul strain restant. Leziunile prezentate in cursul internarii la S C sunt consecinta unui corp strain restant unei interventii chirugicale, insa nu sunt elemente medico-legale  pentru a aprecia cu certitudine structura textila a corpului strain restant.
Potrivit adresei nr … emisa de S C Dr. I C reclamanta a fost operata la data de .. pentru abces (corp strain) fosa iliaca si flanc stang, abces (corp strain) fosa iliaca si flanc drept fistulizat in cec, status post operatie cezariana, practicandu-se extragerea corpilor straini (campuri de tifon), ocazie cu care s-a constatat o fistula la nivelul cecului. S-a mentionat ca exista in foaia de observatie buletin histopatologic al piesei de rezectie care atesta prezenta elementelor de corp strain la nivelul fistulei intestinale-buletin nr .., precizandu-se totodata ca materialul textil din care erau confectionati corpii straini (comprese abdominale mari) nu poate fi confundat cu fire de sutura neresorbabile, bureti hemostatici. S-a mai aratat ca nu exista in practica curenta uzanta analizarii anatomo-patologice a corpilor straini intrucat acestia nu prezinta structura histologica si nici a conservarii lor, toate materialele textile rezultate  in urma interventiilor chirurgicale fiind trimise la  crematoriu, fiind considerate pericol biologic. In privinta prezentei corpilor straini, s-a concluzionat ca nu ar fi putut ajunge in cavitatea peritoneala a pacientei decat in urma altei interventii chirurgicale, iar timpul scurs de 6 luni de la operatia cezariana explica aparitia fistulei intestinale.
Astfel, din probele administrate, instanta retine prezenta in abdomenul reclamantei a  unor corpi straini ce au natura unor materiale textile restante postoperator, asociate operatiei de cezariana efectuata de  echipa operatorie condusa de parata dr. H G
Instanta nu poate primi apararile paratei ca in speta complicatiile au fost determinate de firele de sutura. Din materialul probator administrat in cauza  rezulta, fara dubii existenta campurilor textile in abdomenul reclamantei, confirmata prin descrirea macroscopica a chirurgului ce a extras corpul strain, atestate si prin rapoartele de expertiza intocmite de IML Iasi.
Instanta mai retine ca pacientul isi asuma riscurile inerente unei interventii cirurgicale, nu si cele determinate de un act medical necorespunzator, defectuos. In orice caz, recurgerea la nasterea prin intermediul unei operatii de cezariana nu este optiunea pacientului, ci se procedeaza astfel la recomandarea justificata a medicului, recomandare facuta si reclamantei dupa cum rezulta din raspunsurile la interogatoriu. Astfel, nu s-ar  putea retine consimtamantul pacientei drept cauza ce inlatura caracterul ilicit.
Nici cazurile de excludere prezentate de reclamanta nu sunt pertinente. Astfel, numararea inainte si dupa interventie a campurilor, numaratoare fiind consemnata in protocolul operator nu inlatura posibilitatea de  a ramane in abdomen dat fiind ca numararea poate fi facuta gresit. De asemenea, diferentele de dimensiune intre campurile textile utilizate la operatia de cezariana si cele descoperite in abdomen nu sunt edificatoare pentru excluderea naturii formatiunilor descoperite in conditiile in care este vorba de un material textil ramas intr-un mediu umed aproximativ 6 luni, impregnat cu puroi, materiale ce in mod inevitabil isi shimba forma si implicit dimensiunile, cum este de notorietate.
Imprejurarea ca nu au fost trimise la anatomopatologie nu prezinta relevanta, fiind confirmata natura de material textil a  formatiunilor descoperite  in abdomen. Concluzia formulata de Comisia superioara medico-legala nr .. care arata ca existenta textilomului nu este dovedita prin elemente certe stiintifice, nu este apta sa inlature constatarea existentei materialului textil, intrucat ceea ce opineaza  comisia este ca din punct de vedere stiintific (o analiza anatomico-patologica) nu sunt elemente certe care sa confirme materialul textil. Insa toate celelalte dovezi, foile de observatii ce cuprind descrierile medicilor, rapoartele de expertiza, repezinta  elemente pertinente apte  sa confirme existenta acestor corpi restanti si natura acestora de material textil.
Desi instanta poate retine  existenta unei faptei ilicite, a prejudiciul suferit de reclamanta (conscinte negative ce insa nu vor mai fi analizat ca si intindere), legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, nu poate insa constata vinovatia paratei. Astfel, instanta nu poate retine ca existenta corpilor straini este determinata de actiunile/inactiunile paratei HG. Prin urmare, nu se poate retine o fapta ilicita savarsita de aceasta ca element constititutiv al malpraxisului.
Asa cum reiese din noul raport de expertiza medico-legala, atunci cand spitalul are proceduri standard  care nu sunt respectate, raspunderea este fie a medicului sef al echipei operatorii (daca el a cerut sa nu se faca numaratoarea) sau a asistentelor din blocul operator, daca ele au neglijat sa se faca aceasta activitate sau au efectuat o numaratoare eronata.
In speta, SJU B a facut dovada existentei protocolului operator. Astfel, conform inscrisului intitulat " Protocol operational sala de operatii obstetrica ginecologie"  (fl 281 vol II) "in sala de operatii 1.2 si 3 de organizarea activitatii operatorii raspunde fiecare asistenta nominalizata, cu tua fixa orele 07-15, iar in garzi prin rotatie asistenta de servici din sala de nastere. Sarcini (...) 8. supravegheaza buna activitate intraoperatorie, servind la cerere echipa operatorie, cu fire, solutii antiseptice, noi instrumente, numara la terminarea actului operator si imchiderea peretelui abdominal campurile mici, 11 ca numar si comunica medicilor operatori suma acestora, moment in care completeaza in protocolul operator numaratoarea acestora."
Potrivit registrului de interventii chirurgicale -Protocol operator ce descrie operatia cezariana la care a fost supusa reclamanta, la finalizarea operatiei de cezariana s-a procedat la numararea campurilor fiind consemnat "5 pe masa, 6 in recipientul colector". Or, potrivit protocolului operational campurile abdominale mici trebuie sa fie in numar de 11. Astfel, instanta retine ca s-a efectuat o numaratoare gresita a campurilor, situatie in care raspunderea nu incumba medicului chirurg.
Instanta mai retine ca reclamanta a beneficiat de ingrijri medicale, fiind  externata cu "stare generala buna, afebrila, uter cu evolutie fiziologica, lohii sero-sanguinolente, plaga operatorie supla, cu evolutie favorabila (...)"cu recomandarea de a se prezenta  control de specialitate la 40 zile (...)"asa cum resie din foaia de observatie, dar si din raspunsul la interogatoriul administrat paratei H G care a aratat ca a aratat ca externarea a avut loc dupa examinarea pacientei. Se mai retine din fisa ATI ca reclamanta a acuzat dureri, ce insa au cedat la analgezice. Parata la interogatoriu a aratat ca 90% din paciente prezinta dureri abdominale puternice, fiind administrate analgezice si ca nu a procedat la efectuarea unei ecografii nefiind o investigatie de rutina. Se mai constata ca  in foaia de observatie a SJU B nu a fost consemnat diagnosticul de colica biliara, asa cum sustine parata ca a fost diagnosticata. Totodata, parata nu a facut dovada prezentarii la controlul de 40 zile dupa cezariana cum i s-a recomandat.
Fata de aceste imprejurari, dat fiind ca fapta ilicita  nu a fost savarsita in mod culpabil de parata H G,  instanta va respinge actiunea formulata in contradictoriu cu aceasta  ca neintemeiata.
Avand in vedere ca nu poate fi angajata raspunderea medicului prepus al unitatii medicale, nu poate interveni nici raspunderea spitalului in calitate de comitent in ipoteza data, motiv pentru care va respinge actiunea formulata in contradictoriu cu SJU Bacau ca neintemeiata.
In ceea ce priveste cererile de chemare in garantie, instanta retine ca paratul SJU B a incheiat cu chemata in garantie GRAR polita de asigurare seria ..din .., care insa nu acopera riscurile determinate de prejudiciile provocate de medici prin savarsirea unor cauri de maplpraxis.
Totodata parata H G a incheiat cu AVIG  polita de asigurare seria .., iar paratul SJU Bacau a incheiat cu AVIG  polita de asigurare  seria .., ce acopera riscuri determinate de maplraxisul medical.
Avand in vedere solutia adoptata  cu privire la capatul principal de cerere, fata de prevederile art 60 C.proc.civ, va respinge cererile de chemare in garantie ca neintemeiate.
In baza art 274 C.proc.civ va obliga reclamanta sa achite paratei H G cheluieli de judecata in cuantum de 4030,72 lei reprezentand taxa de timbru (datorata conform prevederilor legale pentru cererea de chemare in garantie respectivn taxa judiciara de timbru de 1425,72 lei si timbru judiciar de 5 lei), onorariu expertiza (600 lei), onorariu de avocat redus ( 2000 lei). In ceea ce priveste onorariul de avocat, conform art 274 alin 3 C.proc.civ instanta are dreptul de a mari sau micsora onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat  ca sunt nepotrivit de mici sau de mari fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat. Masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau. Conform chitantei de la dosar, onorariul avocatului paratei este de 5000 lei, insa avand in vedere activitatea depusa de avocat, cursul solutionarii dosarului, instanta va reduce onorariul la suma de 2000 lei.
De asemenea, va dispune decontarea onorariului achitat pentru efectuarea expertizei de catre Institutul de Medicina Legala Mina Minovici.