Actiune in constatare

Prin cerere inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de .. sub nr .. reclaman?ii B F  ?i B M - Dau chemat in judecata pe parata SC V R SA solicitand instan?ei ca prin hotararea ce o va pronun?a sa constate caracterul abuziv al clauzelor prevazute la art 3 lit d ?i art 5 lit a Condi?ii speciale ?i art 3.5 Condi?ii generale din conven?ia de credit nr ..; nulitatea absoluta a actului adi?ional nr 1 incheiat in vederea aplicarii dispozi?iilor OUG nr 50/2010 in ceea ce prive?te introducerea comisionului de administrare ?i modificarea dobanzii din fixa de 3,99% p.a in variabila; obligarea paratei la perceperea unei dobanzi fixe de 3,99% p.a a?a cum a fost stabilita prin conven?ia de credit nr .. pana la sfar?itul contractului; nulitatea absoluta a actului adi?ional nr .. in ceea ce prive?te modificarea dobanzii din fixa de 3,99% p.a in variabila; obligarea paratei la restituirea sumei de 12294,76 CHF din care suma de 4768, 51 CHF incasata cu titlu de comision de risc ?i 7526,25 CHF incasata cu titlu de comision de aministrare, suma ce va fi actualizata cu rata infla?iei ?i dobanda legala.
In motivare, reclaman?ii au aratat ca au incheiat cu parata  conven?ia de credit nr .. prin care au imprumutat suma de 81000 CHF, creditul fiind destinat cumpararii unui imobil compus din trei camere situat in mun Bacau, .., imobil pentru care parata a constituit ipoteca de prim rang, fiind obliga?i sa  incheie ?i o poli?a de asigurare. Au mai aratat ca prin conven?ia de creditare a fost stabilita o dobanda de 3,99% p.a ?i un comision de risc de 0,26% pe an, la semnarea conven?iei nefiind negociate clauzele acesteia. Reclaman?ii au sus?inut ca dobanda a fost fixa pana in anul 2010 cand parata a modificat-o unilateral.
In anul 2013, au invederat reclaman?ii, din motive financiare, pentru a nu pierde casa, au fost nevoi?i sa solicite bancii conversia francului in euro, parata a acceptat, dar  a majorat perioada de creditare, iar in momentul in care au semnat actul adi?ional nr 2 au aflat ca mai exista un act adi?ional implementat tacit prin care parata a modificat dobanda din fixa in variabila ?i a redenumit comisionul de risc in comision de administrare, insa, de?i ai solicitat un exemplar, li s-a comunicat ca nu exista in arhiv, acesta fiind ?i motivul pentru care sunt in imposibilitatea de a indica data redactarii ?i implementarii.
Reclaman?ii au apreciat ca au fost incalcate prevederile art 4 din Legea 193/2000 care prevad ca o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. Au aratat ca Directiva 93/13 se bazeaza pe ideea ca un consumator se gase?te intr-o situa?ie de inferioritate fa?a de un vanzator sau un furnizor  in ceea ce prive?te puterea de negociere ?i gradul de informare, situa?ie care il conduce la adeziunea in condi?iile redactate in prealabil, fara a putea exercita o influen?a asupra con?inutului acestora, or, in cazul lor, dezechilibrul este este evident ?i semnificativ, la o simpla lecturare observandu-se ca au platit lunar o suma de aproximativ 200 CHF lunar cu titlu de comision de risc/administrare.
S-a sus?inut de catre reclaman?i ca o clauza este considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul conform Legii 193/2000 daca a fost stabilita fara  a da posilibitatea consumatorului sa influen?eze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate, iar faptul ca anumite aspecte ale clauzelor sau anumite clauze au fost negociate nu exclude aplicarea Legii 193/2000 pentru restul contractului in situa?ia in care, la o analiza globala a condi?iilor contactuale, se eviden?iaza ca acesta a fost stabilit unilateral. Or, au aratat reclaman?ii, in cauza de fa?a, atat conven?ia ini?iala, cat ?i actul adi?ional nr 1 au fost prestabilite unilateral, iar actul adi?ional 2 a fost incheiat la solicitarea lor, insa doar cu privire la conversia francului in euro, parata modificand unilateral dobanda din fixa in variabila, prin acest tertip fiind inclus comisionul de risc ce a fost doar formal eliminat.
Reclaman?ii au mai aratat ca modificarea unilaterala a conven?iei ini?iale este abuziva in condi?iile in care OUG 50/2010 stipula in mod clar ca nu se pot introduce noi comisoane, altele decat cele avute in vedere la semnarea conven?iei ?i nu se poate modifica dobanda daca este fixa, or,daca ar fi avut posibilitatea de a negocia clauzele contactuale nu ar fi ales sa plateasca un comision de risc de 200 CHF lunar pentru un risc nedefinit ?i nejustificat  in condi?iile in care imprumutul a fost garantat cu ipoteca, cu o poli?a platita anual care acopera toate riscurile, neexistand nicio contrapresta?ie a bancii care sa justifice perceperea lui. Men?iunea de la art 3.5 din condi?ii generale, au sus?inut para?ii, nu il define?te ci adance?te necunoscutele legate de acest comision care nu are nicio legatura cu posibilele riscuri, ci este legat exclusiv de acordul paratei de a acorda creditul. Au mai aratat ca acest comision nu poate fi interpretat ca o garan?ie a contractului de credit deoarece in cazul executarii contractului nu se restituie, iar conform men?iunilor de a sec?iunea 3 pc 3.5  este perceput exact ca ?i doanda curenta, astfel ca pentru acela?i serviciu se percep doua costuri, fara ca distinc?ia dintre ele sa fie exprimata clar ?i inteligibil.
Reclaman?ii au concluzionat ca acest comision de risc nu are un temei legal, fiind o clauza abuziva conform pc 1 lit r din Anexa la lege, iar comisionul d administrare este in fapt tot un comision de risc, parata schimband doar denumirea.
Cu privire la clauza de la art 3 lit d reclaman?ii au aratat ca incalca art 1 lit e din Anexa la Legea 193/2000 dat fiind ca a creat un dezechilibru intre drepturile ?i obliga?iile par?ilor intrucat no?iunea de "schimbari semnificative majore pe pia?a monetara" nu este explicata, a?a incat rata dobanzii este lasata la aprecierea paratei. Au mai aratat ca aceste clauze dau posibilitatea paratei sa modifice unilateral obliga?iile, fara ca un consumator sa cunoasca intinderea obliga?iilor la semnarea contractului, fiind obligat sa se supuna unor condi?ii de care nu a avut posibilitatea reala sa ia cuno?tin?a la momentul contractarii, ceea ce constituie o clauza abuziva conform pc 1 lit din anexa.
In drept au invocat prevederile Legii 193/2000, Directiva 93/13.
In proba?iune au solicitat incuviin?area probei cu inscrisuri.
Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
Parata a formulat intampinare prin care a invocat excep?ia nulita?ii capetelor de cerere II ?i V, excep?ia inadmisibilita?ii capetelor III ?i V, excep?ia lipsei de obiect, iar pe fond a solicitat respingerea ac?iunii ca neintemeiata.
In aparare, parata a aratat ca la data de … a fost incheiata conventia nr … prin care a acordat reclamantilor un credit de 86100 CHF pentru dobandire imobil pe o perioada de 300 luni cu dobanda fixa de 3,99% garantat cu ipoteca, fiind perceput un comision de risc de 0,26% si un comision de administrare de 0,26%. A mai aratat ca prin actul aditional nr 1 din … fost eliminat pc 3.5 din conditii generale, a fost eliminat comsionul de risc fiind introdus comisionul de administrare si art 3lit d privind ajustarea marjei dobanzii, iar in anul 2013 la solicitarea imprumutatilor a fost modificata din nou conventia de credit prin actul aditional nr 2  fiind eliminate comisioanele, facuta conversia creditului din CHF in Euro si modificata dobanda in variabila in functie de indicele Euribor. Parata a sustinut ca pe perioada derularii conventiei s-a perceput comision de risc de 5974,72 CHF pentru intervalul … si comision de administrare de 6320,04 CHF aferent intervalului ...
In privinta exceptiei nulitatii capetelor de cerere II si V a aratat ca cererea de chemare in judecata este informa intrucat nu respecta exigentele art 194 alin  1 lit c C.proc.civ dat fiind ca prin capatul II nu este indicata in concret clauza care se solicita a fi constatata ca avand caracter abuziv, iar pentru capatul V nu este indicat niciun motiv dee fapt. A sustinut parata ca pretentiile exprimate la nivel general, teoretic, de principiu sunt de natura sa impiedice o justa solutionare a cauzei, existand riscul incalcarii principiului contradictorialitatii .
Referitor la exceptia inadmisibilitatii capetelor III si V, parata a motivat ca reclamantii nu au indicat temeiul de drept aferent acestui capat de cerere, iar fata de temeiul indicat cererile apar ca inadmisibile avand in vedere ca este un contract cu executare succesiva, iar odata cu restituirea sumelor incasate cu titlu de comision de risc, instanta ar proceda la o imbogatire fara justa cauza in conditiile in care nu se poate restitui folosinta banilor, contraprestatiile neputand fi returnate.
Cu privire la exceptia lipsei de obiect, parata a sustinut ca fata de modificarile aduse prin actele aditionale conventiei de credit, la momentul promovarii actiunii clauzele a caror caracter abuziv se solicita a fi constatat, respectiv art 5 lit a, art 3.5, art 3 lit d nu mai erau in vigoare.
Pe fondul cauzei, privitor la clauza de la art 3 lit d parata a aratat ca prin actul aditional nr 1/2010 a fost eliminata, prin acordul partilor, aceasta prevedere. A mai sustinuta ca o astfel de clauza se asociaza cu obiectul principal al contractului si nu poate face analiza caracterului abuziv, motivand totodata ca aceasta cluaza nu indeplineste conditiile art 4 din Legea 193/2000 intrucat a fost negociata si nu este de natura a crea un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor dat fiind ca ajustarea dobanzii poate avea loc doar in cazul interventiei unor fluctuatii semnificative pe piata monetara, iar noua rata se comunica imprumutatului.  Parata a sustinut ca nedefinirea notiunii de schimbari semnificative  din contract nu confera bancii o pozitie privilegiata deoarece in cazul schimbarii dobanzii va fi interpretata de la caz la caz daca imprejurarea de a  cauza modificarea este determinata de o schimbare a pietei monetare ce poate fi considerata semnificativa. A mai aratat ca rata dobanzii este elementul cheie despre care banca isi informeaza clientii, fiind principalul criteriu al reglarii concuretei intre banci.
Privitor la clauzele  referitoare la comisionul de risc/adminstrare, parata a aratat ca in principal clauza nu poate face obiectul analizei caracterului abuziv intrucat comisionul de risc face parte din pretul contractului, iar Legea 193/2000, care transpune directiva 93/13, exclude clauzele ce fac parte din obiectului contractului de la analiza caracterului abuziv.
Parata a invederat ca acele clauze refertioare la dobanda, comisioane sau costuri, fie ca sunt percepute la termen sau anticipat sunt elemente care formeaza costul total al creditului, iar acest cost impreuna cu marja de profit formeaza pretul contractului, componenta esentiala a obiectului contractului.
A mai aratat parata ca a fost negociata clauza privind comisionul de risc avand in vedere ca reclamantii au semnat conventia si actul aditional nr 2/.. fiind stabilite impreuna conditiile generale si speciale, imprumutatii au venit singuri la sediul bancii si au optat pentru produs bancar, negocierea fiind evidenta si in cazul actului aditional cand pretul contractului a fost modificat in sensul eliminarii tuturor comisioanelor, a schimbarii monedei. Parata a sustinut ca fiecare clauza are doua componente, o parte in care se stabileste continutul juridic -conditii generale si o parte in care se stabileste continutul valoric-conditii speciale.,  numai conditiile generale bancare au natura juridica a unor contracte de adeziune, nu si conditiile speciale, care se discuta si se negociaza cu fiecare client in parte, continutl conditiilor standar fiind elaborate de banca, clientul avand posibilitatea de a le accepta sau de a le refuza, banca avand obligatia de a oferi clientilor acces la conditiile generale, iar clientii avand dreptul de a primi toate informatiile relevante, obligatie indeplinita cu ocazia negocierii conditiilor speciale. A mai aratat ca numai conditiile generale  pot ridica problema clauzelor abuzive, justificat de caracterul nenegociabil legata de imposibilitatea obiectiva a clientului de a influenta continutul acestora.
Analizand cererea de credit, a invederat parata, imprumutatii au luat la cunostinta despre oferta bancii, nu au formulat obiectiuni sau propunere de schimbare, nu au manifestat interes de negociere a clauzelor .
Parata a sustinut ca aceasta clauza privind comisionul de risc nu creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nu este contrata bunei credinte. A aratat ca ratiunea economica care justifica acordarea acestui comision este existenta riscului de credit ce reprezinta un element al bancii de care este tinut cont pentru a fi acoperit, clauza a fost prevazuta in mod transparent, este clara, stabilita in cuantum procentual, face parte din pretul contractului, fiind insusita prin semnare, nu sunt prevazute clauze de modificare unilaterala a acestui comision. Parata a apreciat ca acest comision nu este de natura a crea un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor avand in vedere termenul mare de rambursare si cuantumul mic al acestuia. A mai aratat ca aceasta conventie incheiata intre parti nu are caracter aleatoriu, iar asumarea riscului de catre banca a sanselor de castig sau pierdere contravine esentei unui astfel de contract, comisionulo de risc a afost avut in vedere la momentul acordarii creditului  constituind un element determinant la formarea vointei, fiind inclus in calculul DAE.
Parata a aratat ca  reitereaza acelasi aparari in ceea ce priveste comisionul de administrare.
In drept a invocat prevederile a invocat prevederile art 969 C.civ, Legea 193/2000, OUG 50/2010, Legea 288/2010, art 200, art 453 C.proc.civ.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si interogatoriu.
Reclamantii au formulat raspuns la intampinare.
Parata a formulat precizari prin care a aratat ca incepand cu data de .. s-a renuntat la perceperea comisioanelor de risc si administrare, fiind oferita clientilor solutia diminuarii datoriei cu sumele achitate cu titlu de comisioane.
La termenul din data de 20.10.2015 reclamantii, prin aparator, au formulat precizari orale la actiune prin care au aratat ca solicita continuarea judecatii pentru capetele de cerere privind clauza prevazuta de art 3 lit d, obligarea paratei la perceperea unei dobanzi fixe si constatarea nulitatii absolute a actului aditional privind modificarea dobanzii din fixa in variabila.
Reclamantii au formulat precizari la actiune prin care au aratat ca au incheiat o intelegere amiabila cu parata privind comisionul de risc si administrare si solicita instantei sa constate caracterul abuziv al clauzei de la art 3 lit d, nulitatea absoluta a actului aditional nr 1, nulitatea absoluta partiala a actului aduitional nr 2 in ceea ce priveste  modificarea dobanzii din fixa in variabila, obligarea paratei la perceperea unei dobanzi fixe de 3,99% p.a pe toata perioada contractuala.
Parata a formulat note de sedinta prin care a aratat ca B. T. a preluat calitatea procesuala ca urmare a fuziunii prin absorbtie cu V R SA, fiind introdusa in cauza B. T. in calitate de parata la termenul din …. La acelasi termen a fost administrata proba cu interogatoriul reclamantilor.
Reclamantii au formulat noi precizari la actiune.
Ca urmare a depunerii actului aditional nr 1/2010, reclamantii au invederat ca solicita constatarea caracterului abuziv al art 1 pc 3 prin care parata a modificat dobanda din fixa in variabila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta, conform art 248 C.proc.civ, se va pronunta cu prioritate asupra exceptiilor invocate.
In ceea ce prive?te excep?ia nulita?ii capatului 2 de cerere, instan?a re?ine ca potrivit art 194 lit c C.proc.civ cererea de chemare in judecata va cuprinde obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt. Instanta retine ca prin al doilea capat de cerere, astfel cum a fost precizat, reclamantii au solicitat nulitatea absoluta a actului adi?ional nr 1 incheiat in vederea aplicarii dispozi?iilor OUG nr 50/2010 in ceea ce prive?te modificarea dobanzii din fixa de 3,99% p.a in variabila. Ulterior, dupa depunerea acestui act aditional la dosar de catre parata si care  nu a fost comunicat anterior reclamantilor, acestia au indicat clauza cuprinsa art 1 pc 3 din actul aditional ca fiind obiectul pretentiilor. Prin urmare, instanta apreciaza ca cererea de chemare in judecata  indeplineste conditiile impuse de art 194 C.proc.civ fiind indicate in concret pretentiile reclamantilor asftel incat sa fie asigurat dreptul la aparare al paratei, motiv pentru care va respinge exceptia ca neintemeiata.
Privitor la excep?ia inadmisibilita?ii capatului 3 de cerere, instanta retine ca inadmisibilitatea este o exceptie de fond-avand in vedere ca priveste exercitiul dreptului la actiune, absoluta-intrucat sanctioneaza nerespectarea unei norme imperative si peremptorie-dat fiind ca duce la respingerea actiunii. Inadmisibilitatea presupune ca partea uzeaza de o actiune in justitie care nu exista sau nu ii este permisa. Reclamantii au solicitat obligarea paratei la perceperea unei dobanzi fixe de 3,99% p.a a?a cum a fost stabilita prin conven?ia de credit nr … pana la sfar?itul contractului, prevalandu-se de dispozitiile Legii 193/2000. Or, o actiunea prin care se solicita constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale din conventii de credit incheiate de consumatori, impreuna cu toate consecintele necesare ce decurg din o asemenea cerere, evidentiate prin capete de cerere accesorii, este perfect admisibila. Prin urmare, va respinge aceasta exceptie ca neintemeiata.
Dat fiind ca in urma solu?ionarii amiabile partiale a cauzei ?i a precizarilor reclaman?ilor, instan?a nu mai este investita cu solu?ionarea capatului 5 de cerere referitor la restituirea sumelor incasate cu titlu de comision de risc ?i administrare, se constata ca excep?ia nulita?ii ?i exceptia inadmisibilita?ii acestui capat de cerere au ramas fara obiect, urmand a fi respinse in consecin?a.
In ceea ce prive?te excep?ia lipsei de obiect, instan?a re?ine ca in prezent clauzele ce fac obiectul cauzei au o forma, respectiv con?inut diferit fata de contractul ini?ial dintre par?i ca urmare a modificarilor intervenite prin actele adi?ionale ulterioare. Insa aceste clauzele au avut existen?a de sine statatoare un interval determinat de timp pe perioada derularii contractului ?i au produs consecin?e juridice, chiar daca in prezent nu mai continua sub aceeasi forma. Prin urmare caracterul abuziv se impune a fi si poate fi analizat oricand, intrucat este vorba despre o nulitate absoluta ce afecteaza clauza, principiul respectarii intereselor consumatorului prin interdictia stipularii unor clauze abuzive avand caracter de ordine publica, intrucat vizeaza un interes general, al protectiei consumatorilor.
Pe fondul cauzei, instanta retine ca prin conventia de credit nr …incheiata cu SC V. R. SA, reclamantii, in calitate de imprumutati au beneficiat, in vederea dobandirii unui imobil, de un credit, garantat cu ipoteca, in cuantum de 81600 CHF pe o perioada de 300 luni.
Conform art 3 lit a din conditii speciale ale conventiei s-a stabilit o rata a dobanzii curente de 3.99% p.a, fixa. Potrivit art 3 lit d "banca isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand imprumutatului noua rata a dobanzii; Rata dobanzii astfel comunicata se va aplica de la data comunicarii".
La art 5 lit a din conditii speciale s-a stabilit un comision de risc de 0,26% aplicat la soldul creditului, platibil lunar in ziua scadentei, pe toata perioada de derulare a conventiei de credit.
Conform  mentiunilor din actul aditional din .. partile conventiei de credit nr .. "au convenit completarea/modificarea conventiei, in vederea aplicarii dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr 50/2010  si a respectarii cerintei stabilite in cuprinsul acesteia privind asigurarea conformitatii conventiei cu noile prevederile legale". Astfel, la art 1 s-a prevazut "punctul 3 "Dobanda" din Conditiile Speciale ale Conventiei se modifica si va avea urmatorul continut: art 3 Dobanda -lit a -rata variabila a dobanzii curente: Euribor la 3 luni + marja de X puncte procentuale pe an, daca moneda creditului este EURO, Libor CHF la 3 luni + marja de 3,39% puncte procentuale pe an, daca moneda creditului este CHF. In scop de informare, Imprumutatul/Codebitorul/Garantul are la dispozitie urmatoarele surse: cu privire la evolutia EURIBOR la 3 luni, pagina de internet www.euribor.org, cu privire la evolutia Libor CHF la 3 luni pagina de internet www.bbalibor.org, precum si pagina de internet www.volksbank.ro si informatiile afisate la sediile sucursalelor/agentiilor Bancii pentru toti cei doi indici ai pietei monetare; lit b -Data scadentei pentru dobanda curenta: Conform punctului 6 "Rambursari si plati" din prezentele Conditii Speciale; lit c-Perioada de calcul a dobanzii curente: Pentru creditul acordat, Imprumutatul datoreaza Bancii o dobanda curenta ce se acumuleaza zilnic si se calculeaza la soldul creditului  pentru un numar de zile calendaristice ("perioda de calcul") incepand cu data primei trageri. Perioada de calcul a dobanzii curente este egala cu 30 zile raportat la un an de 360 zile, dobanda curenta calculandu-se utilizand urmatoarea formula:(soldul creditului X rata dobanzii curenteX 30)¬¬/360. Soldul  creditului se determina ca diferenta intre suma principala si partea din suma principala cuprinsa in anuitatea precedenta lunii pentru care se face calculul; lit d-Data ajustarii ratei dobanzii: rata dobanzii curente ca valoare procentuala rezultata prin aplicarea formulei mentionate la punctul 3 lit a din conditii speciale astfel cum a fost modificat prin prezentul act aditional, (i) pentru perioada cuprinsa intre prima data de scadenta ulterioara zilei de … si cea de-a patra data de scadenta ulterioara zilei de .. se calculeaza luand in considerarea valoarea indicelui Euribor la 3 luni/Libor CHF la 3 luni valabil .., (ii) ulterior, pe toata durata contractului, se ajusteaza automat, periodic in sensul majorarii sau al reducerii, la fiecare a treia scadenta, in ziua corespunzatoare de scadenta, in functie de evolutia indicelui Euribor la 3 luni /Libor CHF la 3 luni. La data fiecarei ajustari a Ratei Dobanzii Curente, Banca va lua in calcul valoarea indicelui: Euribor la 3luni astfel cum este (i) afisat cu doua zile inainte de data ajustarii ratei dobanzii curente, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters (EURIBOR 01) in jurul orei 11 a.m CET si (ii) valabil la data ajustari ratei dobanzii curent; Libor CHF la 3 luni astfel cum acesta este (i) afisat cu doua zile inainte de data ajustarii ratei dobanzii curente in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters (LIBOR 02) in jurul orei 11 a.m CET si (ii) valabil la data ajustari ratei dobanzii curent. Rata dobanzii curente astfel cum este ajustata se aplica pentru intervalul de timp aferent fiecareia dintre cele trei scadente ulterioare datei la care se realizeaza ajustarea automata a ratei dobanzii curente; lit e-Dobanda Anuala Efectiva (DAE)  -6,81 % pe an. Reprezinta costul total al creditului pentru imprumutat, (i) exprimat in procent anual din valoarea creditului total acordat si (ii) calculat conform legii, luand in considerare toate costurile/cheltuielile pe care imprumutatul trebuie sa le plateasca pentru credit, inclusiv dobanda, comisioanele, taxele si orice alte costuri implicate de conventie si care sunt cunoscute si percepute de catre banca. Nu sunt incluse in costul total al creditului pentru imprumutat: costurile ce nu sunt cunoscute si administrate de catre banca (sunt platite de catre imprumutat direct catre terti), precum dar nu limitat la (i) cheltuielile cu asigurarile, cheltuielile cu evaluarile/reevaluarile si (iii) cheltuielile aferente constituirii si publicitatii garantiilor (taxe notariale, taxa de inscriere/inregistrare/modificare/prelungire/stingere/radiere in/din cartea funciara si/sau arhiva electronica de garantii reale mobiliare); cheltuielile platibile de imprumutat pentru nerespectarea unuia dintre angajamente sunt stipulate in conventie; alte costuri, in afara pretului de achizitie pe care, pentru achizitii de bunuri si servicii, imprumutatul este obligat sa il plateasca, indiferent daca tranzactia este efectuata in numerar sau pe credit; Vor fi incluse in costul total al creditului pentru imprumutat: costurile administrarii contului care inregistreaza atat operatiunile de plata cat si tragerile; costurile de utilizare a unui mijloc de plata atat pentru operatiunile de plata cat si pentru trageri; alte costuri privind operatiunile de plata in legatura cu derularea conventiei.
Calculul DAE se efectueaza plecand de la urmatoarele premise: (i) creditul se utilizeaza integral intr-o singura transa, (ii) prezenta conventie va ramane valabila pentru toata perioada convenita de parti si prevazura in conditiile speciale, (iii) imprumutatul/codebitorul/garantul isi vor indeplinit obligatiile contractuale asumate la termenele si in conditiile stipulate in prezenta conventie (iv) imprumutatul efectueaza plata fiecareia si a tuturor ratelor de credit prin depunere numerar (v) rata dobanzii aferente creditului precum si celelalte costuri vor ramane fixe in raport cu nivelul mentionat in cuprinsul prezentului act aditional si se aplica pana la scadenta finala conform prezentei conventii.
DAE poate varia (i) in conditiile prevazute de sectiunea 10) din conventie, astfel cum a fost modificata prin prezentul act aditional, (ii) in conditiile variatiei dobanzii curente, precum si (iii) ca urmare a acordului partilor prin semnarea unui act aditional la conventia de credit.
Dispozitiile Sectiunii i „Definitii - dobanda anuala efectiva (DAE)” din conditiile generale ale conventiei se considera in consecinta eliminate din cuprinsul conventiei.
Valoarea totala platibila de catre imprumutat – EUR xxxx – CHF – 16087,79 – reprezinta suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului la consumator (pentru imprumutat), calculata la prima data de scandenta ulterioara zilei de ... Aceasta poate varia (i) in conditiile prevazute de sectiunea 10) din conventie, astfel cum a fost modificata prin prezentul act aditional, (ii) in conditiile variatiei dobanzii curente, precum si (iii) ca urmare a acordului partilor prin semnarea unui act aditional la conventia de credit.
Acest act aditional nu a fost semnat de  niciuna dintre parti si nu a fost comunicat reclamantilor.
Prin actul aditional nr …, la initiativa reclamantilor, partile conventiei de credit nr .. au convenit conversia creditului din CHF in EURO. In consecinta, potrivit art 1 din actul aditional mentionat s-a stabilit ca valoarea creditului ramasa de rambursat 70274, 31 CHF se converteste incepand cu data actului aditional in suma de 56493,67 Euro la cursul de referinta CHF-RON si RON -EURO al BNR valabil la data semnarii actului aditional. Conform art 3 "obligatia imprumutatilor de plata a pretului aferent conventiei asa cum este aceasta stabilita in cuprinsul conventiei anterior realizarii conversiei este inlocuita de la data intrarii in vigoare a prezentului act aditional de o noua obligatie de plata a pretului" . Astfel potrivit punctului 3  lit a rata variabila a dobanzii curente este calculata dupa formula: Euribor la 3 luni +marja de 6,51% puncte procentuale pe an. S-a stabilit ca "rata dobanzii curente percepute de banca este variabila si se calculeaza in functie de indicele de referinta Euribor (...). Marja fixa va fi aplicabila pe toata durata creditului putand fi modificata numai ca urmare a modificarilor legislative care impun acest lucru sau prin acordul scris al partilor, consemnat in act aditional la conventie.  In scop de informare cu privire la valoarea indicelului de referinta al pietei monetare Euribor la 3 luni, Imprumutatul/Garantul ipotecar are la dispozitie paginile de internet www.euribor.org si/sau www.volksbank.ro si informatiile afisate la sediile sucursalelor/agentiilor Bancii."
Instanta retine ca raporturile contractuale dintre reclamanti si parata intra sub incidenta Legii nr.193/2000, fiind vorba de raporturi decurgand dintr-un contract incheiat intre un comerciant (parata) si consumatori (reclamanti), astfel cum aceste doua categorii sunt definite de art. 2 din amintita lege.
Potrivit art. 4 alin. 1din Legea nr. 193/2000 o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv., conform alin 2.
Art. 4 alin. 3 din Legea nr. 193/2000 prevede, de asemenea, ca faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant, iar daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens.
Asadar, pentru a se retine caracterul abuziv al unei clauze contractuale, este necesara indeplinirea cumulativa urmatoarelor conditii: clauza pretins abuziva sa nu fi fost negociata intre comerciant si consumator, aceasta clauza sa genereze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor contractante, in detrimentul consumatorului si contrar bunei-credinte. 
Conform art. 4 alin. 6 din Legea nr.193/2000, evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.
Totodata, art. 1 alin. (1) din Legea nr.193/2000 prevede ca orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
Anexa la Legea 193/2000 exemplifica o serie de clauze apreciate abuzive.
Desi, in principiu, clauzele asociate obiectului principal al contractului nu pot forma obiect de analiza din perspectiva aplicarii regulilor protectiei consumatorului, in situatia in care aceste clauze nu sunt suficient de clar exprimate, intr-un limbaj usor inteligibil, este permisa analizarea acestora si aprecierea lor ca avand caracter abuziv.
De altfel, potrivit jurisprudentei CJUE(Cauza C484/08-Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid impotriva Asociación de Usuarios de Servicios Bancarios (Ausbanc)), dispozitiile articolul 4 alineatul (2) si articolul 8 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii trebuie interpretate in sensul ca nu se opun unei reglementari nationale, precum cea in cauza in actiunea principala, care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.
In hotararea din 30 aprilie 2014 in cauza Kasler contra OTP Ungaria, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a oferit o interpretare a prevederilor art. 4 din Directiva 1993/13 CEE a Consiliului, stabilind ca  judecatorul national trebuie sa califice in ce masura o clauza intra in sfera de obiect (principal) al contractului, apoi sa evalueze daca o clauza este redactata clar ?i inteligibil si in final in masura in care o clauza este declarata abuziva, judecatorul national poate sa o inlocuiasca cu o dispozitie de drept national cu caracter supletiv.
Instanta constata ca in speta conventia de credit are caracterul unui contract de adeziune, prin raportare la modalitatea de exprimare a vointei partilor, intrucat clauzele sale nu au fost negociate direct cu reclamantii, ci au fost preformulate de catre parata. Instanta nu poate considera ca actul juridic incheiat intre parti reprezinta contract negociat, din moment ce in cazul contractelor negociate partile negociaza toate clauzele, fara ca din exteriorul vointei lor sa li se impuna cu caracter obligatoriu vreo dispozitie contractuala. Contractul de adeziune este un act juridic redactat in intregime sau partial numai de catre una dintre partile contractante, cocontractantul neavand posibilitatea de modificare a acestor clauze  fie ele din conditiile speciale sau din cele generale, ci numai pe aceea de a adera sau nu la un contract preredactat.
Sarcina probei referitoare la negocierea prevederilor contractuale, anterior incheierii conventiei,  revine paratei, in calitate de profesionist, conform art. 4 alin. 3 din Legea 193/2000, insa nu a facut nicio dovada in acest sens.
Imprejurarea invocata de parata prin intampinare ca reclamantii au optat pentru un produs, ca au avut posibilitatea de a refuza incheierea conventiei, nu poate determina lipsa de incidenta a prevederilor Legii nr.193/2000 intrucat  aceasta norma reglementeaza tocmai situatii in care clauze contractuale consimtite de parte prin asumarea contractului nu au caracter legal, fiind considerate abuzive. Negocierea presupune posibilitatea reala de a influenta continutul fiecarei clauze, or semnarea nu semnificari negociere.
Conform art 3 lit d din conventia de credit nr …. "banca isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand imprumutatului noua rata a dobanzii; Rata dobanzii astfel comunicata se va aplica de la data comunicarii".
La data incheierii contractului, art. 1 lit. a din Anexa la Legea 193/2000 statua: „Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:  a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia”. Prin intrarea in vigoare a Legii 363/2007, textul de lege a fost modificat stabilind ca „sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul”.
Astfel, art. 1 lit. a din Anexa la Legea 193/2000 include in lista clauzelor considerate de plano abuzive clauzele care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral contractul fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea lui, indiferent daca modificarea unilaterala vizeaza o clauza ce se refera la obiectul principal al contractului sau o alta categorie de clauze.
In cauza, nu se pune in discutie propriu-zis rata dobanzii curente,  modul de calcul, ci posibilitatea ca banca sa poata modifica unilateral un element esential al contractului, in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara. Aceasta clauza intra in sfera notiunii de obiect principal al contractului prin faptul ca se refera la mecanismul de schimbare a ratei dobanzii curente, care reprezinta in fapt pretul contractului, contraprestatia datorata de client pentru punerea la dispozitie a creditului.
Instanta apreciaza ca maniera de exprimare utilizata de profesionist in redactarea clauzei este deficitara si dificil de inteles nu doar de  consumator, ci de catre orice partener contractual rezonabil si diligent, fiind imposibil de apreciat in ce conditii concrete banca ar putea lua decizia de a revizui unilateral rata dobanzii curente. Astfel, desi in cuprinsul contractului sectiunea 1 din Conditiile generale banca a definit o serie de termeni precum "Franc", "Durata creditului", "credit" notiuni clare pentru orice persoana, nu a definit si notiunea de „schimbare semnificativa pe piata monetara”, pentru a se putea intelege, in masura in care este pusa in discutie clauza referitoare la data ajustarii dobanzii, in ce conditii are banca dreptul de a modifica unilateral rata dobanzii curente.
Predictibilitatea conduitei partenerului contractual lipseste cu desavarsire in aceste conditii pentru client, care se vede expus posibilitatii ca banca sa modifice dupa bunul plac rata dobanzii curente- clauza esentiala in contract, ce defineste obiectul principal al contractului.
Cu toate ca este stipulata in contract posibilitatea modificarii unilaterale de catre banca a unui element esential, respectiv rata dobanzii curente, nu se poate determina cu claritate care ar fi motivul, imprejurarea concreta care ar justifica aceasta revizuire. Astfel,  nu sunt intrunite exigentele privind claritatea clauzei impuse de art. 4 alin. 6, nici cele prevazute de art. 1 lit. a din Anexa la Legea 193/2000 privind indicarea unui motiv in contract pentru modificarea unilaterala a unei clauze.
Sintagma „schimbari semnificative pe piata monetara” nu indeplineste cerintele de claritate, previzibilitate fiind imposibil de determinat semnificatia concreta, respectiv  conditiile in care o schimbare pe piata monetara ar avea sau nu caracter semnificativ si a se stabilit in mod obiectiv, rezonabil, cuantumul dobanzii sau limitele in care acesta ar putea varia prin aplicarea clauzelor referitoare la modificarea unilaterala de catre banca, la momentul incheierii contractului, chiar daca rata dobanzii curente este specificata in  contract, lasandu-se in exclusivitate la latitudinea furnizorului de servicii financiare calcularea cuantumului dobanzii sau aprecierea asupra caracterului semnificativ sau nesemnificativ al unei schimbari pe piata monetara. Prin marja de apreciere generata de formularea vaga, banca dobandeste putere discretionara de modificare a clauzei, fiind rupt echilibrul contractual.
Totodata trebuie notat ca potrivit contractului numai banca poate aprecia in ce masura o schimbare pe piata monetara are caracter semnificativ si justifica o modificare a ratei dobanzii, o asemenea posibilitate nefiind oferita si clientului care nu ar putea beneficia de ajustarea ratei. Din moment ce o singura parte are posibilitatea de a aprecia asupra unor termeni fara ca un tert observator rezonabil, inclusic instanta sa poata cenzura, analiza, aceasta apreciere tocmai datorita formularii prevederilor contractuale, echilibrul contractual este rupt prin inserarea acestui drept de a modifica unilateral contractul, nefiind indeplinite cerintele imperative ale art. 1 lit. a din Anexa la Legea 193/2000, clauza avand caracter abuziv.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, instanta concluzioneaza ca prevederile art 3 lit d prezinta caracter abuziv.
In ceea ce priveste actul aditional din .., instanta retine ca aceasta conventie nu a fost semnata de niciuna dintre partile contractului de credit si nu a fost comunicata reclamantilor niciodata, nefiind instiintati de modificari. Prin urmare nu se poate retine o implementare corespunzatoare a acestui act aditional in conditiile aparitiei OUG 50/2010. Conform clauzei prevazute la art 1 pc 3 din actul aditional a operat o modificare a dobanzii din fixa in variabila stabilita dupa formula Libor CHF 3 luni+ marja de 3,39% puncte procentuale pe an. Or, aceasta modificare a fost adoptata unilateral, fara vreo dovada minima a intervenirii unor imprejurari care sa justifice aceasta modificare, in conditiile in care in contract rata dobanzii era fixa.  Indiferent daca modificarea a produs sau nu consecinte juridice concrete, o asemenea interventie contractuala in contextul dat, avand in vedere si rationamentul expus, prezinta un caracter abuziv. Un argument suplimentar este determinat si de hotararea CJUE in cauza   prin care
Avand in vedere sanctiunea ce intervine in cazul constatarii caracterului abuziv, instanta va constata  nulitatea absoluta a clauzei cuprinse la art 1 pc 3 din actul aditional nr 1 din .. la conventia de credit nr …. cu privire la modificarea dobanzii din fixa in variabila ca urmare a caracterului abuziv.
Prin actul aditional nr .., la initiativa reclamantilor, partile conventiei de credit nr … au convenit conversia creditului din CHF in EURO. In consecinta, potrivit art 1 din actul aditional mentionat s-a stabilit ca valoarea creditului ramasa de rambursat 70274, 31 CHF se converteste incepand cu data actului aditional in suma de 56493,67 Euro la  punctul 3  lit a fiind stabilita o rata variabila a dobanzii curente calculata dupa formula: Euribor la 3 luni +marja de 6,51% puncte procentuale pe an.
Modificarea dobanzii din fixa in variabila in aceste context a avut loc, in baza acordului de vointa al partilor determinat de modificarea conventiei initiale ca urmare a conversiei monedei de credit. Or, acest act aditional reprezinta practic un nou contract de credit prin schimbarea clauzelor esentiale initiale, neoperand  modificarea unei singure clauze referitoare la dobanda doar in baza manifestarii de vointa unilaterale a bancii. Situatia premisa a fost determinata de conventia initiala de credit, insa modificarea dobanzii a fost justificata de schimbarea unor elemente esentiale ale conventiei, la care paratii au consimtit. Prin urmare, avand in vedere si rationamentul expus de instanta cu privire la analiza caracterului abuziv al clauzelor contractuale, instanta nu poate constata nulitatea absoluta a actului aditional nr 2/2013 in ceea ce priveste modificarea dobanzii din fixa in variabila ca urmare a caracterului abuziv.
In aceste imprejurari, instanta va constata obligatia paratei de a percepe o dobanda fixa in cuantum fix de 3,99 %  pe an de la data incheierii conventiei de credit, respectiv .. pana la data incheierii actului aditional nr ...
Totodata va respinge restul pretentiilor ca neintemeiate.
In ceea ce priveste capatul de cerere privitor la plata cheltuielilor de judecata, dat fiind reclamantii nu au facut dovada acestor cheltuieli potrivit art 452 C.proc.civ va respinge cererea acestora de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.
In baza art 453 rap la art 451  C.proc.civ, avand in vedere ca pretentiile au fost admise in parte, va obliga  reclamantii sa plateasca paratei cheltueieli de judecata in cuantum de 950 lei reprezentand onorariu de avocat.