Viol

Deliberand asupra cauzei penale de fat?, constat? urm?toarele:
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 18.09.2015 al Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u in dosar nr. X inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 11678/180/2015 la data de 23.09.2015 s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului ICIpentru savarsirea infractiunii de viol prevazuta de art. 218, alin. 1 si alin. 3, lit. c C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? in noaptea de 23/24.08.2014, in jurul orelor 04:00, inculpatul a intretinut relatii sexuale normale cu persoana vatamata PMA, in varsta de 15 ani, impotriva vointei acesteia.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: plangerea si declaratiile persoanei vatamate PAM (filele 5, 32-36 d.u.p.); plangerea inculpatului ICI(fila 6 d.u.p.); plangerea reprezentantului legal al persoanei vatamate, numitul PM (fila 7 d.u.p.); raportul de constatare medico legala nr. X a S.J.M.L. Bacau (filele 15-16 d.u.p.); proces verbal de examinare (filele 24-31 d.u.p.); proces verbal de ridicare (fila 50 d.u.p.); proces verbal de restituire (fila 51 d.u.p.); declaratiile martorilor: IBR (filele 37-38 d.u.p.); IS (filele 39-40 d.u.p.); MO (fila 41 d.u.p.); IAE (fila 42 d.u.p.); CI (filele 43-44 d.u.p.); LA (filele 45-46 d.u.p.); TE (fila 47 d.u.p.) declaratiile inculpatului ICI(filele 32-36, 78-80 d.u.p.).

II. Camera preliminar?
Prin Incheierea din data de 05.12.2016 (f. 27 d.i.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul ICI.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constatat c? au fost formulate cereri si invocate exceptii de c?tre inculpat prin ap?r?torul ales cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?, acestea fiind respinse ca neintemeiate in baza art. 345, alin. 1 C. proc. pen. Totodat?, prin Incheierea nr. Xdin 05.02.2016, judec?torul de camer? preliminar? din cadrul Tribunalului Bac?u a respins ca neintemeiat? contestatia formulat? de inculpat.

III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus la cunostint? inculpatului ICIinvinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si prevederile art. 70, alin. 2 C. proc. Pen., respectiv faptul c? are dreptul s? nu fac? nici o declaratie, c? tot ce declar? poate fi folosit si impotriva sa, iar dac? accept? s? dea declaratii are obligatia s? spun? tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
Astfel, la primul termen de judecat?, cu procedura legal indeplinit?, la data de 29.03.2016, ulterior citirii in extras de c?tre grefierul de sedint? in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judec?tii, instanta l-a intrebat pe inculpat dac? solicit? ca judecata s? aib? loc numai pe baza probelor administrate in cursul urm?ririi penale si a inscrisurilor prezentate de p?rti, aducandu-i la cunostint? dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. pen. iar, in urma r?spunsului negativ al acestuia a procedat la audierea sa, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C. proc. Pen. (f. 62-63 d.i.)
Totodat? au fost audiati martorii CI (f. 81 d.i.), MO (f. 95-96 d.i.), Dutu Vasile (f. 97 d.i.), IBR (f. 137-138 d.i.), declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei si s-a incuviintat pentru p?rti proba cu inscrisuri. Totodat?, instanta a aplicat prevederile art. 381, alin. 7 C. proc. pen. raportat la martorii IS si TE, avand in vedere c? desi pe numele acestora au fost emise mandate de aducere, s-a constatat imposibilitatea audierii acestora, martorii fiind plecati din tar?.

IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
Instanta retine c? in seara zilei de 23.08.2014, in jurul orelor 22:30, persoana vatamata PMA, insotita de martorii IBR, CI, LA si numitul GB, s-au deplasat, pe jos, din satul Garla Anei, com. Ungureni, pana la discoteca organizata in satul Ungureni, com. Ungureni, jud. Bacau.
In localul in care a fost organizata discoteca, din satul Ungureni, com. Ungureni, au venit, pe rand, si martorul IS, impreun? cu v?rul s?u, inculpatul ICI. Pentru deplasare, inculpatul a utilizat autoturismul marca Volkswagen Passat, cu numarul de inmatriculare X, care era prevazut cu volan pe partea dreapta.
Pe durata desfasurarii discotecii, in jurul orelor 01:00, martorul IS a facut cunostinta persoanei vatamate PMA cu inculpatul ICI. Astfel, persoana vatamata si inculpatul au petrecut mai mult timp impreuna pe durata desfasurarii discotecii.
Intre orele 03:30 - 04:00, inculpatul i-a propus persoanei vatamate sa se deplaseze catre locuinta cu autoturismul sau, imprejurare cu care aceasta a fost de acord.
Dupa ce a discutat cu celelalte persoane care o insotisera la discoteca, persoana vatamata PMA, insotita de martorii IBR, CI, LA si numitul GB, au iesit din local si s-au indreptat spre autoturismul Volkswagen Passat apartinand inculpatului ICI. Cu aceasta ocazie, persoana vatamata a urcat in autoturismul inculpatului pe scaunul din stanga fata, iar pe bancheta din spate au urcat martorii IBR, CI, LA si numitul GB.
In acest moment, inculpatul a luat din portiera autoturismului o teava metalica si a cerut martorilor CI, LA si numitul GB, sa iasa din autovehicul, motivand ca va duce acasa numai pe fete, imprejurare confirmat? prin declaratiile martorului CI (f. 81 d.i.), dar si a celorlalti martori audiati in cursul urm?ririi penale, precum si de c?tre inculpat, care a ar?tat cu ocazia audierii sale in cursul judec?tii c? nu ii cunostea pe cei care urcaser? pe bancheta din spate si c? le-a cerut s? coboare pentru c? in masina erau prea multi pasageri.
Dupa ce din autoturismul marca Volkswagen Passat au coborat martorii CI, LA si numitul GB, pe bancheta din spate, alaturi de martora IBR, a urcat martorul IS, in timp ce persoana vatamata PMA a ramas pe scaunul din stanga fata.
Instanta va inl?tura din declaratia inculpatului aspectul indicat de acesta in sensul c? dup? ce au plecat din satul Ungureni, com. Ungureni s-ar fi deplasat impreun? cu persoana v?t?mat? si cu martorii IBR si IS la clubul Insomnia din mun. Bac?u unde au consumat cafea, dup? care au mers in zona Pietei Centrale unde au mancat, intrucat nu se coroboreaz? cu nici un alt mijloc de prob? administrat in cauz?, cu exceptia declaratiei martorei TE, persoan? angajat? in localul „Insomnia Cafe” si care a declarat ca a vazut in local pe inculpatul ICI, insotit de doua fete si un baiat, in noaptea de sambata, 25/26.08.2014, ocazie cu care ar fi consumat mai multe bauturi si ar fi jucat la aparate electronice.
Astfel, apare a fi neveresomil? sustinerea acestei martore, in conditiile in care nici persoana v?t?mat?, nici martorii IBR si IS (acesta din urm? fiind chiar v?rul inculpatului) nu au f?cut vreo referire cu privire la aceast? deplasare, dar si prin prisma faptului c? martora isi aminteste cu exactitate momentul in care inculpatul ar fi fost prezent in local, desi conform propriilor sustineri, acesta venea in locatia respectiv? frecvent.
In continuare, instanta retine c? dup? ce a urcat la volanul autoturismului, inculpatul a inceput deplasarea catre satul Garla Anei, com. Ungureni, jud. Bacau si desi a spus persoanei vatamate si martorilor ce ii insoteau ca se va deplasa in satul Garla Anei, com. Ungureni, si-a continuat deplasarea pana la satul Bijghir, com. Buhoci, jud. Bacau, oprind autoturismul in afara localitatii, in apropierea unei paduri.
Instanta retine c? inculpatul a declarat in cursul urm?ririi penale c? s-a oprit in p?dure pentru a se odihni intrucat nu mai era capabil s? conduc? (f. 35 d.u.p.), in timp ce cu ocazia audierii pe parcursul cercet?rii judec?toresti a declarat c? ar fi oprit in p?dure pentru c? ploua violent (f. 62 d.i.), aspect infirmat de martorii audiati in cauz?. Inculpatul nu a explicat motivul pentru care a formulat aceste afirmatii contradictorii.
In aceste imprejurari, inculpatul ICIa cerut martorilor IBR si IS sa coboare din autoturism, in timp ce a tinut-o de o mana pe persoana vatamata PMA, impiedicandu-o sa coboare.
Martora IBR a declarat ca ar fi fost amenintati de c?tre inculpat ca ii va agresa cu bata daca nu vor cobori, aspect negat de acesta cu ocazia audierii, cand a ar?tat c? martorii au coborat de bun? voie din autovehicul si c? el si persoana v?t?mat? au inceput s? se s?rute, dup? care au intretinut un raport sexual consimtit pentru aproximativ 20 de minute.
Din declaratiile persoanei v?t?mate PMA date in cursul urm?ririi penale, instanta retine c? inculpatul a blocat portierele autovehiculului, dup? care a l?sat scaunul pasagerului pe spate. Persoana v?t?mat? sustine c? a tipat si a cerut inculpatului ICIsa inceteze si sa o duca acasa, insa inculpatul nu a fost de acord. Cu aceasta ocazie, persoana vatamata i-a spus inculpatului ca era minora.
Din declaratiile martorilor si ale persoanei v?t?mate rezult? c? de cateva ori, la autoturism a venit martorul IS care i-a spus inculpatului ICIca persoana vatamata PMA era minora si i-a cerut sa inceteze, insa a fost alungat de inculpat, care avea in mana o teava metalica.
Astfel, martorul IS a declarat in cursul urm?ririi penale urm?toarele: „am plecat de lang? masin? la circa 20 metri, iar dup? circa 15 minute am auzit-o pe Andreea c? zicea << Te rog, las?-m? in pace! Hai s? mergem acas?>>. Precizez c? geamul lateral pasager fat? era intredeschis. Am mersiar la masin? si i-am zis c? fata e minor? si s? nu fac? belele dar iar m-a alungat (…)” Martorul arat? in continuare c? a r?mas in exteriorul masinii impreun? cu IBR aproximativ 2-3 ore, c? nu a v?zut ce se intampla in masin? pentru c? nu avea vizibilitate si c? nu a putut apela la 112 pentru c? nu mai avea baterie la telefonul mobil.
Declaratia martorului IS se coroboreaz? cu cea a martorei IBR, care a ar?tat c? inculpatul i-a obligat s? coboare din masin? si c? a auzit cum persoana v?t?mat? tipa, a incercat s? o ajute, dar nu a reusit. Martora mai arat? c? „m-am apropiat de masin? si am v?zut cum inculpatul o viola pe verisoara mea si mi-am dat seama de acest aspect intucat aceasta avea hainele rupte, iar inculpatul ii imobiliza mainile.” Martora a mai declarat c? numitul IS a incercat s? intervin? cand a auzit strig?tele persoanei v?t?mate, dar nu a reusit, intrucat a fost amenintat de inculpat si pentru c? se temea de acesta, ca urmare a unui conflict pe care il avuser? anterior (f. 37 d.u.p.)
Din declaratiile persoanei v?t?mate rezult? c? dup? ce inculpatul a lasat pe spate scaunul autovehiculului, i-a smuls pantalonii si lenjeria intima, pe care le-a deteriorat, dup? care a intretinut cu persoana vatamata PMA un act sexual normal impotriva vointei acesteia. Dupa consumarea actului sexual, inculpatul a ejaculat in persoana vatamata. Astfel, din concluziile raportului de expertiza medico legala nr. X a S.J.M.L. Bacau, rezult? ca persoana vatamata a prezentat deflorare veche, de peste 10-14 zile, iar pe corpul sau nu au fost evidentiate leziuni, ins? la examenul citologic au fost relevati spermatozoizi, ca urmare a unui raport sexual recent, in ultimele 24-72 de ore.
Instanta retine c? dupa finalizarea actului sexual, profitand de neatentia inculpatului ICI, persoana vatamata PMA a luat din autoturism portofelul inculpatului, in care se aflau acte si o suma de bani, motivand aceast? actiune prin aceea c? a dorit s? aib? actul de identitate al inculpatului ca dovad? a faptului c? s-a aflat impreun? cu acesta in autovehicul.
La scurt timp, dupa ce persoana vatamata si inculpatul s-au imbracat, inculpatul a pus in miscare autoturismul si a condus pana in locul in care se aflau martorii IBR si IS, iar dup? ce acestia au urcat in autoturism, inculpatul ICIa condus pana in satul Garla Anei, com. Ungureni, unde a lasat sa coboare pe persoana vatamata PMA si pe martora IBR.
Pe durata deplasarii, intre inculpatul ICI, persoana vatamata si martorii IBR si IS nu au existat discutii.
In cursul urm?ririi penale, persoana vatamata a declarat ca nu le-a spus ce s-a intamplat martorilor IBR si IS, fiindu-i frica, dupa ce inculpatul ar fi avertizat-o sa nu povesteasca cele intamplate in autoturism.
La data de 26.08.2014, persoana vatamata a predat organelor de cercetare penala hainele cu care a fost imbracata in momentul agresiunii din noaptea de 23/24.08.2014 si s-a constatat ca pantalonii si lenjeria intima prezinta deteriorari.
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, instanta constat? c? fapta exist?, constituie infractiune si a fost s?varsit? cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
In drept, fapta inculpatului ICIconstand in aceea ca in noaptea de 23/24.08.2014, in jurul orelor 04:00, a intretinut relatii sexuale normale cu persoana vatamata PMA, in varsta de 15 ani, impotriva vointei acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, prevazuta de art. 218, alin. 1 si alin. 3, lit. c C. pen.
Din ansamblul probator administrat in cauza, astfel cum s-a retinut anterior, instanta retine ca violentele exercitate de inculpat asupra persoanei vatamate au fost efectuate in scopul constrangerii acesteia la intretinerea actului sexual. Instanta apreciaza ca actul sexual a existat, iar constrangerea, desi nu a produs victimei leziuni, a fost de natura a-i infrange acesteia vointa.
Mai mult decat atat, prin „constrangere” nu se intelege numai actul de violenta, ci orice alte acte care presupun forta fizica a faptuitorului, suficient de puternice pentru a constrange, dar nu in mod necesar irezistibile. Aptitudinea fortei fizice de a constrange la act sexual se apreciaza in fiecare caz, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost exercitata aceasta forta, precum si de posibilitatile reale de rezistenta pe care le-a avut victima.
Fata de aceste criterii, in cauza, instanta retine ca persoana vatamata (in varsta de 15 ani) se afla intr-o pozitie vulnerabila, de inferioritate vadita, raportat la varsta (32 ani) si forta inculpatului.
Totodat?, violenta exercitat? a fost si de natur? psihic? avand in vedere c? inculpatul inainte de a pleca cu autoturismul de la discoteca din sat Ungureni, com. Ungureni, jud. Bacau, a determinat pe martorii CI, LA si numitul GB sa coboare, amenintandu-i cu o teav? metalic?, dup? care i-a spus persoanei vatamate ca o va duce pana la domiciliul din sat Garla Anei, com. Ungureni, jud. Bacau, insa a condus pana la marginea satului Bijghir, com. Buhoci, jud. Bacau, unde a oprit intr-un loc izolat, care nu era circulat la acea ora si nu exista posibilitatea solicitarii de ajutor, iar in intervalul de timp in care s-au aflat in locul izolat, de langa satul Bijghir, com. Buhoci, jud. Bacau, inculpatul a pus mana pe o teava si a cerut martorilor IBR si IS sa plece din autovehicul, impiedicand persoana vatamata sa coboare si blocand portierele autoturismului.
In ceea ce priveste incidenta circumstantei agravante prev?ut? de art. 218, alin. 3, lit. c C. pen., instanta retine inculpatul si persoana v?t?mat? nu se cunoscusera anterior zilei de 23.08.2014 si ca au facut cunostinta in incinta discotecii din satul Ungureni, com. Ungureni, jud. Bacau, prin intermediul martorului IS.
Din coroborarea declaratiilor persoanei vatamate PMA si cele ale martorilor IBR si IS, rezult? ca, in noaptea de 23/24.08.2014, inculpatul ICIa cunoscut ca persoana vatamata este minora, ins? a fost indiferent fata de varsta acesteia, acceptand ca actul sexual neconsimtit sa fie savarsit impotriva unei persoane minore in varsta de 15 ani.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii de viol consta in actiunea complexa a inculpatului ICIde a intretine un act sexual cu persoana vatamata, prin constrangerea acesteia.
Sub aspectul laturii subiective instanta retine din ansamblul probator administrat in cauza ca inculpatul a actionat cu intentie directa, prevazand rezultatul faptei sale si urmarind producerea lui prin savarsirea acesteia, fiind incidente dispozitiile art. 16, alin. 3, lit. a C. pen., aspecte care rezulta din modalitatea concreta de savarsire a faptelor.

VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar ca sunt indeplinite conditiile cumulativ prevazute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoiala rezonabila ca fapta exista, constituie infractiune sub aspectul laturii obiective si subiective, si a fost savarsit? de catre inculpatul ICIcu forma de vinovatie prevazuta de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere ca functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corecta proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana careia ii este destinata in vederea reintegrarii in societate.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., in cuprinsul caruia se arata ca stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Chiar daca individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecatorului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriva, el trebuie sa fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dupa reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamna consacrarea explicita a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instanta. De altfel, ca sa-si poata indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atat gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Avand in vedere modul concret in care inculpatul a savarsit infractiunea dedus? judec?tii si urmarile acesteia, dar si ecourile pe care asemenea fapte le-au produs in comunitatea restransa in care persoana v?t?mat? locuieste, instanta apreciaza ca doar o pedeapsa privativa de libertate, poate raspunde scopurilor preventive si coercitive ale pedepsei. De altfel, nici nu ar putea fi stabilit? in prezenta cauz? o alt? modalitate de individualizare a execut?rii pedepsei, in conditiile in care pedeapsa prev?zut? de lege pentru s?varsirea infractiunii de viol prevazuta de art. 218, alin. 1 si alin. 3, lit. c C. pen. este cuprins? intre 5 si 12 ani inchisoare si interzicerea exercit?rii unor drepturi, nefiind incident? nicio cauz? de reducere a pedepsei.
Instanta apreciaza ca in favoarea inculpatului ICInu poate fi retinuta vreo circumstanta atenuanta, avand in vedere si imprejurarea c? acesta nu a adoptat o conduit? sincer? pe parcursul procesului penal, incercand s? induc? in eroare organele judiciare.
Referitor la aspectele invocate de inculpat, prin ap?r?tori alesi, referitoare la probitatea moral? a persoanei v?t?mate PMA, instanta subliniaz? c? acest aspect nu are nicio relevant? in cauz?, intrucat libertatea sexual? a persoanei si inviolabilitatea acesteia constituie un drept fundamental, ocrotit de legea penal?, indiferent de titular si cu atat mai putin prin raportare la profilul moral al victimei.
Asa cum s-a aratat si in cele ce preced, la individualizarea judiciara a pedepsei stabilite instanta are in vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al infractiunii savarsite, particularizat prin traumele psihice pe care victima a fost nevoit? sa le suporte in urma savarsirii infractiunii de viol.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, vazand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comportari viitoare si de a se abtine de la savarsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeapsa este aplicata si pusa in executare, intensitatea si generalitatea dezaprobarii morale a faptei si faptuitorului, conditioneaza caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin marimea privatiunii, trebuie sa reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinovatie a faptuitorului
Orice pedeapsa aplicata si executata adresandu-se unei anumite persoane concrete, care a savarsit o anumita infractiune, este evident ca functiile sale nu vor putea actiona eficient in directia prevenirii, decat daca, prin genul si intinderea sa, va fi perfect adaptata cazului individual concret. O asemenea adaptare implica, in primul rand, luarea in considerare  a faptelor savarsite, nu ca entitate particularizata prin unele trasaturi specifice, avand un rezultat determinat calitativ si cantitativ si savarsita in contextul unor anumite situatii, stari sau imprejurari. Toate cele de mai sus imprima infractiunii savarsite o gravitate proprie, de care trebuie sa se tina seama la aplicarea pedepsei concrete. A aplica o pedeapsa necorespunzatoare acestei gravitati, ar insemna fie a-l supune pe infractor unui spor de privatiuni sau restrictii, necesar pentru corecta conduita sa, fie dimpotriva, a-i impune o suferinta care, datorita intensitatii sale reduse, in loc sa-l intimideze si sa-l indrepte, mai degraba il incurajeaza sa persevereze in incalcarea legii penale.
Cu toate acestea, pedeapsa ce ii va fi aplicata inculpatului ICInu trebuie sa aiba un caracter excesiv, ci trebuie sa fie proportionala cu pericolul generat de faptele comise si cu circumstantele personale ale acestuia.
Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social al infractiunii comise, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va aplica inculpatului o pedeaps? cu inchisoare orientat? c?tre minimul special prev?zut de lege, respectiv pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de viol prevazuta de art. 218, alin. 1 si alin. 3, lit. c C. pen.
La stabilirea pedepselor accesorii si complementare, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca interdictia tuturor drepturilor ca pedeapsa accesorie, nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptei comise de inculpat denota o atitudine de sfidare a valorilor sociale ocrotite de norma penala, ceea ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat).
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise de catre inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Prin urmare, in baza art. 67, alin. 1 C. pen. instanta va interzice cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat), iar in temeiul art. 66, alin. 1 C. pen., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 66, alin. 1 lit a si b C.pen., in conditiile prevazute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen.

VII. Solutionarea actiunii civile
Instanta constata ca persoana vatamata PMA, prin reprezentantul sau legal, s-a constituit parte civila in cursul urm?ririi penale cu suma de 30.000 lei cu titlu de daune morale.
Instanta retine ca raspunderea civila a inculpatului ICIeste intemeiata pe dispozitiile art. 1349, alin. 1 si 2 C. civ. potrivit carora orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral.
Instanta reaminteste ca actiunea civila in procesul penal are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, in vederea obligarii  la repararea justa si integrala a pagubelor cauzate prin infractiunea savarsita. Conform art. 1357 Cod Civil, “cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare”.
Exercitarea actiunii civile in cadrul procesului este conditionata de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
 a) infractiunea sa fi cauzat un prejudiciu material sau moral;
 b) intre infractiunea savarsita si prejudiciul cerut a fi acoperit sa existe o legatura de cauzalitate;
 c) prejudiciul trebuie sa fie cert;
 d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
 e) in cazul persoanelor  fizice cu capacitate deplina de exercitiu sa existe cererea de constituire ca parte civila in cadrul procesului penal.
Prejudiciul reprezinta rezultatul negativ al incalcarii ilicite a unui drept subiectiv si potrivit principiului (restitutio in integrum), cel vinovat de producerea faptului prejudiciabil, trebuie obligat la inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale faptului ilicit si culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, in scopul repunerii, pe cat posibil, in situatia anterioara a victimei. 
In procesul penal, in cazul in care persoanele vatamate exercita actiunea civila, instanta are obligatia de a stabili daca prin fapta comisa de inculpat cu vinovatie s-a produs un prejudiciu si, in caz afirmativ, sa stabileasca intinderea acestuia. In aceste conditii raspunderea civila delictuala fiind conditionata de existenta unui prejudiciu, rezulta ca existenta acestuia, intinderea lui si legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta trebuie dovedite. Rezulta asadar ca pentru acordarea de despagubiri civile este necesar sa se stabileasca prin probe certe atat existenta unui prejudiciu, cat si valoarea acestuia.
Este incontestabil ca fapta inculpatului a adus o grava atingere integritatii morale si psiho - afective a persoanei vatamate si ca i-a produs o puternica trauma psihica. Persoana vatamata a fost nevoita sa suporte nu numai violentele si abuzul sexual exercitate asupra sa, dar si jena, rusinea cu ocazia discutiilor, precum si a audierilor efectuate in cauza, dar si prin prisma faptului ca locuieste intr-o comunitate restransa, unde o astfel de fapta produce puternice ecouri in randul locuitorilor respectivei comunitati.
Astfel, in raport de toate cele ce preced si fata de pozitia adoptata de inculpat, instanta va admite in totalitate actiunea civila exercitata de persoana vatamata PMA  si va obliga pe inculpat la plata catre aceasta a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.

VIII. Alte masuri dispuse de instanta
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ICI, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, urmand ca, in temeiul art. 5, alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul sa fie informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului sau genetic.

IX. Cheltuieli de judecat?
Fat? de solutia de condamnare dispus? in cauz? si v?zand prevederile art. 272 C. proc. Pen. si art. 274 alin. 1 C. proc. Pen., instanta va obliga pe inculpatul ICIla plata catre stat a sumei de 1.150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 150 lei aferenta urmaririi penale si suma de 1.000 lei in cursul judecatii.