Braconaj

Deliberand asupra cauzei penale de fat?, constat? urm?toarele:
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 29.06.2015 al Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u in dosar nr. X, inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 10681/180/2015 la data de 02.09.2015, s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului GN pentru s?varsirea infractiunilor de braconaj cinegetic prev?zut? de art. 42, alin. l, lit.b din Legea nr. 407/2006 a van?torii si protectiei fondului cinegetic si uz de arm? f?r? drept, prev?zut? de art. 343 alin. l C. pen., ambele cu aplicarea art. 38, alin. l C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? in data de 13.05.2014, in intervalul orar 18-20:20, f?r? a detine o autorizatie de van?toare emis? in conditiile legale, inculpatul s-a deplasat pe fondul cinegetic nr. 40 Fantanele, jud. Bac?u, apartinand persoanei v?t?mate R.N.P. unde a executat activit?ti de van?toare, in sensul c? a executat un foc cu arma de van?toare marca IJ58 seria E44922, cal. 16, pe care o detinea in conditii legale, in vederea captur?rii ori uciderii unui animal de interes cinegetic.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: declaratie martor CCC (f. 12-13 d.u.p.); declaratie martor HDB (f. 14-15 d.u.p.); proces-verbal de conducere in teren si plans? foto (f. 10 d.u.p.); proces-verbal de predare-primire (f. 11 d.u.p.).

II. Camera preliminar?
Prin Incheierea de sedint? din data de 18.12.2015 (f. 28-29 d.i.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul GI.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a respins ca neintemeiate exceptiile invocatre de c?tre inculpat prin ap?r?tor ales, cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?. Impotriva incheierii astfel emise, in termenul legal, inculpatul a formulat contestatie, care a fost respins? prin Incheierea nr. X a judec?torului de camer? preliminar? din cadrul Tribunalului Bac?u.

III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus la cunostint? inculpatului invinuirea GN care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si faptul c? are dreptul s? nu fac? nici o declaratie, c? tot ce declar? poate fi folosit si impotriva sa, iar dac? accept? s? dea declaratii are obligatia s? spun? tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
Astfel, la primul termen de judecat?, cu procedura legal indeplinit? si in prezenta ap?r?torului ales, ulterior citirii in extras de c?tre grefierul de sedint? in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judec?tii, instanta l-a intrebat pe inculpat dac? solicit? ca judecata s? aib? loc numai pe baza probelor administrate in cursul urm?ririi penale si a inscrisurilor prezentate de p?rti, aducandu-i la cunostint? dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. pen. iar, in urma r?spunsului negativ al acestuia a procedat la audierea sa, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C. proc. pen.
Totodat?, fat? de pozitia procesual? exprimat? de inculpat, instanta a dispus readministrarea materialului probator administrat in cursul urm?ririi penale, sens in care au fost audiati martorii CCC si HDM, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.

IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
Instanta retine c? la data de 13.05.2014, organele de politie din cadrul I.P.J. Bac?u – S.A.E.S.P., impreun? cu lucr?torii silvici din cadrul Ocolului Silvic Fantanele - Directia Silvic? Bac?u, au efectuat o pand? pe fondul cinegetic nr. X, jud. Bac?u in vederea combaterii fenomenului de braconaj cinegetic. Cu aceasta ocazie, in jurul orei 20.20 au auzit un foc de arm? dinspre punctul numit „Arsura”, iar la scurt timp l-au identificat pe inculpatul GI ce se deplasa cu arma de van?toare marca IJ58 seria X, cal. 16, prin p?dure, asamblat? si inc?rcat?, c?tre satul VB, com. M, jud. Bac?u.
Cu ocazia verific?rii armei s-a constatat c? aceasta era inc?rcat?, avand introduse pe cele dou? tevi, dou? cartuse, unul tip brenneke (cartus cu proiectil unic) si unul cu alice de 5 mm, ambele cal. 16. intrucat inculpatul nu detinea autorizatie la van?toare, iar locul depist?rii inculpatului se afla la o distant? de aproximativ 500 metri de marginea p?durii, arma si munitia au fost ridicate in vederea cercet?rilor, fiindu-i permis? deplasarea spre domiciliul s?u, acesta suferind de boli cardiace.
Astfel, din cuprinsul procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante rezult? c? organele de cercetare penal? din cadrul I.P.J. Bac?u – S.A.E.S.P., in data de 13.05.2014 s-au deplasat impreun? cu martorii C?lian (nu C?lin, cum s-a mentionat in mod gresit in rechizitoriu) CC si HDB, pentru a efectua o pand? pe fondul cinegetic nr. 40 Fantanele, jud. Bac?u in vederea combaterii fenomenului de braconaj cinegetic. Acestia au auzit in jurul orei 20.20 un foc de arm? din directia punctului numit „Arsura”, iar la scurt timp, respectiv dup? cateva minute, l-au identificat pe inculpatul GN ce se deplasa cu arma de van?toare marca IJ58 seria X, cal. 16, prin p?dure, asamblat? si inc?rcat?, avand introduse pe cele dou? tevi, dou? cartuse
In cursul urm?ririi penale, martorul CCC, X la Ocolul Silvic Fantanele, a declarat c? in data de 13.05.2014 s-a deplasat impreun? cu numitul HDM si cu cei doi lucr?tori din cadrul I.P.J. Bac?u – S.A.E.S.P., pentru a efectua o pand? pe fondul cinegetic nr.X, jud. Bac?u in vederea combaterii fenomenului de braconaj cinegetic, existand informatii in acest sens. Martorul a ar?tat c? in jurul orei 20.20 a auzit un foc de arm? din directia punctului numit „Arsura” dup? care s-au deplasat in acea directie pentru a afla despre ce este vorba, dup? aprox. 200 de metri g?sindu-l pe inculpatul GN care avea asupra sa arma de van?toare, cal. 16, asamblat? si inc?rcat?, avand introduse pe cele dou? tevi, dou? cartuse, unul tip brenneke (cartus cu proiectil unic) si unul cu alice de 5mm, ambele cal. 16. La examinarea armei s-a constatat c? aceasta prezenta miros specific unei trageri recente.
Cu ocazia audierii in cursul judec?tii, martorul CCC a ar?tat c? nu retine discutia purtat? cu inculpatul la momentul respectiv, ins? acesta din urm? i-a predat arma de bun?voie, dup? care a fost l?sat s? plece. Martorul a precizat c? a mirosit arma si a simtit miros de praf de pusc?, ins? intrucat nu era in m?sur? s? aprecieze dac? s-a executat vreun foc de arm? cu aceasta, a incercat s? identifice alte persoane in zon? pentru a stabili acest aspect, f?r? ins? a avea vreun rezultat. Acelasi martor a mai ar?tat c? inculpatul nu mai avea asupra sa vreo arm? sau alte cartuse si c? stie c? acesta patrula zilnic prin p?dure pentru a asigura paza propriet?tii sale, neavand anterior probleme de aceast? natur?. In finalul declaratiei, martorul a precizat c? a doua zi a c?utat cartusul impreun? cu organele de politie, inclusiv pe traseul pan? la p?durea inculpatului, ins? nu a g?sit nimic.
Aceleasi aspecte au fost mentionate si de p?durarul Ocolului Fantanele, martorul HDM (f. 15 d.u.p.), care a ar?tat in cursul judec?tii c? arma prezenta miros specific unei trageri recente, in sensul c? mirosea a praf de pusc?. Spre deosebire de martorul CCC, martorul HDM a ar?tat c? nu au c?utat ulterior tubul cartusului si c? nu primise informatii anterior, in sensul c? inculpatul GN ar comite acte de braconaj.
Fiind audiat la termenul din data de 29.03.2016, inculpatul a ar?tat c? este proprietarul unei suprafete de p?dure situat? la marginea localit?tii Dumbrava si c? in data de 10.05.2014, intrucat paza acestei propriet?ti nu era asigurat? de nicio institutie a statului ori de o firm? privat?, a constatat c? ii fuseser? sustrasi aproximativ 2 metri cubi de material lemnos, motiv pentru care s-a hot?rat s? asigure el insusi paza, revenind dup? aproximativ trei zile in zon? si avand asupra sa arma de van?toare, inc?rcat? cu dou? cartuse, unul cu proiectil unic si cel?lalt cu alice. Inculpatul a motivat prezenta armei prin aceea c? dorea s? se apere de eventualii hoti, precum si de animalele s?lbatice.
Inculpatul a negat c? ar fi tras cu arma pe care o avea asupra sa si a precizat c? inaintea momentului in care s-a intalnit cu cei doi martori, a folosit arma respectiv cel mai devreme anterior cu o lun?, atunci cand a participat la o van?toare colectiv?.
Celelalte mentiuni din cuprinsul declaratiei inculpatului se coroboreaz? in totalitate cu aspectele indicate de martor si cu cele consemnate in procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante. Astfel, acesta a ar?tat c? in jurul orei 20:20 in timp ce se deplasa spre cas?, la aproximativ 500 de metri de marginea islazului comunal, in interiorul p?durii a fost depistat de martoriiCCC si HDM, care i-au ridicat arma de van?toare ce era inc?rcat? precum si cele dou? cartuse aflate pe teav? si intrucat a acuzat dureri de inim? a fost l?sat s? plece acas?. Inculpatul a precizat c? doua zi a fost audiat de c?tre organele de politie si a fost efectuat? conducerea in teren, fiind intocmite cu aceast? ocazie si planse foto.
In cuprinsul actului de sesizare, procurorul a retinut c? declaratia inculpatului GN prin care acesta arat? c? s-a deplasat pe fondul cinegetic nr. X Fantanele, jud. Bac?u in jurul orei 18:00 avand asupra sa o secure si arma de van?toare pe care o detine in mod legal precum si dou? cartuse pentru a p?zi p?durea pe care o detine in acea locatie, la o distant? de aprox. 800 de metri de locul depist?rii f?r? a avea intentia de a  a efectua activit?ti specifice infractiunii de braconaj cinegetic nu poate fi retinut? la stabilirea situatiei de fapt intrucat este nesincer?, deoarece inculpatul pe de o parte declar? c? avea cunostint? de prevederile legale care ii interzic folosirea armei de van?toare in alte scopuri decat cele pentru care a fost obtinut?, iar pe de alt? parte paza nu poate fi efectuat? in acel interval de timp, in acea perioad? a anului, incepand cu ora 18.00, ora la care inculpatul a plecat de la domiciliu c?tre fondul cinegetic mentionat l?sandu-se intunericul.
Mai mult decat atat, se arat? in actul de sesizare, perioada crepuscular? in care inculpatul se deplasa in interiorul fondului de van?toare este propice actiunii de pandire, c?utare, starnire, urm?rire, oric?rei alte activitate avand ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, aflate in stare de libertate, ceea ce atest? intentia acestuia de a efectua activit?ti specifice braconajului cinegetic.
 Procurorul a apreciat c? in cazul in care intentia inculpatului ar fi fost aceea de a p?zi p?durea proprietate privat? in acel interval orar, securea avut? asupra sa era suficient? pentru a se auto ap?ra. S-a opinat si in sensul c? nu poate fi primit? nici ap?rarea inculpatului prin care acesta arat? c? a hot?rat s? ia arma in vederea folosirii acesteia la paza p?durii atat timp cat pe de o parte acesta a fost depistat la o distant? destul de mare fat? de limitele propriet?tii sale (aprox. 800 m) iar pe de alt? parte in momentul depist?rii aceasta era inc?rcat?, fapt de atest? intentia clar? a acestuia de a efectua actiuni care se incadreaz? in elementul material al infractiunii de braconaj. In acest sens, relevant? este natura celor dou? cartuse g?site pe tava armei sale. Astfel, cartusul de tip brenneke (cartus cu proiectil unic), este utilizat expres la doborarea vanatului de talie mare si foarte mare, avand efect devastator la impactul cu tinta si o putere mare de stopare iar cartusul cu alice de 5 mm, este utilizat la vanarea speciilor de interes cinegetic de talie mai mic?, cum ar fi iepurele sau vulpea putand fi folosit chiar si la doborarea unei specii mai mari cum este c?priorul. Acest tip de munitie nu poate fi utilizat? in nici un caz la activit?ti de paz? si autoap?rare intrucat prezint? un grad ridicat de risc mortal in cazul folosirii asupra unor fiinte umane. In opinia reprezentantului Ministerului Public, intentia inculpatului GN de a efectua actiuni care se incadreaz? in elementul material al infractiunii de braconaj este sustinut? si de folosirea armei de van?toare prin executarea unui foc la o distant? relativ mare de p?durea proprietate personal? si in interiorul fondului de van?toare, cu intentia de a dobora animale de interes cinegetic, activitate care nu si-a atins scopul si a c?rei existent? este sustinut? de mijloacele de prob? la care s-a f?cut referire in partea introductiv? a prezentei sectiuni, respectiv procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante ce se coroboreaz? cu declaratiile martorilor CCC si HDM.
              
V. Cauza de impiedicare a exercitarii actiunii penale
Potrivit prevederilor art. 42, alin. l , lit.b din Legea nr. 407/2006 a van?torii si protectiei fondului cinegetic, constituie infractiune de braconaj si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda (…) vanatoarea fara respectarea conditiilor inscrise in autorizatia de vanatoare iar potrivit art. 343, alin. 1 C. pen. uzul de arma letala sau interzisa, fara drept, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 3 ani.
De asemenea, conform art. 1, lit. u din Legea nr. 407/2006 prin vanatoare se intelege actiunea de pandire, cautare, starnire, urmarire, haituire sau orice alta activitate avand ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevazute in anexele nr. 1 si 2 ale aceluiasi act normativ, aflate in stare de libertate.
Cu toate acestea, nici din probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si nici din cel administrat in etapa cercetarii judecatoresti nu a rezultat, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca persoana care a s?varsit in mod nemijlocit faptele este inculpatul GN.
Instanta retine c? acuzatia penal? din cuprinsul actului de sesizare are la baz? doar declaratiile martorilor CCC si HDM, precum si partial, aspectele consemnate in cuprinsul proces-verbal de conducere in teren si proces-verbal de predare-primire in m?sura in care se coroboreaz? cu acestea, ins? ultimele mijloace de prob? enumerate nu atest? s?varsirea infractiunilor, ci doar prezenta inculpatului in zona respectiv?, avand asupra sa arma de van?toare, aspect care de altfel nici nu a fost contestat.
In privinta procesului verbal de constatare a infractiunii flagrante, instanta retine c? potrivit art. 293 C. proc. pen., este flagranta infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire –  flagranta propriu-zisa sau flagranta actuala –  respectiv infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire, este urmarit de organele de ordine publica si de siguranta nationala, de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public ori prezinta urme care justific? suspiciunea rezonabila ca ar fi savarsit infractiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune, cvasiflagranta sau flagranta prin asimilare.
Din interpretarea dispozitiilor art. 61, alin. 5 C. proc. pen. reiese ca procesul-verbal incheiat de organele de ordine publica si de siguranta nationala cu ocazia descoperirii infractiuni flagrante are o singura functie, respectiv cea de sesizare a organelor de urmarire penal?, potrivit art. 288, alin. 1 raportat la art. 61, alin. 1, lit. c C. proc. pen., neputand primi si valoarea unui mijloc de proba. Doar procesul-verbal de perchezitie intocmit cu ocazia depistarii faptuitorului, respectiv mijloacele materiale de proba ridicate cu aceasta ocazie pot primi relevanta probatorie. In aceste conditii, valorificarea constatarii personale si directe de catre organele de ordine publica si de siguranta nationala a circumstantelor depistarii faptuitorului in flagrant se va face prin aplicarea dispozitiilor art. 114, alin. 4 C. proc. pen., respectiv prin audierea persoanelor care au intocmit procesele-verbale, mijlocul de proba urmand a fi astfel declaratia de martor, motiv pentru care instanta a procedat la audierea acestora.
Textul de lege trebuie interpretat prin raportare la prevederile art. 45¹ din Legea nr. 407/2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic potrivit c?ruia „constatarea faptelor ce constituie infractiune potrivit art. 42 - 44 se face de catre organele de urmarire penala cu atributii in acest sens, de jandarmi, de personalul salariat cu atributii in domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic national si al gestionarilor fondurilor cinegetice, precum si de alte persoane specializate in domeniul cinegetic imputernicite in acest scop de catre conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de vanatoare.”
Pe de alt? parte, instanta retine c? ancheta efectuat? de organele de urm?rire penal? prezint? anumite carente, de natur? a crea un dubiu puternic asupra vinov?tiei inculpatului. In acest sens, instanta retine c? nu s-a f?cut in niciun fel dovada c? inculpatul ar fi tras efectiv cu arma pe care o avea asupra sa, singurele informatii in acest sens fiind oferite de c?tre cei doi martori, care au declarat c? arma prezenta miros specific unei trageri recente.
In opinia instantei, prima operatiune, absolut necesar in toate investigatiile criminalistice privitoare la utilizarea unor arme de foc o reprezinta cautarea tuburilor arse si a proiectilelor expulzate, ins? un asemenea demers pare a nu fi fost efectuat in prezenta cauz?. Asa cum  s-a ar?tat si anterior, declaratiile celor doi martori in aceast? privint? sunt contradictorii, iar din cuprinsul procesului-verbal de conducere in teren si a celorlalte inscrisuri intocmite de organele de cercetare penal?, nu rezult? c? ofiterii din cadrul I.P.J. Bac?u – S.A.E.S.P. ar fi procedat la c?utarea tubului cartusului la momentul cand au fost sesizati, ori cel putin in ziua urm?toare.
Intr-o spet? precum cea ce face obiectul prezentei cauze, in care activitatea infractional? nu a fost perceput? in mod direct de niciun martor ocular, c?utarea si descoperirea tubului este esential?, avand in vedere c? doar pe calea unei expertize criminalistice balistice se pot stabili, spre exemplu, urm?toarele aspecte:
- sistemul, modelul si marca armei cu care ar fi putut sa fie trase tuburile de cartuse sau proiectilele ridicate de la locul faptei;
- daca tuburile de cartuse sau proiectilele ridicate de la locul faptei, au fost trase cu o anumita arma;
- distanta de la care s-a tras ;
- directia de tragere si pozitia tragatorului ;
- daca pe teava armei, pe incarcator ori pe cuiul percutor exista urme ale reziduurilor de impuscare, daca aceste urme provin de la o munitie similara cu cea pusa la dispozitie pentru comparatie si daca tragerea este de data recenta.
- tipul si modelul cartuselor folosite la tragere si lotul de fabricatie din care provin;
- daca tuburile si gloantele puse la dispozitia expertului au fost trase cu aceeasi arma sau cu arme diferite etc.;
Mai mult, desi pe tuburile trase nu se gasesc urme papilare, deoarece, la temperaturile ridicate create in timpul arderii incarcaturii explozive, acestea se distrug, totusi, este posibil ca urmele papilare sa existe pe tuburi, daca acestea au fost atinse dupa executarea tragerii.
Singurele probe care sustin situatia de fapt retinut? in actul de sesizare sunt declaratiile martorilor CCC si HDM, care au ar?tat c? arma descoperit? asupra inculpatului prezenta „miros specific unei trageri recente”. Cu toate acestea, o asemenea modalitate empiric? de stabilire a unei situatii de fapt, bazat? pe simturile olfactive ale martorilor si care poate avea consecinte deosebite asupra persoanei inculpatului, nu poate justifica, prin ea ins?si o solutie de condamnare, in conditiile in care nu sunt sustinute de vreun alt mijloc de prob?. Chiar primind o asemenea asertiune, instanta nu poate stabili cu certitudine momentul cand s-a tras cu arma respectiv? si dac?  inculpatul este cel care a folosit-o, ori in eventualitatea in care a tras cu arma, dac? acesta a intentionat intr-adev?r s? vaneze un animal de interes cinegetic.
Avand in vedere ca la pronuntarea unei solutii de condamanre, instanta trebuie sa-si intemeieze convingerea vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure, certe si intrucat in cauza probele in acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive ori sunt incomplete, lasand loc unei nesigurante in privinta acestui aspect, se impune a se da eficienta regulii potrivit careia „orice indoiala este in favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).
Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional prevazut si in cuprinsul art. 4, alin. 2 C. proc. pen. conform caruia “dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea inculpatului sau suspectului”. Ea se explica prin aceea ca, in masura in care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei inculpatului contin o informatie indoielnica tocmai cu privire la vinovatia sa in legatura cu fapta imputata, instanta nu-si poate forma o convingere care sa se constituie intr-o certitudine si, de aceea, trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovatiei acuzatului si sa-l achite, daca de informatia respectiva depinde in mod decisiv vinovatia acestuia.
Inainte de a fi o problema de drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. Infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se intemeieze in hotararile pe care le pronunta, pe aspecte ce tin de probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva cu privire la fapta supusa judecatii. Doar in acest mod se formeaza convingerea, izvorata din dovezile administrate in cauza, ca realitatea obiectiva este, fara echivoc, cea pe care o infasiseaza realitatea reconstituita ideologic cu ajutorul probelor.
Pe de alta parte, instanta retine ca prezumtia de nevinovatie este expres consacrata de legiuitor in dreptul intern, respectiv in dispozitiile art. 4 C. proc. pen., art. 23 alin.11 din Constitutia Romaniei si totodata este reglementata si in dispozitiile art. 6, paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca o componenta esentiala a dreptului la un proces echitabil.
Prezumtia de nevinovatie presupune dreptul oricarei persoane acuzate de savarssirea unei infractiuni de a fi considerata nevinovata pana cand vinovatia sa va fi legal stabilita printr-o hotarare definitiva, iar inculpatul beneficiaza de aceasta prezumtie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia potrivit dispozitiilor legale mentionate.
R?sturnarea prezumtiei de nevinovatie se poate face numai in urma unei analize profunde a temeiniciei acuzatiei penale, atat in ceea ce priveste situatia de fapt dar si aceea de drept si aceasta trebuie s? se fundamenteze pe dovezi legal administrate, temeinice si convingatoare, de natur? a inlatura orice urma de indoiala. Acest principiu impune respectarea dreptului la siguranta individuala, care ar fi inlaturat daca o persoana ar fi condamnata pe baza unor probe incerte si neconcludente, care nu sunt apte s? fundamenteze temeinicia, atat in fapt cat si in drept, a acuzatiei in materie penala.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in cauza Telfner contra Austriei din data de 20.03.2001 ca o condamnare a inculpatului in lipsa unor dovezi convingatoare de vinovatie este de natura sa atraga constatarea incalcarii art. 6, paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Or, analizand actele si lucrarile dosarului, prin coroborarea probelor administrate in cauza, dar si cu referire la principiul in dubio pro reo, instanta apreciaza ca organele de urmarire penala carora le revine, conform art. 99, alin. 1 C. proc. pen., sarcina probei, nu au dovedit dincolo de orice indoiala, ca inculpatul a comis faptele retinute in sarcina sa, in maniera descris? in actul de sesizare.
Pe de alt? parte, in dosarul cauzei nu exista indicii privind existenta unor probe noi, ce ar mai putea fi administrate la acest moment si care ar putea conduce la stabilirea exact? a situatiei de fapt.
Modul defectuos in care organele de cercetare penal? au inteles s? desf?soare ancheta penal? in cauz? se r?sfrange in mod direct asupra porbatoriului administrat in faza de urm?rire penal?. In opinia instantei, este imposibil a se stabili, dincolo de orice dubiu rezonabil, c? inculpatul a comis faptele retinute prin actul de sesizare.
Astfel, fata de cele ce preced baza art. 396, alin. 1 si 5 C. proc. Pen. raportat la art. 16, alin. 1, lit. c C. proc. Pen. instanta va dispune achitarea inculpatului GNpentru s?varsirea infractiunilor de braconaj cinegetic prev?zut? de art. 42, alin. l , lit.b din Legea nr. 407/2006 a van?torii si protectiei fondului cinegetic si uz de arm? f?r? drept, prev?zut? de art. 343 alin. l C. pen., ambele cu aplicarea art. 38, alin. l C. pen., intrucat nu exist? probe c? inculpatul a s?varsit infractiunile.
Totodat?, instanta va dispune restituirea c?tre inculpat  a armei de van?toare marca IJ58 seria X, calibru 16 si a celor dou? cartuse, unul tip brenneke si unul cu alice de 5mm, ambele calibru 16, ridicate de organele de cercetare penal? si depuse in camera de corpuri delicte a I.P.J. Bac?u conform dovezii seria H, nr. X din data de 15.05.2014, urmand ca cheltuielile judiciare avansate de stat r?man in sarcina acestuia, in conformitate cu prevederile art. 275, alin. 3 C. proc. pen.