Fond funciar

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. --------------, reclamantul Primarul com. ------------- si presedinte al Comisiei locale de fond funciar a chemat in judecata un numar de 115 parati, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate nulitatea absoluta a 42 titluri de proprietate.
In motivare, reclamantul a aratat ca prin sentinta civila nr. ---------------, pronuntata in dosarul nr. -----------------, Comisia locala ------------------- a fost obligata sa intocmeasca documentatia aferenta eliberarii titlurilor de proprietate pe vechiul amplasament pentru suprafata de 89 ha teren arabil si 20,25 ha teren padure numitilor ------------------. Cu toate ca a adus la cunostinta atat a instantei de fond, cat si a instantei de recurs faptul ca in momentul de fata pe terenurile solicitate de catre numitii -------------- sunt incluse 42 de titluri de proprietate, prin sentinta anterior mentionata s-a dispus intocmirea si eliberarea documentatiei aferente eliberarii pe vechiul amplasament a titlurilor de proprietate in favoarea persoanelor mentionate sub sanctiunea de daune cominatorii de 100 de lei/zi de intarziere de la data ramanerii definitive a sentintei civile nr. -------------------.
S-a incercat o solutionare amiabila a acestui diferend, insa persoanele carora le-au fost eliberate titluri de proprietate pe acest amplasament au refuzat ideea introducerii unei actiuni in constatare nulitate partiala a titlurilor. Pe de alta parte, s-a incercat gasirea unei cai de rezolvare a problemei, Comisia locala -------------------------- intocmind documentatia in vederea eliberarii unui titlu de proprietate in favoarea numitilor ------------------------pentru suprafata de 30 ha teren arabil din rezerva primariei, insa nu s-a putut ajunge la nici un rezultat.
Mai mult decat atat, o mare parte din terenurile solicitate de numitii ---------------- sunt situate pe raza com. Colonesti, insa Comisia locala --------------------------nu a facut parte din dosarul nr. -------------------------. Intrucat toate incercarile de a solutiona acest diferend pe cale amiabila au fost sortite esecului, pe rolul Judecatoriei -------------------- au fost inregistrate mai multe dosare prin care a solicitat sa se pronunte o hotarare prin care sa se desfiinteze cele 42 titluri de proprietate, in dosarele respective intervenind insa perimarea. Cu toate ca a depus toate diligentele necesare pentru punerea in aplicare a sentintei civile nr. ---------------------, prin sentinta civila nr. ------------------------ a Judecatoriei ------------------, Comisia locala a fost obligata sa plateasca suma de 73.900 lei reprezentand daune interese, incepand cu data ramanerii definitive a sentintei civile nr. 1845/2007, respectiv 17.09.2007. In momentul de fata, pe rolul instantelor se afla dosarul nr. 523/180/2013 prin care numitii ------------------------ solicita daune interese si pentru anii 2011 si 2012.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. III alin. II din Legae nr. 169/1997.
In dovedire, reclamantul a  depus inscrisuri.
La data de ----------------------- s-a dispus disjungerea cauzei avand ca obiect constatare nulitate absoluta T.P. nr. --------------------, tarla 40, parcelele 662/19, 662/19/1 si 662/19/2 si s-a format dosarul nr. --------------------------.
Parata Comisia Judeteana -------------------- a depus intampinare prin care a aratat ca reclamantul nici nu a precizat si nici nu a facut dovada care este vechiul amplasament detinut anterior de catre numitii ---------------------------, mai mult decat atat, chiar presedintele Comisiei locale ----------------------- a mentionat ca „o mare parte din terenurile solicitate de catre ----------------------------sunt situate pe raza com. ----------------”. Titlul de proprietate nr. ----------------------- a fost emis cu respectarea legislatiei in vigoare la data intocmirii documentatiei. Comisia judeteana ------------------- este autoritate administrativ-jurisdictionala, avand competenta sa solutioneze contestatiile, sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale si sa elibereze titlurile de proprietate doar pe baza documentatiilor intocmite de catre comisiile locale, atributiile acesteia fiind stabilite conform art. 6 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005.
Prin sentinta civila nr. ----------------, completul C ---------------- fond funciar a admis exceptia de necompetenta a acestui complet si-a declinat competenta in favoarea completului C --------------- fond funciar, apreciind ca dispozitiile art. 962 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin HCSM nr. 387/2005 sunt de ordine publica.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin Hotararea Comisiei Judetene -------------- nr. -------------- s-a dispus inscrierea in anexa 9a, pozitie noua a unui numar de 37 persoane cu suprafata de 18,50 ha considerate ca indeplinind conditiile prevazute de Legea nr. 18/1991 pentru constituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de teren, la pct. 18 fiind trecut paratul -------------------- (fila 71 dosar). In baza acestei hotarari a fost emis titlul de proprietate nr. -------------------- in favoarea paratului ---------------------- pentru suprafata de 5000 m.p. teren, situat pe raza com. --------------------.
Astfel, potrivit art. 18 din Legea nr. 18/1991, in forma in vigoare la data emiterii titlului de proprietate membrilor cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor care, neavand calitatea de cooperatori, au lucrat in orice mod ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa sau asociatii cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din terenurile prevazute la art. 17, daca sunt stabiliti sau urmeaza sa se stabileasca in localitate si nu detin teren in proprietate in alte localitati. Suprafata atribuita in proprietate se va determina tinand seama de suprafata terenurilor, numarul solicitantilor si suprafata atribuita celor care au adus pamant in cooperativa, iar potrivit art. 17 din acelasi act normativ „terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimoniul cooperativei de la cooperatori sau alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire raman la dispozitia comisiei.”
Potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potrivit Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 1/2000 la astfel de reconstituiri sau constituiri. Art. III din Legea nr. 169/1997 consacra practic teoria potrivit careia nulitatea este sanctiunea care intervine in situatia in care la incheierea actului juridic nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de validitate ale actului juridic. Prin urmare, pentru a stabili ca un act juridic este lovit de nulitate, trebuie verificat daca au fost respectate dispozitiile legale in vigoare la data emiterii lui.
In cauza, reclamantul nu a invocat faptul ca paratului i s-ar fi constituit in mod nelegal suprafata de 0,5 ha teren, ci doar ca se afla in imposibilitatea executarii sentintei civile nr. 1845/2007, pronuntata de Judecatoria -------------------- in dosarul nr. ------------------------------ prin care Comisia locala de fond funciar ----------------------- a fost obligata sa intocmeasca documentatia aferenta eliberarii titlului de proprietate pentru suprafata de 89 ha teren arabil si 20,25 ha teren padure arabil in favoarea numitilor ---------------------, in care se include si suprafata in litigiu. Insa o astfel de hotarare nu este opozabila paratului, cata vreme nu s-a judecat in contradictoriu si cu acesta pentru a-si putea formula apararile, nefacandu-se in cadrul respectivului dosar o verificare a legalitatii titlurilor de proprietate emise deja, ci s-a dat relevanta cererilor formulate de numitii ---------------------- la toate legile de reconstituire, mai ales cele ulterioare aparitiei Legii nr. 18/1991.
Or, trebuie avut in vedere ca la data aparitiei Legii nr. 18/1991- moment la care trebuie sa ne raportam, dat fiind ca titlul atacat a fost emis in baza formei  initiale a legii - art. 9 si 41 instituiau o limita maxima ce putea fi reconstituita, de 10 ha de familie, din care maxim 1 ha teren cu vegetatie forestiera, chiar daca reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se facea in mai multe localitati. Astfel, prin H.C.J. nr. 12/1991 in punctul 2 s-a stabilit ca mostenitorii lui --------------------------------- nu pot primi actiuni pentru 9 ha teren arabil, intrucat terenurile detinute au fost expropriate. Impotriva acestei hotarari, --------------------------- a facut plangere, iar prin sentinta civila nr. ----------------------------, pronuntata de Judecatoria --------------- in dosarul nr. ------------------------------ s-a stabilit ca acesta sa primeasca in proprietate prin reconstituire suprafata de 10 ha din care 9 ha teren arabil si 1 ha padure, cu aplicarea coeficientului de reducere corespunzator, fara a se mentiona ca reconstituirea sa se faca pe vechiul amplasament, principiul reconstituirii pe vechiul amplasament fiind introdus prin Legea nr. 1/2000. In considerente s-a retinut ca din referatul intocmit de Comisia locala de fond funciar a rezultat ca in com. ---------------- exista excedent de teren in suprafata de 180,61 ha care s-a constituit ca rezerva, fiind unul din argumentele ce a determinat instanta sa dispuna reconstituirea dreptului de proprietate in natura, de unde reiese ca instanta a avut in vedere ca reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea lui --------------- sa se faca in natura, dar nu pe vechiul amplasament.
Cata vreme la acea data, in rezerva Comisiei locale se afla o suprafata importanta de teren, instanta apreciaza ca existau premisele constituirii dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care indeplineau conditiile art. 19 din lege, respectiv art. 10 din H.G. nr. 131/1991 conform caruia persoanele care nu au calitatea de cooperatori, dar care au lucrat ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa agricola de productie sau in asociatii cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafata de teren in proprietate din terenurile prevazute la art. 17, daca fac dovada ca sunt stabiliti in localitate sau declara, in scris, ca se stabilesc in aceasta si ca nu detin in proprietate alte terenuri.
De altminteri, art. III lit. c din Legea nr. 169/1997 sanctioneaza cu nulitatea absoluta doar actele de constituire a dreptului de proprietate in intravilanul localitatilor, pe terenurile revendicate de fostii proprietari, nu si pe cele din extravilanul localitatii, cum este in speta, astfel ca nu se poate retine ca titlul de proprietate nr. ------- a fost emis cu nesocotirea dispozitiilor legale si in dauna fostilor proprietari. Faptul ca dupa aparitia celorlalte legi de reconstituire, mostenitorii defunctului ------------------- au formulat cerere de reconstituire pentru intreaga suprafata ce a apartinut autorului lor sau care au fost inzestrati nu poate afecta titlurile de proprietate valabil emise, atat Legea nr. 169/1997 ( art. II), cat si Legea nr. 1/2000 (art. 2 alin. 2) recunoscand valabilitatea acestora
E adevarat ca in aceasta situatie exista riscul ca sentinta civila nr. ------------------ pronuntata de Judecatoria ----------------- in dosarul nr. ------------------------- (nr. vechi -----------------------) sa nu poata fi pusa in aplicare in ceea ce priveste amplasamentul suprafetei reconstituite, insa, astfel cum s-a retinut in jurisprudenta CEDO (cauza Pincova si Pinc contra Republicii Cehe, cauza Raicu contra Romaniei), atenuarea consecintelor anumitor incalcari ale dreptului de proprietate cauzate de regimul comunist nu trebuie sa creeze noi neajunsuri disproportionate. „In acest scop, legislatia trebuie sa faca posibila luarea in considerare a circumstantelor particulare ale fiecarei cauze, astfel incat persoanele care au dobandit bunuri cu buna-credinta sa nu fie puse in situatia de a suporta responsabilitatea, care apartine in mod corect statului, pentru faptul de a fi confiscat candva aceste bunuri.” Si in cauza Beian contra Romaniei CEDO a retinut ca daca statele decid intai sa adopte legi pentru a despagubi victimele nedreptatilor comise in trecut, acestea trebuie sa fie puse in practica cu o claritate si o coerenta rezonabila pentru a evita pe cat posibil insecuritatea juridica si incertitudinea pentru subiectii de drept interesati. Or, a constata nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. ------------------ doar pentru a asigura executarea unei sentinte civile care nici nu este opozabila paratului ar incalca grav principiul securitatii juridice si dreptul la proprietate recunoscut in favoarea sa prin eliberarea titlului mentionat, cu atat mai mult cu cat o asemenea ingerinta nici nu este prevazuta de lege si ar face ca titularul titlului sa suporte o privare de proprietate, contrara art. 1 din Protocolul nr.1, ceea ce nu s-ar putea retine in cazul numitilor -------------------, acestora propunandu-li-se reconstituirea pentru suprafata de 30 ha din rezerva Comisiei locale, iar pentru restul suprafetei pot solicita despagubiri banesti actuale si egale cu valoarea de piata a imobilului.
 Faptul ca exista posibilitatea ca paratul sa fie de acord cu actiunea nu poate duce la admiterea ei, avand in vedere ca regimul juridic al nulitatii este de ordine publica, instanta fiind obligata sa verifice conditiile emiterii actului, independent de vointa unei sau alteia dintre parti. Fara indoiala ca partile se pot prevala de aplicarea art. III alin. 23 din Legea nr. 169/1997 potrivit caruia „fostii proprietari pot reveni la vechiul amplasament si atunci cand persoanele puse in posesie pe aceste terenuri renunta in favoarea lor la titlurile deja eliberate”, insa instanta apreciaza ca acest lucru se poate realiza numai pe cale administrativa, dat fiind ca acordul persoanei in favoarea careia a fost emis titlul de proprietate nu este enumerat printre cazurile de nulitate absoluta. De altfel si art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 165/2013 permite Comisiei Judetene sa anuleze titlul de proprietate emis ulterior unui alt titlu, atunci cand terenurile cuprinse de acestea se suprapun, cu atat mai mult are posibilitatea revocarii titlului daca titularul intelege sa renunte la dreptul recunoscut in favoarea sa.
Fata de aceste considerente, instanta va respinge actiunea ca nefondata