Conducerea sub influenta alcoolului
(Hotarare nr. 361 din data de 09.03.2016 pronuntata de Judecatoria Bacau)Deliberand asupra cauzei penale de fat?, constat? urm?toarele:
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 12.06.2014 al Parchetului de pe lang? Curtea de Apel Bac?u in dosar nr. X inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 9436/180/2014 la data de 25.06.2014 s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului CCI pentru s?varsirea infractiunilor de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si infractiunea de influentare a declaratiilor prev?zut? de art. 272, alin. 1, teza I C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? la data de 7.12.2013, in jurul orelor 03.40, inculpatul CCI a condus autoturismul proprietate personal?, marca BMW, cu num?rul de inmatriculare X, pe strada Calea M?r?sesti din Bac?u, dup? care a intrat in coliziune cu un alt autoturism, marca Mercedes, cu num?rul de inmatriculare X, condus de numitul ZB, avand in sange o imbibatie alcoolic? de 2,35 g‰ alcool pur in sange (prima prob?) si 2,25 g‰ alcool pur in sange (a doua prob?) si in aceea c? la datele de 07.12.2013, 17.01.2014, 20.01.2014, 21.01.2014, 21.03.2014 si 25.03.2014, i-a determinat pe martorii TMDsi BDC, s? dea declaratii mincinoase, in cauza penal? in care a fost cercetat sub aspectul s?varsirii infractiunii prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si care a format obiectul dosarului nr. 45/P/2014 (20.01.2014 si 25.03.2014 - pentru TMDsi respectiv 17.01.2014 si 25.03.2014 - pentru BDC), precum si de a-l determina pe martorul ZB s? nu dea declaratii la organele de politie, s?-si retrag? declaratia sau s? declare c? nu retine cine era la volanul autoturismului BMW, (07.12.2013. 21.01.2014 si 21.03 2014- pentru ZB).
Tot prin actul de sesizare s-a dispus clasarea cauzei privind pe numitii TMD si BDC, cercetati pentru s?varsirea infractiunii de m?rturie mincinoas? prev?zut? de art. 273, alin. 1 C. pen, constand in aceea c? la datele de 17.01.2014, 21.01.2014 si 25.03.2014, au declarat mincinos, relatand fapte sau imprejur?ri esentiale cu privire la fapta prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. comis? de inculpatul CCI, care dac? ar fi fost luate in considerare de organul de urm?rire penal?, ar fi condus la adoptarea unei solutii nelegale, care ar fi inl?turat vinov?tia inculpatului, deoarece cei doi martori, inainte de punerea in miscare a actiunii penale fat? de CCI(care a avut loc la 26.03.2014), au revenit si au relatat faptul c? nu cunosc nimic despre fapta comis? de inculpat (se retine faptul c? cei doi martori au revenit la declaratiile date initial la data de 25.03.2014).
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: procesul verbal de cercetare la fata locului si plansa foto (f. 2-4, 5-7 d.u.p.); proces verbal de indreptare a erorii materiale cu privire la martorul DPC (f. 8 d.u.p.); procesele verbale de audiere din 07.12.2013 si 21.01.2014 a martorului DPC(f. 29-30 d.u.p.); declaratiile martorului DPC(f. 31-32, 26-27 d.u.p.); procesele verbale de audiere din 7.12.2013 si 21.01.2014 a martorului BRG (f. 22-23 d.u.p.); declaratiile martorului BRG (f. 22-23, 20-21 d.u.p.); procesele verbale de audiere din 07.12.2013 si 21.01.2014 a martorului ZB (f. 14-15 d.u.p.); declaratiile martorului ZB (f. 16-19, 12-13 d.u.p.);; testul alcoolemie cu aparatul etilotest si fisa din baza de date a numitului ZB (f. 16-17 d.u.p.); procesul verbal de audiere din 17.01.2014 a martorului BDC (f. 44 d.u.p.); declaratiile martorului BDC (f.45-46, 40-41 d.u.p.); procesul verbal de audiere din 20.01.2014 a martorului TMD(f. 36-37 d.u.p.); declaratiile martorului TMD(f.38-39, 33-34 d.u.p.); procesul verbal de convocare a avocatului ales TS si cererea lui CCI de audiere a unor martori (f. 97-98 d.u.p.); relatii scrise privind calitatea de ofiter de politie judiciar? a numitului CCI, sanctiuni disciplinare si privitoare la legislatia rutier?, evalu?ri si aprecieri (f.94, 52-84 d.u.p.); buletinul de analiz? toxicologic? alcoolemie (f. 87 d.u.p.); procese verbale de audiere a numitului CCI (f. 89-92 d.u.p.); delegatia avocatial? depus? de avocat TS (f. 95 d.u.p.); fisa de cazier judiciar a numitului CCI (f. 96 d.u.p.); procesele verbale de aducere la cunostint? a calit?tii de suspect si inculpat, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, de incepere a urm?ririi penale in personam, de schimbare a incadr?rii juridice, de declinare a competentei (f. 89, 118- 119, 120-124 si 125-144 d.u.p.); ordonanta de confirmare nr. 666/P/2013 din 09.12.2013 (f. 99-101 d.u.p.); ordonantele de extindere a urm?ririi penale, de incepere a urm?ririi penale in rem si in persona, de punere in miscare a actiunii penale si procesele verbale de aducere la cunostint? a calit?tii de suspect si inculpat numitului CCI (f. 125 - 140 d.u.p.); procese verbale de c?utare si citare a martorilor TMDsi BDC (f.141 -146 d.u.p.).
II. Camera preliminar?
Prin Incheierea din data de 02.09.2014 (f. 18-19 d.i.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul CCI.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constat c? nu au fost formulate cereri ori invocate exceptii de c?tre inculpat sau ap?r?torul acestuia cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?.
III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus ca cunostint? inculpatului CCI invinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si prevederile art. 70, alin. 2 C. proc. Pen., respectiv faptul c? are dreptul s? nu fac? nici o declaratie, c? tot ce declar? poate fi folosit si impotriva sa, iar dac? accept? s? dea declaratii are obligatia s? spun? tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
Astfel, la primul termen de judecat?, cu procedura legal indeplinit?, ulterior citirii in extras de c?tre grefierul de sedint? in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judec?tii, instanta l-a intrebat pe inculpat dac? solicit? ca judecata s? aib? loc numai pe baza probelor administrate in cursul urm?ririi penale si a inscrisurilor prezentate de p?rti, aducandu-i la cunostint? dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. pen. iar, in urma r?spunsului negativ al acestuia a procedat la audierea inculpatului, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C. proc. Pen.
Pe parcursul desf?sur?rii cercet?rii judec?toresti inculpatul, prin ap?r?tor ales, nu a contestat probele administrate in cursul urm?ririi penale, ins? a sustinut c? probele biologice ce i-au fost recoltate pentru stabilirea alcoolemiei au fost depozitate in mod incorect?, rezultatul final fiind astfel eronat.
In acest sens, in urma adreselor emise de instant?, la dosarul cauzei au fost depuse urm?toarele inscrisuri cu referire la aspectul invocat: adresa nr. X a Serviciului Judetean de Medicin? Legal? Bac?u impreun? cu o copie de pe registrul de recoltare a probelor biologice din data de 07.12.2013 (f. 14-16 d.i.); adresa nr. X a Politiei Municipiului Bac?u – Biroul Rutier, prin care se prezint? modalitatea in care au fost recoltate si depozitate probele biolgice (f. 34 d.i.), adresa nr. X a Serviciului Judetean de Medicin? Legal? Bac?u (f. 57 d.i.), adresa nr. X a Politiei Municipiului Bac?u – Biroul Rutier (f. 60 d.i.), adresa Institutului de Medicin? Legal? Iasi (f. 84 d.i.), adresa nr. X din 08.01.2016 a Serviciului Judetean de Medicin? Legal? Bac?u (f. 121 d.i.)
Desi probele administrate in cursul urm?ririi penale nu au fost contestate, pentru justa solutionare a cauzei, instanta a dispus reaudierea martorilor TMDsi BDC fiind emise pe numele acestora mandate de aducere, ins? din continutul proceselor verbale depuse la dosarul cauzei (f.109 si 111 d.i.) a rezultat imposibilitatea audierii acestora, motiv pentru care instanta a aplicat prevederile art. 381, alin. 7 C. proc. pen.
IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
In ceea ce priveste modalitatea de sesizare a organelor de urm?rire penal?, instanta retine c? la data de 07.12.2013, organele de politie din cadrul Biroului Rutier al Politiei Municipiului Bac?u, au fost sesizate de c?tre ofiterul de serviciu din cadrul aceluiasi organ, despre faptul c? la intersectia str?zilor Calea M?r?sesti, Spiru Haret si Erou Ciprian Pintea din Bac?u, a avut loc un eveniment rutier in care au fost implicate dou? autoturisme, f?r? victime omenesti.
In baza sesiz?rii organelor de politie susmentionate, acestea au efectuat cercetarea locului evenimentului, sub supravegherea procurorului competent de la Parchetul de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, intocmindu-se procesul verbal din data de 07.12.2013, inregistrat sub nr. X, la Politia Municipiului Bac?u.
La data de 09.12.2013, Biroul Rutier din cadrul Politiei Mun. Bac?u, cu adresa nr. X, a dispus declinarea competentei solution?rii cauzei, in favoarea Parchetului de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, deoarece la data comiterii faptei, numitul CCI avea calitatea de inspector principal de politie si isi desf?sura activitatea in cadrul Politiei Mun. Bac?u - Serviciul de Investigatii Criminale, f?cand parte din structurile politiei judiciare. Initial, dosarul a fost inregistrat la Parchetul de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, sub nr. X, la data de 7.12.2013.
Ulterior, la data de 27.01.2014, dosarul s-a inregistrat sub un num?r nou, la organele de politie, respectiv nr. X, ca urmare a inceperii urm?ririi penale dispus? in cauz? de procuror, pentru infractiunea susmentionat? si comis? de c?tre CCI.
La data de 09.12.2013, procurorul de caz, a dispus delegarea organelor de politie din cadrul Biroului Rutier al Politiei Municipiului Bac?u, pentru continuarea si definitivarea cercet?rilor penale corespunz?toare, sub aspectul infractiunii prev?zute de art. 87 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, iar la data de 14.12.2013, a trimis dosarul organului de politie, fixandu-se termen de definitivare a cercet?rilor data de 01.02.2014. De asemenea, tot la data de 09.12.2013, s-a dispus de procurorul de caz, confirmarea tuturor actelor de cercetare penal? efectuate de organele de politie, pan? in acel moment, prin ordonanta din data de mai sus si care a fost trimis? organelor de politie, impreun? cu cea de delegare, pentru a fi avute in vedere la solutionarea cauzei.
La data de 07.02.2014, prin ordonanta din aceeasi dat?, ca urmare a intr?rii in vigoare a noilor reglement?ri in materie penal? si procesual penal?, in baza art. 58, art. 41, alin. 1, art. 57, alin. 1 si art. 50, alin. 1 si 2 C. proc. pen., s-a dispus declinarea competentei solution?rii cauzei in favoarea Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u, pentru infractiunea mentionat?, unitate la care cauza a fost inregistrat? sub nr. X, iar la data de 18.02.2014, prin ordonanta nr. X, emis? de Parchetul de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, s-a dispus preluarea spre solutionare a dosarului nr. X, fiind astfel inregistrat sub nr. X.
Cu privire la situatia de fapt, instanta retine c? la intersectia str?zilor Spiru Haret si Erou Ciprian Pintea, in timp ce efectua o manver? de inscriere pe banda din stanga de pe strada M?r?sesti, intentionand s? se deplaseze spre centrul orasului, inculpatul CCI, aflat la volanul autoturismului marca BMW cu num?rul de inmatriculare X, a intrat in coliziune cu un alt autoturism, marca Mercedes, cu num?rul de inmatriculare X, condus de numitul ZB, iar in urma impactului dintre cele dou? autoturisme, s-au produs avarii usoare la acestea, dup? cum urmeaz?: la autoturismul marca Mercedes cu num?rul de inmatriculare X, s-au produs avarii la aripa stang? fat?, bar? fat? si far stanga fat?, iar la autoturismul condus de inculpat, s-au produs avarii la aripa stang? fat?, bar? fat?, far stanga fat?, masc? fat? si portiera stang? fat?.
Fiind sesizate organele de politie rutier? si procurorul competent, s-au efectuat cercet?ri la fata locului, intocmindu-se in acest sens proces verbal.
Astfel, la fata locului a fost identificat martorul ZB, care a precizat c? autoturismul marca BMW cu num?rul de inmatriculare X a fost condus de numitul CCI, c? acesta se afla singur in autoturism in momentul impactului si c? nu se afla cu alte persoane in autoturismul proprietatea sa. A mai ar?tat martorul c? acesta, in momentul in care a coborat de la volan, se afla intr-o avansat? stare de ebrietate.
S-a procedat la examinarea conduc?torilor auto cu aparatul etilotest, rezultand c? martorul ZB nu a consumat b?uturi alcoolice, rezultatul fiind de 0 g ‰ alcool pur in aerul expirat, iar inculpatul CCI a refuzat s? fie testat cu aparatul etilotest, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Judetean Bac?u, unde la orele 05.25 si respectiv 06.25. i s-au recoltat dou? probe de sange, la interval de o or?, care au fost sigilate in prezenta sa si a unui martor asistent si introduse intr-o trus? standard de prelevare, seria K nr X, care a fost predat? Serviciului Judetean de Medicin?-Legal? Bac?u, pentru calcularea si stabilirea alcoolemiei.
In urma examenelor de laborator, efectuate de organul medico-legal, a rezultat c? numitul CCI a avut in sange, la data si ora recolt?rii probelor, o imbibatie alcoolic? la orele 05.25 (deci dup? aproape dou? ore de la momentul producerii evenimentului rutier), de 2,35 ‰ alcool pur in sange (prima prob?) si respectiv 2,25 ‰ alcool pur in sange (a doua prob?).
Dup? indeplinirea activit?tilor de mai sus, organele de politie au procedat la audierea martorilor ZB, BRG si DPC, care au relatat c? vinovat de producerea accidentului este inculpatul CCI, care in mod neregulamentar, in timp ce a virat stanga spre centrul orasului, nep?strand o distant? corespunz?toare fat? de autoturismul marca Mercedes cu num?rul de inmatriculare X, oprit la semaforul ce indica culoarea rosie (pentru acest autoturism), a intrat in coliziune cu cel stationat, in care se afla ZB si inc? doi prieteni. Acestia din urm?, au ar?tat c? in momentul in care au coborat din autoturism, au observat c? cel?lalt autovehicul care i-a acrosat, a tras pe dreapta, pe strada M?r?sesti, la o distant? mic? de locul impactului, iar de la volan a coborat un b?rbat care era singur si despre care au aflat la sosirea organelor de politie, c? se numeste CCI si care fusese de altfel recunoscut de martorul DPC, care l-a v?zut in mod repetat la "Clubul Politiei" din Bac?u.
Aceleasi aspecte au fost indicate si de martorii BRG si DPC, care se aflau in autoturismul condus de ZB.
Martorul DPC, este coordonatorul unei formatii instrumentale, acesta fiind si solist vocal, declarad c? in ultima perioad? este angajat la „Clubul Politiei”, unde prezint? programele muzicale in fiecare sear?. In declaratiile date in cursul urm?ririi penale, in calitate de martor, acesta a precizat c? il cunoaste pe CCI, care venea foarte des la localul respectiv si c? la locul accidentului produs la 07.12.2013, l-a recunoscut pe acesta, cand s-a dat jos de la volanul autoturismului BMW, care a intrat in coliziune cu cel condus de ZB.
In continuare instanta retine c? imediat dup? accident, inculpatul a refuzat s? dea prima declaratie referitoare la modul cum s-a produs accidentul, s? semneze procesul verbal de cercetare a locului faptei si s? fie testat cu aparatul etilotest.
La fata locului au fost efectuate fotografii judiciare, dup? care ulterior toate activit?tile de urm?rire penal? aduse la indeplinire de organele de politie, in baza deleg?rilor dispuse de procuror, s-au efectuat in prezenta ap?r?torului ales al numitului CCI.
Dup? declansarea cercet?rilor, s-a stabilit c? inculpatul este X si lucreaz? in cadrul X al Politiei Municipiului Bac?u de la data de 05.09.2005, c? nu posed? antecedente penale, c? din cazierul auto, rezult? c? a suferit mai multe sanctiuni privind inc?lcarea legislatiei rutiere, c? a mai fost cercetat disciplinar, atasandu-se la dosar mai multe fise de evaluare ale acestuia pentru perioada 2008-2012.
La data de 07.12.2013, inculpatul CCI a dat o declaratie, consemnat? de organele de politie in procesul verbal de audiere din acea dat? in care nu relateaz? nici un fel de date referitoare la fapta pe care a comis-o, precizand c? intelege s? reclame c? in timpul cercet?rii evenimentului rutier, i s-ar fi luat fortat telefonul mobil, de c?tre X TA, X al Politiei Municipiului Bac?u, c? i-a disp?rut si autoturismul proprietate personal?, implicat in accident si in final, c? intelege s?-l reclame pe acesta pentru fapta de talh?rie, prev?zut? de art. 211, alin. 2 C. pen. de la 1969 si totodat? sustragerea autoturismului s?u de c?tre autori necunoscuti.
Ulterior, la data de 17.01.2014, dup? ce inculpatul, si-a angajat ap?r?tor ales, a dat o nou? declaratie la organele de politie, consemnat? in procesul verbal de audiere din acea dat?, in care relateaz? imprejur?rile in care a avut loc evenimentul rutier din noaptea de 6 spre 7.12.2013, in care nu recunoaste c? el a condus acel autoturism, declaratie semnat? de c?tre acesta si de ap?r?tor.
Astfel, acesta a precizat c? nu el a condus autoturismul, c? acest lucru a fost f?cut de c?tre numitul TMD(zis „X”), care era la volan iar el in partea dreapt?, c? imediat dup? accident TMD, s-a deplasat la un bar din apropiere s?-si ia o cafea, moment in care persoanele din autoturismul cu care a intrat in coliziune, au coborat si l-au g?sit singur la masin?, motiv pentru care au sustinut c? el este cel care a condus autoturismul, c? imediat dup? sosirea organelor de politie s-a intors si TMDsi c? li s-a spus lucr?torilor de politie c? acesta din urm? a condus autoturismul.
La data de 12.06.2014, inculpatul, a fost audiat de procuror in prezenta ap?r?torului ales, ocazie cu care acesta a depus si un set de inscrisuri din care rezult? c? este divortat, are un copil minor in intretinere si mai multe datorii la b?nci. Cu ocazia audierii, inculpatul a revenit la declaratiile date anterior, precizand c? recunoaste in totalitate faptele comise si c? le regret?.
Acesta a ar?tat, c? la data comiterii faptei si in zilele premerg?toare, a avut mai multe probleme personale si de familie si c? in seara de 07.12.2013 a consumat excesiv b?uturi alcoolice si datorit? acestui fapt, a plecat cu autoturismul spre cas?, desi se afla intr-o avansat? stare de ebrietate. Mai arat? c? el se afla la volan, celelalte persoane pe care le-a propus in ap?rare, respectiv martorii BDC si TMD, sunt prietenii s?i de mai multi ani, c? la data de 07.12.2013, a consumat b?uturi alcoolice impreun? cu BDC, incepand cu orele 17:30 (06.12.2013) si pan? la orele 03:30 (07.12.2013), dup? care, a plecat singur acas?.
De la „Clubul Politiei”, s-a deplasat cu autoturismul pan? la un magazin din fata portii Spitalului Judetean, de unde si-a luat tig?ri, dup? care s-a deplasat spre cas?, conducand autotursismul s?u, marca BMW, pe strada Spiru Haret, a semnalizat la stanga si a p?truns pe strada Calea M?r?sesti, culoarea semaforului fiind verde, in sensul s?u de deplasare, virand la stanga spre centrul orasului. In momentul in care a p?truns pe strada Calea M?r?sesti si a redresat volanul pentru a se inscrie pe banda de circulatie de lang? axul str?zii, nep?strand distanta corespunz?toare fat? de autoturismul marca Mercedes, oprit la culoarea rosie a semaforului, a acrosat usor acel autovehicul, in care se aflau ZB si prietenii s?i.
Inculpatul CCI a mai declarat c? l-a sunat pe numitul TMDsi i-a spus ce s-a intamplat, acesta se afla in drum spre cas?, chiar in apropierea locului accidentului, a venit imediat in acea zon?, unde a constatat c? ZB si ceilalti prieteni ai acestuia, il amenintau pe inculpat si se comportau necuviincios cu acesta. Pentru aceste motive, arat? inculpatul, TMD, s-a hot?rat s? declare c? el se afla la volan, pentru a-l ajuta, (ulterior, martorul a revenit si el asupra declaratiilor initiale si a recunoscut c? nu a condus autoturismul si c? acesta a fost condus in momentul impactului de CCI).
De asemenea, inculpatul a recunoscut c? i s-au recoltat probe de sange la spital, pe care nu le-a contestat, si c? dup? accident, cand a coborat din masin?, l-a v?zut pe trotuar pe BDC, c? i s-a adus la cunostint?, de c?tre organele de politie, c? poate face plangere la organele competente impotriva X TA pentru fapta de talh?rie si fat? de autori necunoscuti pentru fapta de furt, la care inculpatul a precizat c? nu mai doreste acest lucru, c? nu mai are alte probe sau martori de propus si c? el este autorul faptei pentru care este cercetat.
Cu ocazia audierii in cursul cercet?rii judec?toresti (f. 47-50 d.i.), inculpatul a revenit asupra aspectelor declarate in cursul urm?ririi penale. Astfel, acesta a recunoscut c? a consumat b?uturi alcoolice, precizand c? a b?ut cel mult dou? sticle cu vin, fiind la o onomastic?, ins? a ar?tat c? intelege s? conteste modul in care au fost depozitate probele biologice precum si alcoolemia care a rezultat. Inculpatul a mai ar?tat c? organele de politie nu i-au cerut s? sufle in aparatul etilotest la locul accidentului ci ulterior, la sediul sectiei de politie, ins? a refuzat acest lucru deoarece il durea pieptul.
Inculpatul a mentinut in totalitate aspectele declarate anterior in cursul urm?ririi penale, precizand c? a consumat b?uturi alcoolice impreun? cu martorul BDC in intervalul 17.30-03.30, in data de 07.12.2013, dup? care s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personal? marca BMW si a intrat in coliziune cu autoturismul condus de martorul ZB. Acesta a mai precizat c? imediat dup? accident, l-a contactat telefonic pe numitul TMD, iar acesta, din dorinta de a-l ajuta, a declarat in mod neadev?rat c? el ar fi condus autovehiculul.
Cu privire la modalitatea in care au fost recoltate si p?strate probele biologice, inculpatul a ar?tat c? i s-a prezentat o trus? standard pentru recoltare, ins? nu poate preciza dac? aceasta era sau nu sigilat?, probele astfel recoltate fiind depozitate in frigiderul din sediul Politiei Judetului Bac?u, desi agentii de politie care au efectuat cercetarea la fata locului lucrau in cadrul Politiei Municipiului Bac?u.
Pe intreg parcursul procesului penal, inculpatul CCI, personal si prin ap?r?tor ales, a incercat s? acrediteze ideea c? probele biologice au fost depozitate in mod incorect, fapt ce are drept consecint? imediat? stabilirea unui grad de imbibatie alcoolic? eronat. Instanta va inl?tura aspectele astfel indicate, apreciind c? sunt neintemeiate si c? nu se coroboreaz? cu niciun alt mijloc de prob? administrat in cauz?.
In acest sens, in opozitie cu aspectele invocate de inculpat prin aparator, instanta retine ca prelevarea probelor biologice s-a efectuat cu respectarea intocmai a prevederilor art. 6 din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului, in vigoare la acel moment, ce prevedeau ca „procedurile de prelevare a produselor biologice sunt urmatoarele:
a) pentru determinarea alcoolemiei se preleveaza 2 (doua) probe de sange din vena la interval de o ora intre prelevari, fiecare proba continand 10 ml sange;
b) in situatia in care nu se pot preleva 10 ml de sange, se mentioneaza la rubrica "observatii" a buletinului de examinare clinica, prevazut in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, cu precizarea motivului;
c) prelevarea sangelui se face cu seringi de unica folosinta, pana la inlocuirea acestei metode cu trusa standard de prelevare special destinata acestui scop, a carei componenta este prevazuta in anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice;
d) prima prelevare se efectueaza de preferinta intr-un interval de timp de pana la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevarii de sange;
e) pentru determinarea produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare se preleveaza o singura proba de sange si in mod obligatoriu 50 - 100 ml urina.”
De asemenea, conform art. 14 din acelasi Ordin, „probele prelevate si sigilate, impreuna cu exemplarul original al procesului-verbal de prelevare a probelor biologice si al buletinului de examinare clinica, prevazute in anexele nr. 2 si 3 la prezentele norme metodologice, vor fi puse, dupa incheierea procedurii de prelevare si examinare, la dispozitie politistului, care le va transporta si le va depune in cel mai scurt timp la institutiile medico-legale teritoriale” cu exceptia situatiei in care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, caz in care conform alin. 3 acestea se pastreaza la frigider, in sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.
Instanta retine c? organele de politie s-au conformat prevederilor legale, aspect ce rezult? din cuprinsul adresei nr. 51344/06.03.2015 (f.60 d.i.), in cuprinsul c?reia se arat? c? probele biologice de sange recoltate la data de 07.12.2013 de la inculpatul CCI au fost depozitate intr-un frigider, la sediul Serviciului Rutier din cadrul I.P.J. Bac?u, pan? la data de 09.12.2013, cand au fost inaintate Serviciului de Medicin? Legal? Bac?u.
De asemenea, au fost respectate si prevederile art. 17 din Ordin ce stabilesc c? „cu ocazia prelevarii primei probe, medicul examineaza clinic persoana adusa pentru prelevare de probe biologice, completand in mod obligatoriu toate rubricile buletinului de examinare clinica, al carui formular este prevazut in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice in 3 exemplare”, sens in care a fost depus buletinul de examinare clinic? (f. 86 d.u.p.), din continutul c?ruia rezult? c? inculpatul era sub influenta alcoolului, prezentand halen? alcoolic? si fiind agitat, dezechilibrat, cu vorbire dizartric? (lent?, sacadat?), comportare agitat? si atentie dispersat?.
Instanta retine c? Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului nu face nicio referire cu privire la necesitatea omolog?rii frigiderului in care se depoziteaz? probele biologice ori cu privire la mentionarea modalit?tii de manipulare a probelor recoltate intr-o condic?, astfel incat aspectele invocate de inculpat prin ap?r?tor ales sunt neintemeiate.
In contradictie cu aspectele declarate de inculpat in fata instantei, in cuprinsul buletinului de examinare clinic? s-a retinut, conform celor indicate de acesta, c? inculpatul a consumat trei sticle cu vin, o sticl? de t?rie si bere alcoolizat?.
Mai mult, din cuprinsul adresei nr. X a Institutului de Medicin? Legal? Iasi (f. 84 d.i.) si al adresei nr. X din 08.01.2016 (f. 121 d.i.) reiese f?r? echivoc c? rezultatul alcoolemiei constatate prin buletinul de analiz? toxicologic?-alcoolemie nr. X(f. 87 d.u.p.) nu a fost in niciun fel influentat de modalitatea de conservare a probelor biologice recoltate. De altfel, instanta apreciaz? c? ar fi imposibil de stabilit pe cale stiintific? o asemenea alterare a rezultatelor, in conditiile in care inculpatul nu a f?cut nicio referire la conditiile ce ar putea influenta rezultatul, ci s-a limitat doar la a preciza c? frigiderul in care s-au p?strat probele nu era omologat si c? in biroul respectiv era cald.
De asemenea, desi inculpatul avea posibilitatea de a solicita prelevarea unei contraprobe de sange conform art. 35 din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006, acesta nu a f?cut vreo solicitare in acest sens.
Astfel, in ceea ce priveste infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen., instanta retine c? aceasta a fost s?varsit? cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, aspect ce rezult? din declaratiile inculpatului, care a recunoscut c? a consumat b?uturi alcoolice, prin coroborare si cu declaratiile martorilor ZB, BRG si DPC
In acest sens, instanta retine din declaratiile date de martorul DPCla datele de 07.12.2013, 21.01 2014 si 21.03.2014, la organele de politie si la data de 23.05.2014, la procuror, rezult? cu certitudine c? fapta de care este acuzat inculpatul a fost comis? de c?tre acesta. Martorul a precizat ca imediat dupa coliziune, s-a dat jos din autoturismul condus de ZB, ca impreuna cu acesta si BRG (toti trei fiind in acelasi autoturism care a fost lovit de cel condus de CCI), s-au deplasat la autoturismul acestuia din urma, pe care il parcase in imediata apropiere, langa trotuar si a vazut ca de la volan a coborat inculpatul, ca acesta era singur in autoturism, ca l-a recunoscut pentru ca inainte cu putin timp il vazuse la „Clubul Politiei”, unde a consumat bauturi alcoolice, ca in acel autoturism nu se afla nici o persoana.
Acelasi martor, mai arata ca inainte de a pleca din club, mai multe persoane i-au spus inculpatului sa nu plece cu autoturismul, intrucat este intr-o avansata stare de ebrietate, dar el a refuzat, afirmand ca nu-i este frica de nimeni si de nimic.
Totodat?, acelasi martor mai arata ca dupa ce inculpatul s-a dat jos de la volan, a sunat mai multe persoane de pe telefonul mobil si a chemat un prieten cu numele de „X”, X la „Clubul Politiei’, ca impreuna au mers la sediul politiei unde a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest si ca a sesizat ca acesta din urma incerca sa induca ideea ca la volan s-ar fi aflat numitul TMD zis „X”, lucru care nu este adevarat.
Aceleasi imprejurari sunt indicate si de martorul ZB, in declaratia data la politie si procuror. In plus, acest martor precizeaza ca persoana poreclita „X”, dupa ce a fost sunata de CCI a venit la politie si le spunea politistilor ca el ar fi fost la volan in momentul impactului, dar lucratorii de politie i-au spus sa-si vada de treaba si sa mearga acasa, intrucat se stie exact cine a condus autovehiculul.
Martorul ZB, mai precizeaza ca in momentul impactului si imediat dupa acesta, cand s-a dat jos si a mers la autoturismul lui CCI, impreuna cu ceilalti doi prieteni ai sai, DPCsi BR, la fata locului si in masina inculpatului, nu se afla nicio alt? persoana in afar? de acesta.
Mai precizeaza acelasi martor, ca in luna martie, cand a dat ultima declaratie la politie, (25.03.2014) inculpatul CCI i-ar fi spus sa se mai gandeasca la ceea ce va declara, in sensul sa afirme ca nu era el la volan sau ca nu mai retine exact cine era, lucru pe care insa martorul nu l-a facut.
Si martorul BRG confirma in totalitate toate aspectele aratate de ceilalti doi martori, in plus aratand ca a anuntat evenimentul la 112, ca inculpatul a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest si c? acesta se afla intr-o avansata stare de ebrietate, iar in autoturismul care i-a lovit nu a fost decat soferul, in persoana lui CCI si ca pe celelalte persoane (BDC si TMD) nu le-a vazut la fata locului.
Vinovatia inculpatului rezulta cu certitudine si din declaratiile martorilor propusi in apararea inculpatului CCI, respectiv numitii BDC si TMD zis „X”.
Astfel, in prima declaratie data la organul de politie la 17.01.2014 si respectiv 20.01.2014, cei doi martori au precizat ca au fost impreuna cu inculpatul, la „Clubul Politiei”, ca spre dimineata BDC a plecat singur cu taxiul, iar TMD zis „X”, impreuna cu CCI.
In prima declaratie dat? in cursul urm?ririi penale la data de 17.01.2014, martorul BDC a ar?tat ca in timp ce se afla in Statia „Tic-Tac", asteptand un taxi, a sesizat impactul celor doua autoturisme, ca a recunoscut-o pe cea a lui CCI si ca a observat ca de la volan a coborat numitul TMD si ca nu este adevarat ca inculpatul ar fi condus autotursimul la momentul respectiv.
Aceleasi aspecte le-a sustinut initial si martorul TMD, care in declaratia din data de 20.01.2014, la organele de politie, a precizat ca la data de 07.12.2013, l-a vazut pe inculpat in club, unde consuma bauturi alcoolice, ca in acea seara martorul era de serviciu fiind bodyguard si ca a fost rugat de inculpat sa-l conduca acasa cu masina, motiv pentru care s-a urcat la volan iar in dreapta sa pe scaun s-a asezat CCI, iar la un semafor de la intersectia strazilor Marasesti‘ti Spiru Haret, efectuand un viraj gresit la stanga, a acrosat un alt autovehicul, stationat la semafor, dup? care a tras masina pe dreapta si ca imediat s-a deplasat la locuinta sa, situata foarte aproape sa-si ia actele, pana venea politia, revenind imediat la locul incidentului.
Martorul a mai declarat c? inculpatul era intr-o avansata stare de ebrietate, ca dupa ce s-a intors, s-au deplasat cu totii la politie, unde a afirmat ca el a condus autovehiculul proprietatea lui CCI si ca a vazut in statia de autobuz pe un prieten de-a inculpatului.
Martorii BDC si TMD au revenit ulterior asupra celor declarate initial, dupa ce organele de politie le-au citit declaratiile martorilor aflati in autoturismul marca Mercedes si dupa ce au luat la cunostinta de probele din dosar si care infirmau sustinerile lor.
Astfel martoriiTMD si BDC, in declaratiile date la organele de politie, la data de 25.03.2014, in prezenta inculpatului si a aparatorului ales al acestuia, au precizat ca nu-si mai mentin declaratiile date anterior, ca isi retrag declaratiile initiale, ca nu au vazut ce s-a intamplat in noaptea de 07.12.2013, orele 3:40, la intersectia strazilor Calea Marasesti si Spiru Haret
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, instanta constat? c? faptele exist?, constituie infractiuni si au fost s?varsite cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.
V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
Cu titlu prealabil, in ceea ce priveste legea penal? aplicabil? in cauz?, instanta constat? c? in conformitate cu art. 104 din Legea nr. 255/2013 privind Legea de punere in aplicare a Codului de Procedur? penal?, la data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedur? Penal?. Conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la aceeasi dat? a intrat in vigoare si Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Referitor la modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile, instanta constat? c? prin decizia nr. 265/6.05.2014, publicat? in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372/20.05.2014, Curtea Constitutional? a stabilit c? dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in m?sura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile. In considerentele deciziei, Curtea Constitutional? a retinut c?, in caz de tranzitie, judec?torul este tinut de aplicarea legii penale mai favorabile, in ansamblu, fapt justificat prin aceea c? nu trebuie s? ignore viziunea fie preponderent represiv?, asa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventiv?, asa cum este cazul actualului Cod penal. Solutia se impune pentru c? nu poate fi inc?lcat? finalitatea urm?rit? de legiuitor cu ocazia adopt?rii fiec?rui cod in parte, deoarece nu intampl?tor cele dou? coduri, desi fiecare cu o conceptie unitar? proprie, au viziuni diferite asupra modului in care sunt ap?rate valorile sociale de c?tre legea penal?.
De asemenea, in leg?tur? cu decizia nr. 2/14.04.2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penal?, Curtea Constitutional? a constatat c? odat? cu publicarea prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, efectele Deciziei nr. 2/14.04.2014 a instantei supreme inceteaz? in conformitate cu prevederile art. 147, alin. 4 din Constitutie si cu cele ale art. 477¹ din Codul de procedur? penal?.
In aceeasi m?sur?, instanta de contencios constitutional a impus modalitatea de aplicare a deciziei Curtii Constitutionale de c?tre instantele de judecat?, ar?tand c? art. 5, alin. 2 C. pen. nu sunt incidente ca efect al pronunt?rii prezentei decizii, intrucat, in acest caz, Curtea nu declar? neconstitutional? o prevedere legal?, astfel c? nu se produc consecinte asupra existentei normative in ordinea juridic? a prevederii supuse controlului, ci se stabileste doar, pe cale de interpretare, un unic inteles constitutional al art. 5 din Codul penal.
Fat? de acestea, avand in vedere c?, potrivit art. 147, alin. 4 din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt definitive si general obligatorii, instanta constat? c? singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile in cauza de fat? este prin stabilirea, in mod concret, a mecanismului de r?spundere penal? conform ambelor coduri si de a aplica inculpatului mecanismul r?spunderii penale cel mai favorabil.
Astfel, analizand comparativ dispozitiile legale aplicabile, instanta constata ca in abstracto pentru inculpatul CCI este mai favorabila legea penala nou? deoarece prevede limite de pedeaps? mai reduse, ins? in concreto legea penal? mai favorabil? este legea penal? veche, chiar si in conditiile in care limitele de pedeapsa sunt mai mari decat cele prevazute de legea noua, intrucat aplicarea legii penale noi ar impune retinerea prevederilor art. 38 si art. 39 C. pen., care impun aplicarea unui spor de pedeapsa obligatoriu. In aceste conditii, chiar daca legea penala noua prevede pentru infractiunile retinute in sarcina sa limite de pedeapsa mai reduse, apare a fi mai favorabila legea penala veche, datorita faptului ca in situatia pluralitatii de infractiuni sub forma concursului, potrivit art. 34, alin. 1 C. pen. de la 1969, sporul de pedeapsa are un caracter facultativ.
In acest sens, art. 34, alin. 1, lit. b C. pen. de la 1969 prevede ca, in cazul in care, „s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim este neindestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani”. Deci, C. pen. de la 1969 reglementeaza regimul sanctionator al cumulului juridic, cu spor facultativ; cu privire la aceasta forma de pluralitate de infractiuni, fiind necesar a se respecta si limita impusa de art. 34, alin. 2 C. pen. de la 1969 din acest act normativ, respectiv interdictia depasirii totalului pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente.
In schimb, art. 39, alin. 1, lit. b din Noul Cod Penal prevede ca, in cazul in care, „s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.” Cu alte cuvinte, legea penal? actual? reglementeaza regimul sanctionator al cumulului juridic, cu spor obligatoriu, cu privire la aceasta forma a pluralit?tii de infractiuni.
Legea penala anterioara este mai favorabila inculpatului si prin prisma posibilitatilor de individualizare ale pedepsei, ori consecintele ce deriva din aplicarea pedepsei.
In raport de pedeapsa rezultant? ce va fi aplicat? in cauz?, instanta constata ca inculpatul ar fi indrepta?it sa beneficieze de institu?ia suspend?rii execut?rii pedepsei sub supraveghere, reglementata de art. 93 ?i urmatoarele C. pen. sau de institu?ia similar?, reglementata de art. 86¹ ?i urmatoarele C. pen. de la 1969.
Analizand comparativ cele doua legi penale succesive din perspectiva institu?iilor men?ionate anterior, instan?a apreciaza ca legea veche reprezentata de Codul penal din 1969 este mai favorabila atat din prisma condi?iilor de acordare (nu exista limita legala a pedepsei pentru aplicabilitatea ei, limita pedepsei concret aplicata pentru o infrac?iune este mai ridicata, antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restranse) cat ?i a obliga?iilor care pot fi stabilite in sarcina inculpatului, care sunt semnificativ mai pu?ine. Astfel, instan?a constata ca in ipoteza dispunerii suspend?rii execut?rii pedepsei sub supraveghere, inculpatului i-ar fi impuse in mod obligatoriu masurile de supraveghere prevazute de art. 93, alin. 1 C. pen., dar si una dintre m?surile indicate in cuprinsul alin. 2 al aceluiasi articol. Totodat?, in conformitate cu prevederile art. 93, alin. 3 C. pen., se impune obligarea acestuia la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunit?tii pentru o perioad? cuprins? intre 60 si 120 zile, prevedere ce nu exist? in reglementarea anterioar?.
Singurul element prin prisma caruia ar fi mai favorabila reglementarea noua este durata termenului de incercare, insa, acest element este insuficient pentru a califica noua reglementare ca fiind mai favorabila avand in vedere situa?ia ?i persoana inculpatului. Prin raportarea la varsta acestuia ?i la periculozitatea redusa, instan?a considera ca stabilirea in sarcina inculpatului a masurilor de supraveghere ?i a obliga?iilor incidente suspend?rii execut?rii pedepsei sub supraveghere conform legii penale noi, i-ar produce un disconfort nejustificat, cu atat mai mult cu cat acesta este o persoan? bine integrate in societate.
Instan?a va ?ine cont, prin analogie, ?i de dispozi?iile art. 16, alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, conform carora pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei conform art. 5 C.pen., instan?a va avea in vedere sfera obliga?iilor impuse condamnatului ?i efectele suspendarii potrivit legilor succesive, cu prioritate fa?a de durata termenului de incercare sau de supraveghere.
Pe de alt? parte, instanta apreciaz? c? cererea formulat? de reprezentantul Ministerului Public, avand ca obiect schimbarea incadr?rii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului CCI este intemeiat? si o va admite pentru considerentele ce urmeaz?.
Potrivit art. 272, alin. 1 C. pen. constituie infractiunea de influentarea declaratiilor „incercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrangere ori prin alta fapta cu efect vadit intimidant, savarsita asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura judiciara” si se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani, iar daca actul de intimidare sau corupere constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
Din analiza situatiei de fapt, rezult? c? inculpatul, desi a incercat s? ii determine pe martorii BDC si TMD s? dea declaratii neconforme adev?rului in cursul urm?ririi penale, acestia nu au fost constransi, corupti sau supusi unei fapte cu efect v?dit intimidant, ci au dat curs cererii inculpatulu, care ii contactase telefonic imediat dup? producerea accidentului rutier, din dorinta de a-l ajuta pe acesta, in virtutea relatiei de prietenie existent? intre ei. Din aceast? perspectiv?, apare a fi neintemeiat? incadrarea juridic? dat? faptelor prin actul de sesizare, intrucat actiunea inculpatului CCI in raport de cei doi martori intr? in sfera instig?rii la m?rturia mincionoas? prev?zut? de art. 47 C. pen. raportat la art. 273, alin. 1 C. pen.
Nu aceeasi situatie este si in ceea ce il priveste pe martorul ZB, intrucat in privinta acestuia, inculpatul a comis acte de intimadare v?dite, profitande de calitatea sa de politist si de autoritatea pe carea aceast? functie i-o conferea, sf?tuindu-l „s? aib? grij? ce declar?” si c? ar fi mai bine s? spun? c? nu mai retine cine se afla volanul autovehicului.
Astfel, tinand cont de aspectele consemnate anterior cu privire la legea penal? mai favorabil? aplicabil? in cauz?, tinand cont de modalitatea efectiv? de s?varsire a faptelor, instanta va admite cererea formulat? de reprezentantul Ministerului Public si va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptelor, astfel cum au fost retinute in actul de sesizare, din infractiunile de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si infractiunea de influentare a declaratiilor prev?zut? de art. 272, alin. 1, teza I C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen. in infractiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 ‰ alcool pur in sange, prevazuta de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice; incercarea de a determina m?rturia mincinoas?, prev?zut? de art. 261, alin. 1 C. pen. de la 1969 (cu privire la martorul ZB); instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? prev?zut? de art. 25 C. pen. de la 1969 raportat la art. 260, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969 (cu privire la martorii TMDsi BDC), totul cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 si art. 5, alin. 1 C. pen.
In drept, fapta inculpatului CCI constand in aceea c? la data de 7.12.2013, in jurul orelor 3.40, a condus autoturismul proprietate personal?, marca BMW, cu num?rul de inmatriculare X, pe strada Calea M?r?sesti din Bac?u, dup? care a intrat in coliziune cu un alt autoturism, marca Mercedes, cu num?rul de inmatriculare X, condus de martorul ZB, avand in sange o imbibatie alcoolic? de 2,35 g‰ alcool pur in sange (prima prob?) si 2,25 g‰ alcool pur in sange (a doua prob?) intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 ‰ alcool pur in sange, prevazuta de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
In ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, elementul material al infractiunii este intrunit: inculpatul a condus pe drumurile publice, respectiv in mun. Bacau, avand o imbibatie alcoolica peste limita legala. Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 3416-3417/09.12.2013 a rezultat la prima proba recoltata la ora 05:25 o alcoolemie de 2,35 gr. ‰ alcool pur in sange, iar la a doua proba recoltata la ora 06:25 o alcoolemie de 2,25 gr. ‰ alcool pur in sange.
Urmarea imediata a infractiunii consta intr-o stare de pericol pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice si a participantilor la trafic. Existenta raportului de cauzalitate intre fapta comisa si urmarea socialmente periculoasa se prezuma si nu necesita dovedire.
In ceea ce priveste latura subiectiva, inculpatul a avut reprezentarea faptului ca prin conducerea unui autoturism dupa ce a consumat bauturi alcoolice el prezinta pericol pentru participantii la trafic, actionand cu intentie indirecta intrucat rezultatul faptei (starea de pericol) desi nu a fost urm?rit, a fost prevazut si acceptat de acesta.
Fapta inculpatului CCI constand in aceea c? la datele de 07.12.2013, 17.01.2014, 20.01.2014, 21.01.2014, 21.03.2014 si 25.03.2014, i-a determinat pe martorii TMDsi BDC, s? dea declaratii mincinoase, in cauza penal? in care a fost cercetat sub aspectul s?varsirii infractiunii prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si care a format obiectul dosarului nr. 45/P/2014 (20.01.2014 si 25.03.2014 - pentru TMDsi respectiv 17.01.2014 si 25.03.2014 - pentru BDC), intruneste, conform legii penale mai favorabile, elementele constitutive ale infractiunii de instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? prev?zut? de art. 25 C. pen. de la 1969 raportat la art. 260, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
Elementul material din structura laturii obiective consta in actiunea inculpatului de a instiga martorii ca in cuprinsul declaratiei data in organelor judiciare, s? declare aspecte necorespunz?toare adev?rului.
Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a savarsit fapta cu intentie directa, intrucat a realizat c? in urma activit?tii sale, martorii vor face afirmatii nesincere, alterand adevarul cu privire la imprejurari esentiale, care serveau la stabilirea adevarului si la justa solutionare a cauzei, urmarind prin aceasta sa induca in eroare organele judiciare, realizand totodata ca prin alterarea adevarului aduc atingere activitatii de infaptuire a justitiei.
Urmarea imediata a infractiunii consta intr-o stare de pericol pentru ansamblul relatiilor sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea valorilor sociale, a infaptuirii justitiei. Existenta raportului de cauzalitate intre fapta comisa si urmarea socialmente periculoasa se prezuma si nu necesita dovedire.
Sunt intrunite si conditiile privind forma continuat? a infractiunii prev?zut? de art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969, intrucat inculpatul nu a realizat un act de coinstigare, ci la diferite intervale de timp, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, i-a determinat pe cei doi martori s? fac? afirmatii necorespunz?toare adev?rului, cu scopul de a-l exonera de r?spundere penal?.
Fapta inculpatului CCI constand in aceea c? a incercat s? il determine pe martorul ZB s? nu dea declaratii la organele de politie, s?-si retrag? declaratia sau s? declare c? nu retine cine era la volanul autoturismului BMW, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de incercare de a determina m?rturia mincinoas?, prev?zut? de art. 261, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
Elementul material din structura laturii obiective consta in actiunea inculpatului de a aduce amenint?ri voalate martorului, folosindu-se de functia detinut?, pentru a-l determina s? declare aspecte necorespunz?toare adev?rului.
Urmarea imediata a infractiunii consta intr-o stare de pericol pentru ansamblul relatiilor sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea valorilor sociale, a infaptuirii justitiei.
Existenta raportului de cauzalitate intre fapta comisa si urmarea socialmente periculoasa se prezuma si nu necesita dovedire, iar sub aspectul laturii subiective, acesta a actionat cu intentie direct?.
La incadrarea juridic? a faptelor vor fi retinute si prevederile art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 privitoare la concursul real de infractiuni, deoarece infractiunile au fost s?varsite de inculpat inainte de a interveni condamnarea definitiv? pentru vreuna dintre ele.
VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar c? sunt indeplinite conditiile cumulativ prev?zute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoial? rezonabil? c? faptele exist?, constituie infractiuni, sub aspectul laturii obiective si subiective, si au fost s?varsite de c?tre inculpatul CCI cu forma de vinov?tie prev?zut? de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere c? functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corect? proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana c?reia ii este destinat? in vederea reintegr?rii in societate. Se va urm?ri formarea unei atitudini corecte fat? de munc?, fat? de ordinea de drept si fat? de regulile de convietuire social?.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prev?zute de art. 72 C. pen. de la 1969, respectiv dispozitiile p?rtii generale ale codului penal, limitele de pedeaps? fixate in partea special?, gradul de pericol social al faptei s?varsite, persoana infractorului si imprejur?rile care atenueaz? sau agraveaz? r?spunderea penal?, precum si criteriile prev?zute de art. 74 C. pen., in cuprinsul c?ruia se arat? c? stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii s?varsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaz? dup? urm?toarele criterii: imprejur?rile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creat? pentru valoarea ocrotit?; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul s?varsirii infractiunii si scopul urm?rit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dup? s?varsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de s?n?tate, situatia familial? si social?.
Instanta retine ca faptele savarsitede inculpat prezinta pericol social intrucat alcoolul diminueaza puterea de discernamant, capacitatea de concentrare si atentia conducatorilor auto, le altereaza reflexele, timpul de reactie, acuitatea vazului, iar numarul erorilor in conducerea autovehiculelor si al incalcarilor de lege creste in raport direct proportional cu cantitatea de alcool ingerata. Ca drept dovad? a tututor acestor aspecte este si faptul c? inculpatul, in urma consumului de alcool, a intrat in coliziune cu un alt autoturism care circula in mod regulamentar.
De altfel, infractiunea de conducere unui vehicul sub influenta alcoolului este o infractiune de pericol, astfel ca, pentru a se evita producerea de accidente de circulatie, legiuitorul a incriminat aceasta fapta, pericolul social fiind unul abstract, inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de imprejurarile in care s-ar comite aceasta si de urmarile produse ori care s-ar fi putut produce cu privire la persoane sau bunuri. Astfel, instanta constata ca prin savarsirea faptei analizate s-a pus in primejdie siguranta celorlalti participanti la trafic, stare de pericol care este prezumata, fiind vorba despre o infractiune de pericol.
De asemenea, instanta are in vedere valoarea foarte ridicat? a alcoolemiei constatate (2,35 g‰ alcool in sange), aspect care ilustreaza comportamentul iresponsabil al inculpatului in calitate de participant la traficul rutier.
Pe de alt? parte, instanta retine si pericolul social deosebit de ridicat al infractiunilor de incercare de a determina m?rturia mincinoas? si instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? retinute in sarcina inculpatului. Astfel, acesta nu numai c? nu a inteles s? adopte o atitudine corespunz?toare functiei detinute, dar mai mult, a incercat ca prin autoritatea conferit? de functia sa de politist judiciar, s? influenteze intr-un fel sau altul declaratiile martorilor audiati in cauz? in cursul urm?ririi penale, pentru a sc?pa de consecintele r?spunderii penale.
Cu privire la persoana inculpatului instanta retine c? acesta este la primul contact cu rigorile legii penale, ins? aceast? circumstant? este starea de normalitate, astfel incat nu i se pot conferi valentele unei circumstante atenuante, cu atat mai mult cu cat functia de politist judiciar ocupat? de inculpatul CCI este incompatibil? cu existenta unor antecedente penale.
Instanta va avea in vedere si atitudinea oscilant? manifestat? de inculpat pe durata intregului proces penal, in sensul c? desi initial a negat comiterea faptelor, pe parcursul urm?ririi penale a revenit asupra acestei pozitii procesuale si a recunoscut in totalitatea comiterea lor, dup? care in cursul judec?tii a recunoscut faptele nuantat, incercand s? induc? teza conform c?reia, desi a consumat alcool, rezultatul examin?rii probelor biologice recoltate, este alterat din cauza conditiilor improprii in care aceste probe au fost depozitate.
Chiar dac? individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judec?torului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriv?, el trebuie s? fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dup? reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamn? consacrarea explicit? a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instant?. De altfel, ca s?-si poat? indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realiz?rii scopului s?u si al legii, pedeapsa trebuie s? corespund? sub aspectul naturii (privativ? sau neprivativ? de libertate) si duratei, atat gravit?tii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezint?, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o just? individualizare a sanctiunii, care s? tin? seama de persoana c?reia ii este destinat?, pentru a fi ajutat? s? se schimbe, in sensul adapt?rii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Fat? de intreaga activitate infractional? derulat?, inculpatul trebuia s? stie c?, pe lang? drepturi, are si o serie de datorii, obligatii, r?spunderi, care caracterizeaz? comportamentul s?u in fata societ?tii.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, v?zand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comport?ri viitoare si de a se abtine de la s?varsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeaps? este aplicat? si pus? in executare, intensitatea si generalitatea dezaprob?rii morale a faptei si f?ptuitorului, conditioneaz? caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin m?rimea privatiunii, trebuie s? reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinov?tie a f?ptuitorului.
Doar o pedeaps? just? si proportional? este de natur? s? creeze aptitudinea subiectiv? a inculpatului CCI de a se corija si elibera de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea s?varsirii de infractiuni. Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va aplica inculpatului pedepse dup? cum urmeaz?:
- 1 an si 6 luni inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de c?tre o persoan? care are o imbibatie alcoolic? de peste 0,80 ‰ alcool pur in sange, prev?zut? de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
- 4 luni inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de incercare de a determina m?rturia mincinoas?, prev?zut? de art. 261, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
- 1 an inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? prev?zut? de art. 25 C. pen. de la 1969 raportat la art. 260, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969, totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
In continuare, prin raportare la prevederile art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 si art. 34, alin. 1, lit. b C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen., instanta va contopi pedeapsele aplicate inculpatului in cauz? si va aplica pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 6 luni inchisoare. Totodat?, tinand cont de num?rul de infractiuni s?varsite, de pozitia subiectiv? a inculpatului in raport de fiecare dintre acestea, dar si de conduita procesual? adoptat?, instanta apreciaz? c? este oportun? aplicarea unui spor de pedeaps? in cuantum de 2 luni inchisoare urmand ca inculpatul CCI s? execute o pedeaps? rezultant? de 1 an si 8 luni inchisoare.
Potrivit art. 12, alin. 1 din Legea nr. 187/2012, in cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplica potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabila in raport cu infractiunea comisa. In cauza a fost identificata ca lege penala mai favorabila cea anterioara si nu Noul Cod penal.
La stabilirea pedepsei accesorii, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a statuat ca interdictia tuturor drepturilor prevazute de art. 64 Cod penal anterior ca pedeapsa nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptei comise de inculpat denota o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64, lit. a, teza a II-a si lit. b C. pen. de la 1969. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ii vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei principale, sanctiune necesara si proportionala cu scopul urmarit prin aplicarea acesteia.
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise de catre inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Totodata, tinand cont de imprejurarea ca fapta in discutie nu a fost savarsita de inculpat folosindu-se de functia sau profesia lui in scopul savarsirii infractiunii, neavand nicio legatura cu exercitarea autoritatii parintesti, instanta fata de criteriile prevazute de art. 71, alin. 3 C. pen. de la 1969, in lumina jurisprudentei C.E.D.O. in materie, apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitarii drepturilor prevazute de art. 64, alin. 1, lit. c, d si e C. pen. de la 1969.
In consecinta, potrivit art. 71 C. pen. de la 1969, pe durata executarii pedepsei, inculpatului CCI i se va interzice, cu titlu de pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor prevazute de art. 64, alin. 1, lit. a teza a II-a si b C. pen. de la 1969.
Avand in vedere circumstantele personale si reale retinute, tinand cont de gradul de pericol social al faptelor comise, instanta apreciaza ca scopul pedepsei, constand in principal in prevenirea savarsirii de noi infractiuni, poate fi atins fara ca pedeapsa stabilita sa fie executata in regim de detentie. Cu toate acestea, in raport de perseverenta infractional? si conduita adoptat?, instanta apreciaz? c? est
conducere a unui vehicul fara permis - Sentinta penala nr. xxx din data de 19.04.2018
furt auto - Sentinta penala nr. 953 din data de 12.10.2018
ultraj - Sentinta penala nr. .... din data de 12.10.2018
distrugere - Sentinta penala nr. 738 din data de 30.03.2018
tentativa de furt calificat - Hotarare nr. 1762 din data de 27.09.2018
tainuire - Sentinta penala nr. 1008 din data de 22.10.2018
santaj - Hotarare nr. 18541 din data de 13.04.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
talharie - Hotarare nr. 6711 din data de 09.05.2017
conducerea sub influenta bauturilor alcoolice - Hotarare nr. 13159 din data de 14.12.2017
santaj - Hotarare nr. 12160 din data de 27.04.2017
fals in declaratii - Hotarare nr. 2197 din data de 01.03.2017
plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
amenintare si ultraj - Hotarare nr. 8606 din data de 08.06.2017
refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
talharie - Sentinta penala nr. 954 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 12.06.2014 al Parchetului de pe lang? Curtea de Apel Bac?u in dosar nr. X inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 9436/180/2014 la data de 25.06.2014 s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului CCI pentru s?varsirea infractiunilor de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si infractiunea de influentare a declaratiilor prev?zut? de art. 272, alin. 1, teza I C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? la data de 7.12.2013, in jurul orelor 03.40, inculpatul CCI a condus autoturismul proprietate personal?, marca BMW, cu num?rul de inmatriculare X, pe strada Calea M?r?sesti din Bac?u, dup? care a intrat in coliziune cu un alt autoturism, marca Mercedes, cu num?rul de inmatriculare X, condus de numitul ZB, avand in sange o imbibatie alcoolic? de 2,35 g‰ alcool pur in sange (prima prob?) si 2,25 g‰ alcool pur in sange (a doua prob?) si in aceea c? la datele de 07.12.2013, 17.01.2014, 20.01.2014, 21.01.2014, 21.03.2014 si 25.03.2014, i-a determinat pe martorii TMDsi BDC, s? dea declaratii mincinoase, in cauza penal? in care a fost cercetat sub aspectul s?varsirii infractiunii prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si care a format obiectul dosarului nr. 45/P/2014 (20.01.2014 si 25.03.2014 - pentru TMDsi respectiv 17.01.2014 si 25.03.2014 - pentru BDC), precum si de a-l determina pe martorul ZB s? nu dea declaratii la organele de politie, s?-si retrag? declaratia sau s? declare c? nu retine cine era la volanul autoturismului BMW, (07.12.2013. 21.01.2014 si 21.03 2014- pentru ZB).
Tot prin actul de sesizare s-a dispus clasarea cauzei privind pe numitii TMD si BDC, cercetati pentru s?varsirea infractiunii de m?rturie mincinoas? prev?zut? de art. 273, alin. 1 C. pen, constand in aceea c? la datele de 17.01.2014, 21.01.2014 si 25.03.2014, au declarat mincinos, relatand fapte sau imprejur?ri esentiale cu privire la fapta prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. comis? de inculpatul CCI, care dac? ar fi fost luate in considerare de organul de urm?rire penal?, ar fi condus la adoptarea unei solutii nelegale, care ar fi inl?turat vinov?tia inculpatului, deoarece cei doi martori, inainte de punerea in miscare a actiunii penale fat? de CCI(care a avut loc la 26.03.2014), au revenit si au relatat faptul c? nu cunosc nimic despre fapta comis? de inculpat (se retine faptul c? cei doi martori au revenit la declaratiile date initial la data de 25.03.2014).
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: procesul verbal de cercetare la fata locului si plansa foto (f. 2-4, 5-7 d.u.p.); proces verbal de indreptare a erorii materiale cu privire la martorul DPC (f. 8 d.u.p.); procesele verbale de audiere din 07.12.2013 si 21.01.2014 a martorului DPC(f. 29-30 d.u.p.); declaratiile martorului DPC(f. 31-32, 26-27 d.u.p.); procesele verbale de audiere din 7.12.2013 si 21.01.2014 a martorului BRG (f. 22-23 d.u.p.); declaratiile martorului BRG (f. 22-23, 20-21 d.u.p.); procesele verbale de audiere din 07.12.2013 si 21.01.2014 a martorului ZB (f. 14-15 d.u.p.); declaratiile martorului ZB (f. 16-19, 12-13 d.u.p.);; testul alcoolemie cu aparatul etilotest si fisa din baza de date a numitului ZB (f. 16-17 d.u.p.); procesul verbal de audiere din 17.01.2014 a martorului BDC (f. 44 d.u.p.); declaratiile martorului BDC (f.45-46, 40-41 d.u.p.); procesul verbal de audiere din 20.01.2014 a martorului TMD(f. 36-37 d.u.p.); declaratiile martorului TMD(f.38-39, 33-34 d.u.p.); procesul verbal de convocare a avocatului ales TS si cererea lui CCI de audiere a unor martori (f. 97-98 d.u.p.); relatii scrise privind calitatea de ofiter de politie judiciar? a numitului CCI, sanctiuni disciplinare si privitoare la legislatia rutier?, evalu?ri si aprecieri (f.94, 52-84 d.u.p.); buletinul de analiz? toxicologic? alcoolemie (f. 87 d.u.p.); procese verbale de audiere a numitului CCI (f. 89-92 d.u.p.); delegatia avocatial? depus? de avocat TS (f. 95 d.u.p.); fisa de cazier judiciar a numitului CCI (f. 96 d.u.p.); procesele verbale de aducere la cunostint? a calit?tii de suspect si inculpat, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, de incepere a urm?ririi penale in personam, de schimbare a incadr?rii juridice, de declinare a competentei (f. 89, 118- 119, 120-124 si 125-144 d.u.p.); ordonanta de confirmare nr. 666/P/2013 din 09.12.2013 (f. 99-101 d.u.p.); ordonantele de extindere a urm?ririi penale, de incepere a urm?ririi penale in rem si in persona, de punere in miscare a actiunii penale si procesele verbale de aducere la cunostint? a calit?tii de suspect si inculpat numitului CCI (f. 125 - 140 d.u.p.); procese verbale de c?utare si citare a martorilor TMDsi BDC (f.141 -146 d.u.p.).
II. Camera preliminar?
Prin Incheierea din data de 02.09.2014 (f. 18-19 d.i.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul CCI.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constat c? nu au fost formulate cereri ori invocate exceptii de c?tre inculpat sau ap?r?torul acestuia cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?.
III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus ca cunostint? inculpatului CCI invinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si prevederile art. 70, alin. 2 C. proc. Pen., respectiv faptul c? are dreptul s? nu fac? nici o declaratie, c? tot ce declar? poate fi folosit si impotriva sa, iar dac? accept? s? dea declaratii are obligatia s? spun? tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
Astfel, la primul termen de judecat?, cu procedura legal indeplinit?, ulterior citirii in extras de c?tre grefierul de sedint? in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judec?tii, instanta l-a intrebat pe inculpat dac? solicit? ca judecata s? aib? loc numai pe baza probelor administrate in cursul urm?ririi penale si a inscrisurilor prezentate de p?rti, aducandu-i la cunostint? dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. pen. iar, in urma r?spunsului negativ al acestuia a procedat la audierea inculpatului, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C. proc. Pen.
Pe parcursul desf?sur?rii cercet?rii judec?toresti inculpatul, prin ap?r?tor ales, nu a contestat probele administrate in cursul urm?ririi penale, ins? a sustinut c? probele biologice ce i-au fost recoltate pentru stabilirea alcoolemiei au fost depozitate in mod incorect?, rezultatul final fiind astfel eronat.
In acest sens, in urma adreselor emise de instant?, la dosarul cauzei au fost depuse urm?toarele inscrisuri cu referire la aspectul invocat: adresa nr. X a Serviciului Judetean de Medicin? Legal? Bac?u impreun? cu o copie de pe registrul de recoltare a probelor biologice din data de 07.12.2013 (f. 14-16 d.i.); adresa nr. X a Politiei Municipiului Bac?u – Biroul Rutier, prin care se prezint? modalitatea in care au fost recoltate si depozitate probele biolgice (f. 34 d.i.), adresa nr. X a Serviciului Judetean de Medicin? Legal? Bac?u (f. 57 d.i.), adresa nr. X a Politiei Municipiului Bac?u – Biroul Rutier (f. 60 d.i.), adresa Institutului de Medicin? Legal? Iasi (f. 84 d.i.), adresa nr. X din 08.01.2016 a Serviciului Judetean de Medicin? Legal? Bac?u (f. 121 d.i.)
Desi probele administrate in cursul urm?ririi penale nu au fost contestate, pentru justa solutionare a cauzei, instanta a dispus reaudierea martorilor TMDsi BDC fiind emise pe numele acestora mandate de aducere, ins? din continutul proceselor verbale depuse la dosarul cauzei (f.109 si 111 d.i.) a rezultat imposibilitatea audierii acestora, motiv pentru care instanta a aplicat prevederile art. 381, alin. 7 C. proc. pen.
IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
In ceea ce priveste modalitatea de sesizare a organelor de urm?rire penal?, instanta retine c? la data de 07.12.2013, organele de politie din cadrul Biroului Rutier al Politiei Municipiului Bac?u, au fost sesizate de c?tre ofiterul de serviciu din cadrul aceluiasi organ, despre faptul c? la intersectia str?zilor Calea M?r?sesti, Spiru Haret si Erou Ciprian Pintea din Bac?u, a avut loc un eveniment rutier in care au fost implicate dou? autoturisme, f?r? victime omenesti.
In baza sesiz?rii organelor de politie susmentionate, acestea au efectuat cercetarea locului evenimentului, sub supravegherea procurorului competent de la Parchetul de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, intocmindu-se procesul verbal din data de 07.12.2013, inregistrat sub nr. X, la Politia Municipiului Bac?u.
La data de 09.12.2013, Biroul Rutier din cadrul Politiei Mun. Bac?u, cu adresa nr. X, a dispus declinarea competentei solution?rii cauzei, in favoarea Parchetului de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, deoarece la data comiterii faptei, numitul CCI avea calitatea de inspector principal de politie si isi desf?sura activitatea in cadrul Politiei Mun. Bac?u - Serviciul de Investigatii Criminale, f?cand parte din structurile politiei judiciare. Initial, dosarul a fost inregistrat la Parchetul de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, sub nr. X, la data de 7.12.2013.
Ulterior, la data de 27.01.2014, dosarul s-a inregistrat sub un num?r nou, la organele de politie, respectiv nr. X, ca urmare a inceperii urm?ririi penale dispus? in cauz? de procuror, pentru infractiunea susmentionat? si comis? de c?tre CCI.
La data de 09.12.2013, procurorul de caz, a dispus delegarea organelor de politie din cadrul Biroului Rutier al Politiei Municipiului Bac?u, pentru continuarea si definitivarea cercet?rilor penale corespunz?toare, sub aspectul infractiunii prev?zute de art. 87 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, iar la data de 14.12.2013, a trimis dosarul organului de politie, fixandu-se termen de definitivare a cercet?rilor data de 01.02.2014. De asemenea, tot la data de 09.12.2013, s-a dispus de procurorul de caz, confirmarea tuturor actelor de cercetare penal? efectuate de organele de politie, pan? in acel moment, prin ordonanta din data de mai sus si care a fost trimis? organelor de politie, impreun? cu cea de delegare, pentru a fi avute in vedere la solutionarea cauzei.
La data de 07.02.2014, prin ordonanta din aceeasi dat?, ca urmare a intr?rii in vigoare a noilor reglement?ri in materie penal? si procesual penal?, in baza art. 58, art. 41, alin. 1, art. 57, alin. 1 si art. 50, alin. 1 si 2 C. proc. pen., s-a dispus declinarea competentei solution?rii cauzei in favoarea Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u, pentru infractiunea mentionat?, unitate la care cauza a fost inregistrat? sub nr. X, iar la data de 18.02.2014, prin ordonanta nr. X, emis? de Parchetul de pe lang? Curtea de Apel Bac?u, s-a dispus preluarea spre solutionare a dosarului nr. X, fiind astfel inregistrat sub nr. X.
Cu privire la situatia de fapt, instanta retine c? la intersectia str?zilor Spiru Haret si Erou Ciprian Pintea, in timp ce efectua o manver? de inscriere pe banda din stanga de pe strada M?r?sesti, intentionand s? se deplaseze spre centrul orasului, inculpatul CCI, aflat la volanul autoturismului marca BMW cu num?rul de inmatriculare X, a intrat in coliziune cu un alt autoturism, marca Mercedes, cu num?rul de inmatriculare X, condus de numitul ZB, iar in urma impactului dintre cele dou? autoturisme, s-au produs avarii usoare la acestea, dup? cum urmeaz?: la autoturismul marca Mercedes cu num?rul de inmatriculare X, s-au produs avarii la aripa stang? fat?, bar? fat? si far stanga fat?, iar la autoturismul condus de inculpat, s-au produs avarii la aripa stang? fat?, bar? fat?, far stanga fat?, masc? fat? si portiera stang? fat?.
Fiind sesizate organele de politie rutier? si procurorul competent, s-au efectuat cercet?ri la fata locului, intocmindu-se in acest sens proces verbal.
Astfel, la fata locului a fost identificat martorul ZB, care a precizat c? autoturismul marca BMW cu num?rul de inmatriculare X a fost condus de numitul CCI, c? acesta se afla singur in autoturism in momentul impactului si c? nu se afla cu alte persoane in autoturismul proprietatea sa. A mai ar?tat martorul c? acesta, in momentul in care a coborat de la volan, se afla intr-o avansat? stare de ebrietate.
S-a procedat la examinarea conduc?torilor auto cu aparatul etilotest, rezultand c? martorul ZB nu a consumat b?uturi alcoolice, rezultatul fiind de 0 g ‰ alcool pur in aerul expirat, iar inculpatul CCI a refuzat s? fie testat cu aparatul etilotest, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Judetean Bac?u, unde la orele 05.25 si respectiv 06.25. i s-au recoltat dou? probe de sange, la interval de o or?, care au fost sigilate in prezenta sa si a unui martor asistent si introduse intr-o trus? standard de prelevare, seria K nr X, care a fost predat? Serviciului Judetean de Medicin?-Legal? Bac?u, pentru calcularea si stabilirea alcoolemiei.
In urma examenelor de laborator, efectuate de organul medico-legal, a rezultat c? numitul CCI a avut in sange, la data si ora recolt?rii probelor, o imbibatie alcoolic? la orele 05.25 (deci dup? aproape dou? ore de la momentul producerii evenimentului rutier), de 2,35 ‰ alcool pur in sange (prima prob?) si respectiv 2,25 ‰ alcool pur in sange (a doua prob?).
Dup? indeplinirea activit?tilor de mai sus, organele de politie au procedat la audierea martorilor ZB, BRG si DPC, care au relatat c? vinovat de producerea accidentului este inculpatul CCI, care in mod neregulamentar, in timp ce a virat stanga spre centrul orasului, nep?strand o distant? corespunz?toare fat? de autoturismul marca Mercedes cu num?rul de inmatriculare X, oprit la semaforul ce indica culoarea rosie (pentru acest autoturism), a intrat in coliziune cu cel stationat, in care se afla ZB si inc? doi prieteni. Acestia din urm?, au ar?tat c? in momentul in care au coborat din autoturism, au observat c? cel?lalt autovehicul care i-a acrosat, a tras pe dreapta, pe strada M?r?sesti, la o distant? mic? de locul impactului, iar de la volan a coborat un b?rbat care era singur si despre care au aflat la sosirea organelor de politie, c? se numeste CCI si care fusese de altfel recunoscut de martorul DPC, care l-a v?zut in mod repetat la "Clubul Politiei" din Bac?u.
Aceleasi aspecte au fost indicate si de martorii BRG si DPC, care se aflau in autoturismul condus de ZB.
Martorul DPC, este coordonatorul unei formatii instrumentale, acesta fiind si solist vocal, declarad c? in ultima perioad? este angajat la „Clubul Politiei”, unde prezint? programele muzicale in fiecare sear?. In declaratiile date in cursul urm?ririi penale, in calitate de martor, acesta a precizat c? il cunoaste pe CCI, care venea foarte des la localul respectiv si c? la locul accidentului produs la 07.12.2013, l-a recunoscut pe acesta, cand s-a dat jos de la volanul autoturismului BMW, care a intrat in coliziune cu cel condus de ZB.
In continuare instanta retine c? imediat dup? accident, inculpatul a refuzat s? dea prima declaratie referitoare la modul cum s-a produs accidentul, s? semneze procesul verbal de cercetare a locului faptei si s? fie testat cu aparatul etilotest.
La fata locului au fost efectuate fotografii judiciare, dup? care ulterior toate activit?tile de urm?rire penal? aduse la indeplinire de organele de politie, in baza deleg?rilor dispuse de procuror, s-au efectuat in prezenta ap?r?torului ales al numitului CCI.
Dup? declansarea cercet?rilor, s-a stabilit c? inculpatul este X si lucreaz? in cadrul X al Politiei Municipiului Bac?u de la data de 05.09.2005, c? nu posed? antecedente penale, c? din cazierul auto, rezult? c? a suferit mai multe sanctiuni privind inc?lcarea legislatiei rutiere, c? a mai fost cercetat disciplinar, atasandu-se la dosar mai multe fise de evaluare ale acestuia pentru perioada 2008-2012.
La data de 07.12.2013, inculpatul CCI a dat o declaratie, consemnat? de organele de politie in procesul verbal de audiere din acea dat? in care nu relateaz? nici un fel de date referitoare la fapta pe care a comis-o, precizand c? intelege s? reclame c? in timpul cercet?rii evenimentului rutier, i s-ar fi luat fortat telefonul mobil, de c?tre X TA, X al Politiei Municipiului Bac?u, c? i-a disp?rut si autoturismul proprietate personal?, implicat in accident si in final, c? intelege s?-l reclame pe acesta pentru fapta de talh?rie, prev?zut? de art. 211, alin. 2 C. pen. de la 1969 si totodat? sustragerea autoturismului s?u de c?tre autori necunoscuti.
Ulterior, la data de 17.01.2014, dup? ce inculpatul, si-a angajat ap?r?tor ales, a dat o nou? declaratie la organele de politie, consemnat? in procesul verbal de audiere din acea dat?, in care relateaz? imprejur?rile in care a avut loc evenimentul rutier din noaptea de 6 spre 7.12.2013, in care nu recunoaste c? el a condus acel autoturism, declaratie semnat? de c?tre acesta si de ap?r?tor.
Astfel, acesta a precizat c? nu el a condus autoturismul, c? acest lucru a fost f?cut de c?tre numitul TMD(zis „X”), care era la volan iar el in partea dreapt?, c? imediat dup? accident TMD, s-a deplasat la un bar din apropiere s?-si ia o cafea, moment in care persoanele din autoturismul cu care a intrat in coliziune, au coborat si l-au g?sit singur la masin?, motiv pentru care au sustinut c? el este cel care a condus autoturismul, c? imediat dup? sosirea organelor de politie s-a intors si TMDsi c? li s-a spus lucr?torilor de politie c? acesta din urm? a condus autoturismul.
La data de 12.06.2014, inculpatul, a fost audiat de procuror in prezenta ap?r?torului ales, ocazie cu care acesta a depus si un set de inscrisuri din care rezult? c? este divortat, are un copil minor in intretinere si mai multe datorii la b?nci. Cu ocazia audierii, inculpatul a revenit la declaratiile date anterior, precizand c? recunoaste in totalitate faptele comise si c? le regret?.
Acesta a ar?tat, c? la data comiterii faptei si in zilele premerg?toare, a avut mai multe probleme personale si de familie si c? in seara de 07.12.2013 a consumat excesiv b?uturi alcoolice si datorit? acestui fapt, a plecat cu autoturismul spre cas?, desi se afla intr-o avansat? stare de ebrietate. Mai arat? c? el se afla la volan, celelalte persoane pe care le-a propus in ap?rare, respectiv martorii BDC si TMD, sunt prietenii s?i de mai multi ani, c? la data de 07.12.2013, a consumat b?uturi alcoolice impreun? cu BDC, incepand cu orele 17:30 (06.12.2013) si pan? la orele 03:30 (07.12.2013), dup? care, a plecat singur acas?.
De la „Clubul Politiei”, s-a deplasat cu autoturismul pan? la un magazin din fata portii Spitalului Judetean, de unde si-a luat tig?ri, dup? care s-a deplasat spre cas?, conducand autotursismul s?u, marca BMW, pe strada Spiru Haret, a semnalizat la stanga si a p?truns pe strada Calea M?r?sesti, culoarea semaforului fiind verde, in sensul s?u de deplasare, virand la stanga spre centrul orasului. In momentul in care a p?truns pe strada Calea M?r?sesti si a redresat volanul pentru a se inscrie pe banda de circulatie de lang? axul str?zii, nep?strand distanta corespunz?toare fat? de autoturismul marca Mercedes, oprit la culoarea rosie a semaforului, a acrosat usor acel autovehicul, in care se aflau ZB si prietenii s?i.
Inculpatul CCI a mai declarat c? l-a sunat pe numitul TMDsi i-a spus ce s-a intamplat, acesta se afla in drum spre cas?, chiar in apropierea locului accidentului, a venit imediat in acea zon?, unde a constatat c? ZB si ceilalti prieteni ai acestuia, il amenintau pe inculpat si se comportau necuviincios cu acesta. Pentru aceste motive, arat? inculpatul, TMD, s-a hot?rat s? declare c? el se afla la volan, pentru a-l ajuta, (ulterior, martorul a revenit si el asupra declaratiilor initiale si a recunoscut c? nu a condus autoturismul si c? acesta a fost condus in momentul impactului de CCI).
De asemenea, inculpatul a recunoscut c? i s-au recoltat probe de sange la spital, pe care nu le-a contestat, si c? dup? accident, cand a coborat din masin?, l-a v?zut pe trotuar pe BDC, c? i s-a adus la cunostint?, de c?tre organele de politie, c? poate face plangere la organele competente impotriva X TA pentru fapta de talh?rie si fat? de autori necunoscuti pentru fapta de furt, la care inculpatul a precizat c? nu mai doreste acest lucru, c? nu mai are alte probe sau martori de propus si c? el este autorul faptei pentru care este cercetat.
Cu ocazia audierii in cursul cercet?rii judec?toresti (f. 47-50 d.i.), inculpatul a revenit asupra aspectelor declarate in cursul urm?ririi penale. Astfel, acesta a recunoscut c? a consumat b?uturi alcoolice, precizand c? a b?ut cel mult dou? sticle cu vin, fiind la o onomastic?, ins? a ar?tat c? intelege s? conteste modul in care au fost depozitate probele biologice precum si alcoolemia care a rezultat. Inculpatul a mai ar?tat c? organele de politie nu i-au cerut s? sufle in aparatul etilotest la locul accidentului ci ulterior, la sediul sectiei de politie, ins? a refuzat acest lucru deoarece il durea pieptul.
Inculpatul a mentinut in totalitate aspectele declarate anterior in cursul urm?ririi penale, precizand c? a consumat b?uturi alcoolice impreun? cu martorul BDC in intervalul 17.30-03.30, in data de 07.12.2013, dup? care s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personal? marca BMW si a intrat in coliziune cu autoturismul condus de martorul ZB. Acesta a mai precizat c? imediat dup? accident, l-a contactat telefonic pe numitul TMD, iar acesta, din dorinta de a-l ajuta, a declarat in mod neadev?rat c? el ar fi condus autovehiculul.
Cu privire la modalitatea in care au fost recoltate si p?strate probele biologice, inculpatul a ar?tat c? i s-a prezentat o trus? standard pentru recoltare, ins? nu poate preciza dac? aceasta era sau nu sigilat?, probele astfel recoltate fiind depozitate in frigiderul din sediul Politiei Judetului Bac?u, desi agentii de politie care au efectuat cercetarea la fata locului lucrau in cadrul Politiei Municipiului Bac?u.
Pe intreg parcursul procesului penal, inculpatul CCI, personal si prin ap?r?tor ales, a incercat s? acrediteze ideea c? probele biologice au fost depozitate in mod incorect, fapt ce are drept consecint? imediat? stabilirea unui grad de imbibatie alcoolic? eronat. Instanta va inl?tura aspectele astfel indicate, apreciind c? sunt neintemeiate si c? nu se coroboreaz? cu niciun alt mijloc de prob? administrat in cauz?.
In acest sens, in opozitie cu aspectele invocate de inculpat prin aparator, instanta retine ca prelevarea probelor biologice s-a efectuat cu respectarea intocmai a prevederilor art. 6 din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului, in vigoare la acel moment, ce prevedeau ca „procedurile de prelevare a produselor biologice sunt urmatoarele:
a) pentru determinarea alcoolemiei se preleveaza 2 (doua) probe de sange din vena la interval de o ora intre prelevari, fiecare proba continand 10 ml sange;
b) in situatia in care nu se pot preleva 10 ml de sange, se mentioneaza la rubrica "observatii" a buletinului de examinare clinica, prevazut in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, cu precizarea motivului;
c) prelevarea sangelui se face cu seringi de unica folosinta, pana la inlocuirea acestei metode cu trusa standard de prelevare special destinata acestui scop, a carei componenta este prevazuta in anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice;
d) prima prelevare se efectueaza de preferinta intr-un interval de timp de pana la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevarii de sange;
e) pentru determinarea produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare se preleveaza o singura proba de sange si in mod obligatoriu 50 - 100 ml urina.”
De asemenea, conform art. 14 din acelasi Ordin, „probele prelevate si sigilate, impreuna cu exemplarul original al procesului-verbal de prelevare a probelor biologice si al buletinului de examinare clinica, prevazute in anexele nr. 2 si 3 la prezentele norme metodologice, vor fi puse, dupa incheierea procedurii de prelevare si examinare, la dispozitie politistului, care le va transporta si le va depune in cel mai scurt timp la institutiile medico-legale teritoriale” cu exceptia situatiei in care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, caz in care conform alin. 3 acestea se pastreaza la frigider, in sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.
Instanta retine c? organele de politie s-au conformat prevederilor legale, aspect ce rezult? din cuprinsul adresei nr. 51344/06.03.2015 (f.60 d.i.), in cuprinsul c?reia se arat? c? probele biologice de sange recoltate la data de 07.12.2013 de la inculpatul CCI au fost depozitate intr-un frigider, la sediul Serviciului Rutier din cadrul I.P.J. Bac?u, pan? la data de 09.12.2013, cand au fost inaintate Serviciului de Medicin? Legal? Bac?u.
De asemenea, au fost respectate si prevederile art. 17 din Ordin ce stabilesc c? „cu ocazia prelevarii primei probe, medicul examineaza clinic persoana adusa pentru prelevare de probe biologice, completand in mod obligatoriu toate rubricile buletinului de examinare clinica, al carui formular este prevazut in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice in 3 exemplare”, sens in care a fost depus buletinul de examinare clinic? (f. 86 d.u.p.), din continutul c?ruia rezult? c? inculpatul era sub influenta alcoolului, prezentand halen? alcoolic? si fiind agitat, dezechilibrat, cu vorbire dizartric? (lent?, sacadat?), comportare agitat? si atentie dispersat?.
Instanta retine c? Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului nu face nicio referire cu privire la necesitatea omolog?rii frigiderului in care se depoziteaz? probele biologice ori cu privire la mentionarea modalit?tii de manipulare a probelor recoltate intr-o condic?, astfel incat aspectele invocate de inculpat prin ap?r?tor ales sunt neintemeiate.
In contradictie cu aspectele declarate de inculpat in fata instantei, in cuprinsul buletinului de examinare clinic? s-a retinut, conform celor indicate de acesta, c? inculpatul a consumat trei sticle cu vin, o sticl? de t?rie si bere alcoolizat?.
Mai mult, din cuprinsul adresei nr. X a Institutului de Medicin? Legal? Iasi (f. 84 d.i.) si al adresei nr. X din 08.01.2016 (f. 121 d.i.) reiese f?r? echivoc c? rezultatul alcoolemiei constatate prin buletinul de analiz? toxicologic?-alcoolemie nr. X(f. 87 d.u.p.) nu a fost in niciun fel influentat de modalitatea de conservare a probelor biologice recoltate. De altfel, instanta apreciaz? c? ar fi imposibil de stabilit pe cale stiintific? o asemenea alterare a rezultatelor, in conditiile in care inculpatul nu a f?cut nicio referire la conditiile ce ar putea influenta rezultatul, ci s-a limitat doar la a preciza c? frigiderul in care s-au p?strat probele nu era omologat si c? in biroul respectiv era cald.
De asemenea, desi inculpatul avea posibilitatea de a solicita prelevarea unei contraprobe de sange conform art. 35 din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006, acesta nu a f?cut vreo solicitare in acest sens.
Astfel, in ceea ce priveste infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen., instanta retine c? aceasta a fost s?varsit? cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, aspect ce rezult? din declaratiile inculpatului, care a recunoscut c? a consumat b?uturi alcoolice, prin coroborare si cu declaratiile martorilor ZB, BRG si DPC
In acest sens, instanta retine din declaratiile date de martorul DPCla datele de 07.12.2013, 21.01 2014 si 21.03.2014, la organele de politie si la data de 23.05.2014, la procuror, rezult? cu certitudine c? fapta de care este acuzat inculpatul a fost comis? de c?tre acesta. Martorul a precizat ca imediat dupa coliziune, s-a dat jos din autoturismul condus de ZB, ca impreuna cu acesta si BRG (toti trei fiind in acelasi autoturism care a fost lovit de cel condus de CCI), s-au deplasat la autoturismul acestuia din urma, pe care il parcase in imediata apropiere, langa trotuar si a vazut ca de la volan a coborat inculpatul, ca acesta era singur in autoturism, ca l-a recunoscut pentru ca inainte cu putin timp il vazuse la „Clubul Politiei”, unde a consumat bauturi alcoolice, ca in acel autoturism nu se afla nici o persoana.
Acelasi martor, mai arata ca inainte de a pleca din club, mai multe persoane i-au spus inculpatului sa nu plece cu autoturismul, intrucat este intr-o avansata stare de ebrietate, dar el a refuzat, afirmand ca nu-i este frica de nimeni si de nimic.
Totodat?, acelasi martor mai arata ca dupa ce inculpatul s-a dat jos de la volan, a sunat mai multe persoane de pe telefonul mobil si a chemat un prieten cu numele de „X”, X la „Clubul Politiei’, ca impreuna au mers la sediul politiei unde a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest si ca a sesizat ca acesta din urma incerca sa induca ideea ca la volan s-ar fi aflat numitul TMD zis „X”, lucru care nu este adevarat.
Aceleasi imprejurari sunt indicate si de martorul ZB, in declaratia data la politie si procuror. In plus, acest martor precizeaza ca persoana poreclita „X”, dupa ce a fost sunata de CCI a venit la politie si le spunea politistilor ca el ar fi fost la volan in momentul impactului, dar lucratorii de politie i-au spus sa-si vada de treaba si sa mearga acasa, intrucat se stie exact cine a condus autovehiculul.
Martorul ZB, mai precizeaza ca in momentul impactului si imediat dupa acesta, cand s-a dat jos si a mers la autoturismul lui CCI, impreuna cu ceilalti doi prieteni ai sai, DPCsi BR, la fata locului si in masina inculpatului, nu se afla nicio alt? persoana in afar? de acesta.
Mai precizeaza acelasi martor, ca in luna martie, cand a dat ultima declaratie la politie, (25.03.2014) inculpatul CCI i-ar fi spus sa se mai gandeasca la ceea ce va declara, in sensul sa afirme ca nu era el la volan sau ca nu mai retine exact cine era, lucru pe care insa martorul nu l-a facut.
Si martorul BRG confirma in totalitate toate aspectele aratate de ceilalti doi martori, in plus aratand ca a anuntat evenimentul la 112, ca inculpatul a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest si c? acesta se afla intr-o avansata stare de ebrietate, iar in autoturismul care i-a lovit nu a fost decat soferul, in persoana lui CCI si ca pe celelalte persoane (BDC si TMD) nu le-a vazut la fata locului.
Vinovatia inculpatului rezulta cu certitudine si din declaratiile martorilor propusi in apararea inculpatului CCI, respectiv numitii BDC si TMD zis „X”.
Astfel, in prima declaratie data la organul de politie la 17.01.2014 si respectiv 20.01.2014, cei doi martori au precizat ca au fost impreuna cu inculpatul, la „Clubul Politiei”, ca spre dimineata BDC a plecat singur cu taxiul, iar TMD zis „X”, impreuna cu CCI.
In prima declaratie dat? in cursul urm?ririi penale la data de 17.01.2014, martorul BDC a ar?tat ca in timp ce se afla in Statia „Tic-Tac", asteptand un taxi, a sesizat impactul celor doua autoturisme, ca a recunoscut-o pe cea a lui CCI si ca a observat ca de la volan a coborat numitul TMD si ca nu este adevarat ca inculpatul ar fi condus autotursimul la momentul respectiv.
Aceleasi aspecte le-a sustinut initial si martorul TMD, care in declaratia din data de 20.01.2014, la organele de politie, a precizat ca la data de 07.12.2013, l-a vazut pe inculpat in club, unde consuma bauturi alcoolice, ca in acea seara martorul era de serviciu fiind bodyguard si ca a fost rugat de inculpat sa-l conduca acasa cu masina, motiv pentru care s-a urcat la volan iar in dreapta sa pe scaun s-a asezat CCI, iar la un semafor de la intersectia strazilor Marasesti‘ti Spiru Haret, efectuand un viraj gresit la stanga, a acrosat un alt autovehicul, stationat la semafor, dup? care a tras masina pe dreapta si ca imediat s-a deplasat la locuinta sa, situata foarte aproape sa-si ia actele, pana venea politia, revenind imediat la locul incidentului.
Martorul a mai declarat c? inculpatul era intr-o avansata stare de ebrietate, ca dupa ce s-a intors, s-au deplasat cu totii la politie, unde a afirmat ca el a condus autovehiculul proprietatea lui CCI si ca a vazut in statia de autobuz pe un prieten de-a inculpatului.
Martorii BDC si TMD au revenit ulterior asupra celor declarate initial, dupa ce organele de politie le-au citit declaratiile martorilor aflati in autoturismul marca Mercedes si dupa ce au luat la cunostinta de probele din dosar si care infirmau sustinerile lor.
Astfel martoriiTMD si BDC, in declaratiile date la organele de politie, la data de 25.03.2014, in prezenta inculpatului si a aparatorului ales al acestuia, au precizat ca nu-si mai mentin declaratiile date anterior, ca isi retrag declaratiile initiale, ca nu au vazut ce s-a intamplat in noaptea de 07.12.2013, orele 3:40, la intersectia strazilor Calea Marasesti si Spiru Haret
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, instanta constat? c? faptele exist?, constituie infractiuni si au fost s?varsite cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.
V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
Cu titlu prealabil, in ceea ce priveste legea penal? aplicabil? in cauz?, instanta constat? c? in conformitate cu art. 104 din Legea nr. 255/2013 privind Legea de punere in aplicare a Codului de Procedur? penal?, la data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedur? Penal?. Conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la aceeasi dat? a intrat in vigoare si Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Referitor la modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile, instanta constat? c? prin decizia nr. 265/6.05.2014, publicat? in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372/20.05.2014, Curtea Constitutional? a stabilit c? dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in m?sura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile. In considerentele deciziei, Curtea Constitutional? a retinut c?, in caz de tranzitie, judec?torul este tinut de aplicarea legii penale mai favorabile, in ansamblu, fapt justificat prin aceea c? nu trebuie s? ignore viziunea fie preponderent represiv?, asa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventiv?, asa cum este cazul actualului Cod penal. Solutia se impune pentru c? nu poate fi inc?lcat? finalitatea urm?rit? de legiuitor cu ocazia adopt?rii fiec?rui cod in parte, deoarece nu intampl?tor cele dou? coduri, desi fiecare cu o conceptie unitar? proprie, au viziuni diferite asupra modului in care sunt ap?rate valorile sociale de c?tre legea penal?.
De asemenea, in leg?tur? cu decizia nr. 2/14.04.2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penal?, Curtea Constitutional? a constatat c? odat? cu publicarea prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, efectele Deciziei nr. 2/14.04.2014 a instantei supreme inceteaz? in conformitate cu prevederile art. 147, alin. 4 din Constitutie si cu cele ale art. 477¹ din Codul de procedur? penal?.
In aceeasi m?sur?, instanta de contencios constitutional a impus modalitatea de aplicare a deciziei Curtii Constitutionale de c?tre instantele de judecat?, ar?tand c? art. 5, alin. 2 C. pen. nu sunt incidente ca efect al pronunt?rii prezentei decizii, intrucat, in acest caz, Curtea nu declar? neconstitutional? o prevedere legal?, astfel c? nu se produc consecinte asupra existentei normative in ordinea juridic? a prevederii supuse controlului, ci se stabileste doar, pe cale de interpretare, un unic inteles constitutional al art. 5 din Codul penal.
Fat? de acestea, avand in vedere c?, potrivit art. 147, alin. 4 din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt definitive si general obligatorii, instanta constat? c? singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile in cauza de fat? este prin stabilirea, in mod concret, a mecanismului de r?spundere penal? conform ambelor coduri si de a aplica inculpatului mecanismul r?spunderii penale cel mai favorabil.
Astfel, analizand comparativ dispozitiile legale aplicabile, instanta constata ca in abstracto pentru inculpatul CCI este mai favorabila legea penala nou? deoarece prevede limite de pedeaps? mai reduse, ins? in concreto legea penal? mai favorabil? este legea penal? veche, chiar si in conditiile in care limitele de pedeapsa sunt mai mari decat cele prevazute de legea noua, intrucat aplicarea legii penale noi ar impune retinerea prevederilor art. 38 si art. 39 C. pen., care impun aplicarea unui spor de pedeapsa obligatoriu. In aceste conditii, chiar daca legea penala noua prevede pentru infractiunile retinute in sarcina sa limite de pedeapsa mai reduse, apare a fi mai favorabila legea penala veche, datorita faptului ca in situatia pluralitatii de infractiuni sub forma concursului, potrivit art. 34, alin. 1 C. pen. de la 1969, sporul de pedeapsa are un caracter facultativ.
In acest sens, art. 34, alin. 1, lit. b C. pen. de la 1969 prevede ca, in cazul in care, „s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim este neindestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani”. Deci, C. pen. de la 1969 reglementeaza regimul sanctionator al cumulului juridic, cu spor facultativ; cu privire la aceasta forma de pluralitate de infractiuni, fiind necesar a se respecta si limita impusa de art. 34, alin. 2 C. pen. de la 1969 din acest act normativ, respectiv interdictia depasirii totalului pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente.
In schimb, art. 39, alin. 1, lit. b din Noul Cod Penal prevede ca, in cazul in care, „s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.” Cu alte cuvinte, legea penal? actual? reglementeaza regimul sanctionator al cumulului juridic, cu spor obligatoriu, cu privire la aceasta forma a pluralit?tii de infractiuni.
Legea penala anterioara este mai favorabila inculpatului si prin prisma posibilitatilor de individualizare ale pedepsei, ori consecintele ce deriva din aplicarea pedepsei.
In raport de pedeapsa rezultant? ce va fi aplicat? in cauz?, instanta constata ca inculpatul ar fi indrepta?it sa beneficieze de institu?ia suspend?rii execut?rii pedepsei sub supraveghere, reglementata de art. 93 ?i urmatoarele C. pen. sau de institu?ia similar?, reglementata de art. 86¹ ?i urmatoarele C. pen. de la 1969.
Analizand comparativ cele doua legi penale succesive din perspectiva institu?iilor men?ionate anterior, instan?a apreciaza ca legea veche reprezentata de Codul penal din 1969 este mai favorabila atat din prisma condi?iilor de acordare (nu exista limita legala a pedepsei pentru aplicabilitatea ei, limita pedepsei concret aplicata pentru o infrac?iune este mai ridicata, antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restranse) cat ?i a obliga?iilor care pot fi stabilite in sarcina inculpatului, care sunt semnificativ mai pu?ine. Astfel, instan?a constata ca in ipoteza dispunerii suspend?rii execut?rii pedepsei sub supraveghere, inculpatului i-ar fi impuse in mod obligatoriu masurile de supraveghere prevazute de art. 93, alin. 1 C. pen., dar si una dintre m?surile indicate in cuprinsul alin. 2 al aceluiasi articol. Totodat?, in conformitate cu prevederile art. 93, alin. 3 C. pen., se impune obligarea acestuia la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunit?tii pentru o perioad? cuprins? intre 60 si 120 zile, prevedere ce nu exist? in reglementarea anterioar?.
Singurul element prin prisma caruia ar fi mai favorabila reglementarea noua este durata termenului de incercare, insa, acest element este insuficient pentru a califica noua reglementare ca fiind mai favorabila avand in vedere situa?ia ?i persoana inculpatului. Prin raportarea la varsta acestuia ?i la periculozitatea redusa, instan?a considera ca stabilirea in sarcina inculpatului a masurilor de supraveghere ?i a obliga?iilor incidente suspend?rii execut?rii pedepsei sub supraveghere conform legii penale noi, i-ar produce un disconfort nejustificat, cu atat mai mult cu cat acesta este o persoan? bine integrate in societate.
Instan?a va ?ine cont, prin analogie, ?i de dispozi?iile art. 16, alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, conform carora pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei conform art. 5 C.pen., instan?a va avea in vedere sfera obliga?iilor impuse condamnatului ?i efectele suspendarii potrivit legilor succesive, cu prioritate fa?a de durata termenului de incercare sau de supraveghere.
Pe de alt? parte, instanta apreciaz? c? cererea formulat? de reprezentantul Ministerului Public, avand ca obiect schimbarea incadr?rii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului CCI este intemeiat? si o va admite pentru considerentele ce urmeaz?.
Potrivit art. 272, alin. 1 C. pen. constituie infractiunea de influentarea declaratiilor „incercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrangere ori prin alta fapta cu efect vadit intimidant, savarsita asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura judiciara” si se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani, iar daca actul de intimidare sau corupere constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
Din analiza situatiei de fapt, rezult? c? inculpatul, desi a incercat s? ii determine pe martorii BDC si TMD s? dea declaratii neconforme adev?rului in cursul urm?ririi penale, acestia nu au fost constransi, corupti sau supusi unei fapte cu efect v?dit intimidant, ci au dat curs cererii inculpatulu, care ii contactase telefonic imediat dup? producerea accidentului rutier, din dorinta de a-l ajuta pe acesta, in virtutea relatiei de prietenie existent? intre ei. Din aceast? perspectiv?, apare a fi neintemeiat? incadrarea juridic? dat? faptelor prin actul de sesizare, intrucat actiunea inculpatului CCI in raport de cei doi martori intr? in sfera instig?rii la m?rturia mincionoas? prev?zut? de art. 47 C. pen. raportat la art. 273, alin. 1 C. pen.
Nu aceeasi situatie este si in ceea ce il priveste pe martorul ZB, intrucat in privinta acestuia, inculpatul a comis acte de intimadare v?dite, profitande de calitatea sa de politist si de autoritatea pe carea aceast? functie i-o conferea, sf?tuindu-l „s? aib? grij? ce declar?” si c? ar fi mai bine s? spun? c? nu mai retine cine se afla volanul autovehicului.
Astfel, tinand cont de aspectele consemnate anterior cu privire la legea penal? mai favorabil? aplicabil? in cauz?, tinand cont de modalitatea efectiv? de s?varsire a faptelor, instanta va admite cererea formulat? de reprezentantul Ministerului Public si va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptelor, astfel cum au fost retinute in actul de sesizare, din infractiunile de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si infractiunea de influentare a declaratiilor prev?zut? de art. 272, alin. 1, teza I C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen. in infractiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 ‰ alcool pur in sange, prevazuta de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice; incercarea de a determina m?rturia mincinoas?, prev?zut? de art. 261, alin. 1 C. pen. de la 1969 (cu privire la martorul ZB); instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? prev?zut? de art. 25 C. pen. de la 1969 raportat la art. 260, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969 (cu privire la martorii TMDsi BDC), totul cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 si art. 5, alin. 1 C. pen.
In drept, fapta inculpatului CCI constand in aceea c? la data de 7.12.2013, in jurul orelor 3.40, a condus autoturismul proprietate personal?, marca BMW, cu num?rul de inmatriculare X, pe strada Calea M?r?sesti din Bac?u, dup? care a intrat in coliziune cu un alt autoturism, marca Mercedes, cu num?rul de inmatriculare X, condus de martorul ZB, avand in sange o imbibatie alcoolic? de 2,35 g‰ alcool pur in sange (prima prob?) si 2,25 g‰ alcool pur in sange (a doua prob?) intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 ‰ alcool pur in sange, prevazuta de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
In ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, elementul material al infractiunii este intrunit: inculpatul a condus pe drumurile publice, respectiv in mun. Bacau, avand o imbibatie alcoolica peste limita legala. Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 3416-3417/09.12.2013 a rezultat la prima proba recoltata la ora 05:25 o alcoolemie de 2,35 gr. ‰ alcool pur in sange, iar la a doua proba recoltata la ora 06:25 o alcoolemie de 2,25 gr. ‰ alcool pur in sange.
Urmarea imediata a infractiunii consta intr-o stare de pericol pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice si a participantilor la trafic. Existenta raportului de cauzalitate intre fapta comisa si urmarea socialmente periculoasa se prezuma si nu necesita dovedire.
In ceea ce priveste latura subiectiva, inculpatul a avut reprezentarea faptului ca prin conducerea unui autoturism dupa ce a consumat bauturi alcoolice el prezinta pericol pentru participantii la trafic, actionand cu intentie indirecta intrucat rezultatul faptei (starea de pericol) desi nu a fost urm?rit, a fost prevazut si acceptat de acesta.
Fapta inculpatului CCI constand in aceea c? la datele de 07.12.2013, 17.01.2014, 20.01.2014, 21.01.2014, 21.03.2014 si 25.03.2014, i-a determinat pe martorii TMDsi BDC, s? dea declaratii mincinoase, in cauza penal? in care a fost cercetat sub aspectul s?varsirii infractiunii prev?zut? de art. 336, alin. 1 C. pen. si care a format obiectul dosarului nr. 45/P/2014 (20.01.2014 si 25.03.2014 - pentru TMDsi respectiv 17.01.2014 si 25.03.2014 - pentru BDC), intruneste, conform legii penale mai favorabile, elementele constitutive ale infractiunii de instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? prev?zut? de art. 25 C. pen. de la 1969 raportat la art. 260, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
Elementul material din structura laturii obiective consta in actiunea inculpatului de a instiga martorii ca in cuprinsul declaratiei data in organelor judiciare, s? declare aspecte necorespunz?toare adev?rului.
Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a savarsit fapta cu intentie directa, intrucat a realizat c? in urma activit?tii sale, martorii vor face afirmatii nesincere, alterand adevarul cu privire la imprejurari esentiale, care serveau la stabilirea adevarului si la justa solutionare a cauzei, urmarind prin aceasta sa induca in eroare organele judiciare, realizand totodata ca prin alterarea adevarului aduc atingere activitatii de infaptuire a justitiei.
Urmarea imediata a infractiunii consta intr-o stare de pericol pentru ansamblul relatiilor sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea valorilor sociale, a infaptuirii justitiei. Existenta raportului de cauzalitate intre fapta comisa si urmarea socialmente periculoasa se prezuma si nu necesita dovedire.
Sunt intrunite si conditiile privind forma continuat? a infractiunii prev?zut? de art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969, intrucat inculpatul nu a realizat un act de coinstigare, ci la diferite intervale de timp, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, i-a determinat pe cei doi martori s? fac? afirmatii necorespunz?toare adev?rului, cu scopul de a-l exonera de r?spundere penal?.
Fapta inculpatului CCI constand in aceea c? a incercat s? il determine pe martorul ZB s? nu dea declaratii la organele de politie, s?-si retrag? declaratia sau s? declare c? nu retine cine era la volanul autoturismului BMW, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de incercare de a determina m?rturia mincinoas?, prev?zut? de art. 261, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
Elementul material din structura laturii obiective consta in actiunea inculpatului de a aduce amenint?ri voalate martorului, folosindu-se de functia detinut?, pentru a-l determina s? declare aspecte necorespunz?toare adev?rului.
Urmarea imediata a infractiunii consta intr-o stare de pericol pentru ansamblul relatiilor sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea valorilor sociale, a infaptuirii justitiei.
Existenta raportului de cauzalitate intre fapta comisa si urmarea socialmente periculoasa se prezuma si nu necesita dovedire, iar sub aspectul laturii subiective, acesta a actionat cu intentie direct?.
La incadrarea juridic? a faptelor vor fi retinute si prevederile art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 privitoare la concursul real de infractiuni, deoarece infractiunile au fost s?varsite de inculpat inainte de a interveni condamnarea definitiv? pentru vreuna dintre ele.
VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar c? sunt indeplinite conditiile cumulativ prev?zute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoial? rezonabil? c? faptele exist?, constituie infractiuni, sub aspectul laturii obiective si subiective, si au fost s?varsite de c?tre inculpatul CCI cu forma de vinov?tie prev?zut? de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere c? functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corect? proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana c?reia ii este destinat? in vederea reintegr?rii in societate. Se va urm?ri formarea unei atitudini corecte fat? de munc?, fat? de ordinea de drept si fat? de regulile de convietuire social?.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prev?zute de art. 72 C. pen. de la 1969, respectiv dispozitiile p?rtii generale ale codului penal, limitele de pedeaps? fixate in partea special?, gradul de pericol social al faptei s?varsite, persoana infractorului si imprejur?rile care atenueaz? sau agraveaz? r?spunderea penal?, precum si criteriile prev?zute de art. 74 C. pen., in cuprinsul c?ruia se arat? c? stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii s?varsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaz? dup? urm?toarele criterii: imprejur?rile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creat? pentru valoarea ocrotit?; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul s?varsirii infractiunii si scopul urm?rit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dup? s?varsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de s?n?tate, situatia familial? si social?.
Instanta retine ca faptele savarsitede inculpat prezinta pericol social intrucat alcoolul diminueaza puterea de discernamant, capacitatea de concentrare si atentia conducatorilor auto, le altereaza reflexele, timpul de reactie, acuitatea vazului, iar numarul erorilor in conducerea autovehiculelor si al incalcarilor de lege creste in raport direct proportional cu cantitatea de alcool ingerata. Ca drept dovad? a tututor acestor aspecte este si faptul c? inculpatul, in urma consumului de alcool, a intrat in coliziune cu un alt autoturism care circula in mod regulamentar.
De altfel, infractiunea de conducere unui vehicul sub influenta alcoolului este o infractiune de pericol, astfel ca, pentru a se evita producerea de accidente de circulatie, legiuitorul a incriminat aceasta fapta, pericolul social fiind unul abstract, inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de imprejurarile in care s-ar comite aceasta si de urmarile produse ori care s-ar fi putut produce cu privire la persoane sau bunuri. Astfel, instanta constata ca prin savarsirea faptei analizate s-a pus in primejdie siguranta celorlalti participanti la trafic, stare de pericol care este prezumata, fiind vorba despre o infractiune de pericol.
De asemenea, instanta are in vedere valoarea foarte ridicat? a alcoolemiei constatate (2,35 g‰ alcool in sange), aspect care ilustreaza comportamentul iresponsabil al inculpatului in calitate de participant la traficul rutier.
Pe de alt? parte, instanta retine si pericolul social deosebit de ridicat al infractiunilor de incercare de a determina m?rturia mincinoas? si instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? retinute in sarcina inculpatului. Astfel, acesta nu numai c? nu a inteles s? adopte o atitudine corespunz?toare functiei detinute, dar mai mult, a incercat ca prin autoritatea conferit? de functia sa de politist judiciar, s? influenteze intr-un fel sau altul declaratiile martorilor audiati in cauz? in cursul urm?ririi penale, pentru a sc?pa de consecintele r?spunderii penale.
Cu privire la persoana inculpatului instanta retine c? acesta este la primul contact cu rigorile legii penale, ins? aceast? circumstant? este starea de normalitate, astfel incat nu i se pot conferi valentele unei circumstante atenuante, cu atat mai mult cu cat functia de politist judiciar ocupat? de inculpatul CCI este incompatibil? cu existenta unor antecedente penale.
Instanta va avea in vedere si atitudinea oscilant? manifestat? de inculpat pe durata intregului proces penal, in sensul c? desi initial a negat comiterea faptelor, pe parcursul urm?ririi penale a revenit asupra acestei pozitii procesuale si a recunoscut in totalitatea comiterea lor, dup? care in cursul judec?tii a recunoscut faptele nuantat, incercand s? induc? teza conform c?reia, desi a consumat alcool, rezultatul examin?rii probelor biologice recoltate, este alterat din cauza conditiilor improprii in care aceste probe au fost depozitate.
Chiar dac? individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judec?torului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriv?, el trebuie s? fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dup? reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamn? consacrarea explicit? a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instant?. De altfel, ca s?-si poat? indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realiz?rii scopului s?u si al legii, pedeapsa trebuie s? corespund? sub aspectul naturii (privativ? sau neprivativ? de libertate) si duratei, atat gravit?tii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezint?, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o just? individualizare a sanctiunii, care s? tin? seama de persoana c?reia ii este destinat?, pentru a fi ajutat? s? se schimbe, in sensul adapt?rii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Fat? de intreaga activitate infractional? derulat?, inculpatul trebuia s? stie c?, pe lang? drepturi, are si o serie de datorii, obligatii, r?spunderi, care caracterizeaz? comportamentul s?u in fata societ?tii.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, v?zand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comport?ri viitoare si de a se abtine de la s?varsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeaps? este aplicat? si pus? in executare, intensitatea si generalitatea dezaprob?rii morale a faptei si f?ptuitorului, conditioneaz? caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin m?rimea privatiunii, trebuie s? reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinov?tie a f?ptuitorului.
Doar o pedeaps? just? si proportional? este de natur? s? creeze aptitudinea subiectiv? a inculpatului CCI de a se corija si elibera de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea s?varsirii de infractiuni. Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va aplica inculpatului pedepse dup? cum urmeaz?:
- 1 an si 6 luni inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de c?tre o persoan? care are o imbibatie alcoolic? de peste 0,80 ‰ alcool pur in sange, prev?zut? de art. 87, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
- 4 luni inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de incercare de a determina m?rturia mincinoas?, prev?zut? de art. 261, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
- 1 an inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de instigare la m?rturie mincinoas? in form? continuat? prev?zut? de art. 25 C. pen. de la 1969 raportat la art. 260, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41, alin. 2 C. pen. de la 1969, totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
In continuare, prin raportare la prevederile art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 si art. 34, alin. 1, lit. b C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen., instanta va contopi pedeapsele aplicate inculpatului in cauz? si va aplica pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 6 luni inchisoare. Totodat?, tinand cont de num?rul de infractiuni s?varsite, de pozitia subiectiv? a inculpatului in raport de fiecare dintre acestea, dar si de conduita procesual? adoptat?, instanta apreciaz? c? este oportun? aplicarea unui spor de pedeaps? in cuantum de 2 luni inchisoare urmand ca inculpatul CCI s? execute o pedeaps? rezultant? de 1 an si 8 luni inchisoare.
Potrivit art. 12, alin. 1 din Legea nr. 187/2012, in cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplica potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabila in raport cu infractiunea comisa. In cauza a fost identificata ca lege penala mai favorabila cea anterioara si nu Noul Cod penal.
La stabilirea pedepsei accesorii, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a statuat ca interdictia tuturor drepturilor prevazute de art. 64 Cod penal anterior ca pedeapsa nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptei comise de inculpat denota o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64, lit. a, teza a II-a si lit. b C. pen. de la 1969. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ii vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei principale, sanctiune necesara si proportionala cu scopul urmarit prin aplicarea acesteia.
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise de catre inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Totodata, tinand cont de imprejurarea ca fapta in discutie nu a fost savarsita de inculpat folosindu-se de functia sau profesia lui in scopul savarsirii infractiunii, neavand nicio legatura cu exercitarea autoritatii parintesti, instanta fata de criteriile prevazute de art. 71, alin. 3 C. pen. de la 1969, in lumina jurisprudentei C.E.D.O. in materie, apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitarii drepturilor prevazute de art. 64, alin. 1, lit. c, d si e C. pen. de la 1969.
In consecinta, potrivit art. 71 C. pen. de la 1969, pe durata executarii pedepsei, inculpatului CCI i se va interzice, cu titlu de pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor prevazute de art. 64, alin. 1, lit. a teza a II-a si b C. pen. de la 1969.
Avand in vedere circumstantele personale si reale retinute, tinand cont de gradul de pericol social al faptelor comise, instanta apreciaza ca scopul pedepsei, constand in principal in prevenirea savarsirii de noi infractiuni, poate fi atins fara ca pedeapsa stabilita sa fie executata in regim de detentie. Cu toate acestea, in raport de perseverenta infractional? si conduita adoptat?, instanta apreciaz? c? est
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni
furt calificat - Sentinta penala nr. xxx din data de 17.09.2018conducere a unui vehicul fara permis - Sentinta penala nr. xxx din data de 19.04.2018
furt auto - Sentinta penala nr. 953 din data de 12.10.2018
ultraj - Sentinta penala nr. .... din data de 12.10.2018
distrugere - Sentinta penala nr. 738 din data de 30.03.2018
tentativa de furt calificat - Hotarare nr. 1762 din data de 27.09.2018
tainuire - Sentinta penala nr. 1008 din data de 22.10.2018
santaj - Hotarare nr. 18541 din data de 13.04.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
talharie - Hotarare nr. 6711 din data de 09.05.2017
conducerea sub influenta bauturilor alcoolice - Hotarare nr. 13159 din data de 14.12.2017
santaj - Hotarare nr. 12160 din data de 27.04.2017
fals in declaratii - Hotarare nr. 2197 din data de 01.03.2017
plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
amenintare si ultraj - Hotarare nr. 8606 din data de 08.06.2017
refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
talharie - Sentinta penala nr. 954 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017