Inselaciune

Deliberand asupra cauzei penale de fat?, constat? urm?toarele:
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 31.08.2015 al Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u in dosar nr. X inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 10763/180/2015 la data de 04.09.2015 s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului PA pentru s?varsirea infractiunii de inselaciune prev?zut? de art. 244, alin. 1, alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. si art. 41, alin. 1 C. pen si art. 5 C. pen.
Tot prin actul de sesizare s-a dispus si disjungerea cauzei in vederea efectuarii de cercetari fata de A.N., sub aspectul savarsirii infractiunii de complicitate la inselaciune prev?zut? de art. 48, alin. 1 C. pen. raportat la art. art. 244, alin. 1, alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? la data de 13.08.2013, cu ajutorul altor persoane ramase neidentificate, cu intentie, a indus si mentinut in eroare pe reprezentantii persoanei vatamate S.C.. Bacau, prin folosirea unor nume si calitati mincinoase, cu ocazia efectuarii unei curse de trasport avand ca obiect cantitatea de 21,78 tone otel, modificand locul de descarcare si insusindu-si astfel marfa, cauzandu-i acesteia un prejudiciu de 56.609,38 lei.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: plangere penal? formulata de S.C. (f. 15-16 d.u.p.); comanda de transport nr. X (f. 17 d.u.p.); aviz de insotire a m?rfii nr. X (f. 18 d.u.p.); comanda de transport nr. 205/13.08.2013 (f.19 d.u.p.); note explicative MC, UMC, MO(f. 20-25 d.u.p.); factura fiscal? nr. 1927/13.08.2013(f. 26 d.u.p.); anunt E. postat pe Bursa de Transport (f. 27 d.u.p.); furnizare informatii Oficiul Registrului Comertului pentru R, P., E. (f. 862 d.u.p.); adresa Oficiul Registrului Comertului privind E. (f. 64-127 d.u.p.); declaratie martor MC (f. 128-131 d.u.p.); declaratie martor BMP(f. 132-135 d.u.p.); declaratie martor MO(f. 136-139 d.u.p.); proces verbal recunoastere plans? fotografic? MO(f. 157-159 d.u.p.); declaratie martor PAN(f. 162-163 d.u.p.); contract de cesiune p?rti sociale ale E. nr. 2/23.07.2013 (f. 172 d.u.p.); Hot?rarea Adun?rii Generale a Asociatilor a E. (f. 171 d.u.p.); proces verbal de predare-primire din 16.07.2013 (f. 175 d.u.p.); proces verbal identificare numere de telefon PG(f. 176 d.u.p.); declaratie martor PG(f. 183-185 d.u.p.); declaratie martor UMC (f. 186-188 d.u.p.); adresa D, (f. 807-812 d.u.p.); adresa B.R.D. nr. 2595/30.09.2014 (f. 813-820 d.u.p.); fisa specimen de semnatur? E. (f. 814-815 d.u.p.); ordin de plat? pt. D. (f. 816-817 d.u.p.); extras de cont (f. 818-820 d.u.p.); adrese R nr. 14442/28.11.2013 si nr. 6435/17.06.2014 (f. 821-823 d.u.p.); procese verbale identificare numere de telefon (f. 176,840 d.u.p.); proces verbal exploatare autorizatie de interceptare a convorbirilor telefonice nr. 59/2013, nr. 60/2013 (f. 830-838 d.u.p.); procese verbale de redare a discutiilor telefonice (f. 848-893 d.u.p.); analiza listingurilor telefonice insotite de h?rtile relationale intocmite in cauz? (f. 894-909 d.u.p.); proces verbal identificare serii IMEI (f. 910 d.u.p.); adres? Primaria Medgidia (f. 911 d.u.p.); adresa O.C.P.I. Constanta (f. 912-913 d.u.p.); procese verbale verific?ri baza de date auto (f. 915-916 d.u.p.); procese  verbale de indeplinire a procedurii de citare (f. 918-922 d.u.p.); proces verbal verificare baza de date Penitenciare (f. 923-927 d.u.p.); copie cazier judiciar (f. 928 d.u.p.); declaratie inculpat PA (f. 932-934 d.u.p.).

II. Camera preliminar?
Prin Incheierea din data de 17.12.2015 (f. 37-38 d.i.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul PA.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constat c? nu au fost formulate cereri ori invocate exceptii de c?tre inculpat sau ap?r?torul desemnat din oficiu al acestuia cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?.

III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
La termenul de judecat? din data de 22.03.2016, dup? ce in prealabil fusese emis mandat de aducere pe numele s?u, s-a prezentat inculpatul PA, care a solicitat acordarea unui nou termen de judecat? in vederea angaj?rii unui ap?r?tor, cerere ce a fost admis?.
In continuare, desi a fost legal citat pentru termenele subsecvente in vederea audierii, inculpatul s-a sustras de la judecarea cauzei, in sensul c? nu s-a mai prezentat la niciunul dintre termenele de judecat?. In aceste conditii, instanta a dispus judecarea in lips? a cauzei, in conformitate cu prevederile art. 259, alin. 2 C. proc. pen. cu referire la art. 364, alin. 2 C. proc. pen.
Totodat?, in cauz? au fost audiati martorii MC, UMC si PAN, declaratiile acestora fiind atasate la dosarul cauzei.

IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
Instanta retine c? la data de 13.08.2013 persoana vatamata S.C.prin intermediul martorului MC, ce avea functia de agent transporturi, a publicat un anunt pe Bursa de Transport in vederea efectuarii unui transport de otel beton de la furnizorul S.C.S, punct de lucru S.C.– punct de lucru Constanta. Ca urmare a  anuntului postat pe site-ul bursei de transport (www.bursadetransport.com), martorul MC a fost contactat telefonic pe numarul sau de telefon X de pe numarul de telefon X de catre o persoana de sex feminin care s-a recomandat sub numele“AS”, precizand c? are calitatea de manager la E. si care a r?spuns pozitiv la efectuarea cursei stabilite prin anunt.
Martorul MC a efectuat verificari pe Bursa de Transport cu privire la existenta societatii E. si a persoanei de contact, societatea fiind inscrisa pe Bursa de Transport in data de 18.07.2013, avand acces la aceasta pana la data de 22.01.2014, iar ca activitate principala in raport cu Bursa de Transport fiind clasificat? ca o Companie de Expeditie.
In data de 13.08.2013, la ora 14:33 martorul MC a transmis comanda nr. X catre E. de pe adresa de e-mail X la adresa X, in comanda respectiva mentionandu-se ca transportul in cantitate de 21,72 tone otel beton sa fie efectuat pe ruta Focsani - Constanta, catre SCP, unul din furnizorii S.C.cu care societatea avea contract de colaborare.
In urma discutiilor purtate, persoana de sex feminin care s-a recomandat „AS” a comunicat martorului MC ca soferul din partea E. se numeste MS, furnizandu-i toate datele de identificare a acestuia in vederea intocmirii avizului de insotire a marfii. Totodat?, persoana care s-a recomnadat sub numele „AS” a furnizat numarul de telefon Xca fiind al soferului MS, precum si faptul ca transportul se va efectua cu un camion cu numarul de inmatriculare BZ-02-CMM.
Martorul MC a comunicat aceste date catre colega sa de la departamentul de achizitii, numita Cerasela Catan?, care la randul ei a luat legatura cu reprezentantii SCS. Focsani si a comunicat datele soferului in vederea inserarii acestora pe avizul de insotire a marfii.
In data de 13.08.2013 la sediul SCS. s-a prezentata soferul MS, cu autocamionul cu num?rul de inmatriculare X si a incarcat cantitatea de 21,7 tone otel beton, a semnat si preluat avizul de insotire a marfii nr. 2357/13.08.2013 si a plecat in cursa.
Persoana de sex feminin „AS” l-a contactat pe martorul MC si i-a furnizat numarul de telefon al soferului MS, respectiv 0767.234.491, iar acesta   l-a furnizat mai departe catre martorul UM, reprezentant vanzari in cadrul S.C.- punct de lucru Constanta, in vederea dirijarii si preluarii soferului pentru a ajunge la locul de desc?rcare a marfii, la punctul de lucru al SCP.
Martora UM a contactat in data de 13.08.2013 numarul de telefon Xocazie cu care a raspuns un b?rbat care s-a recomandat a fi soferul MS si i-a comunicat c? va ajunge in Constanta a doua zi, in data de 14.08.2014, la ora 7.00.
In data de 14.08.2013, in jurul orei 8.30 martoraUM a contactat din nou persoana care s-a recomandat a fi soferul trasnportului, sens in care acesta i-a comunicat faptul c? este la Fetesti la statia de taxare, cunoaste drumul si nu mai este nevoie s? fie asteptat, intrucat va ajunge la destinatie la ora 12.00. Martora UM s-a deplasat la depozitul SCP la ora stabilita, a asteptat camionul cu marf? ins? acesta nu a mai venit, a incercat s? contacteze soferul la numarul de telefon, ins? postul telefonic era inchis, motiv pentru care l-a contactat pe martorul MC si i-a relatat cele intamplate.
Totodat?, cu ocazia audierii in cursul judec?tii, martora a precizat c? i-a solicitat anterior soferului s? ii comunice exact num?rul de inmatriculare al autocamionului in vederea achit?rii taxei de drum pentru tranzitarea mun. Constanta, ins? acesta i-a r?spuns c? nu este necesar? o astfel de plat?, intrucat cunoaste variante ocolitoare.
In continuare, instant? retine c? martorul MC a incercat s? sune pe numarul persoanei care s-a recomandat „AS”, respectiv Xins? si acest post telefonic era inchis, astfel incat a comunicat la randul s?u pe cale ierarhic? cele intamplate.
Seful Departamentului de Securitate din cadrul S.C.martorul BMa efectuat o serie de verificari si a constatat urm?toarele aspecte:
- administratorul E. era o persoana pe nume PA;
- E. a subcontractat acest transport catre P. Buzau, sens in care a luat leg?tura cu soferul MS si a constatat faptul c? numarul de telefon Xce a fost dat reprezentantilor S.C.ca si num?r al soferului, a fost furnizat si soferului real MS insa ca apartinand cumparatorului marfii, iar nu transportatorului inregistrat pe bursa de transport;
- marfa a fost desc?rcat? intr-un depozit din apropierea localit?tii Castelu, judetul Constanta.
   In urma acestor verific?ri, martorul BMa luat leg?tura cu Departamentul Juridic al S.C Dedeman SRL si a formulat plangere penal?.
Instanta retine c? anterior acestui eveniment, in data de 16.07.2013 inculpatul PA s-a deplasat in mun. Bucuresti si a luat leg?tura cu martora PANsi cu avocatul acesteia, in urma unui anunt postat de aceasta pe internet avand ca obiect transmiterea p?rtilor sociale ale unei societ?ti comerciale, respectiv E. Astfel, la aceeasi dat? s-a incheiat un proces verbal de predare-primire a societ?tii comerciale impreun? cu documentele contabile si stampilele societ?tii, inscris ce a fost semnat de primire de c?tre inculpatul PA.
Martora PANs-a deplasat impreun? cu inculpatul PA la sediul B.R.D.- Agentia Sincai unde inculpatul a depus suma de 100 lei reprezentand aport p?rti sociale si a depus specimen de semn?tur? in banc?. Ulterior, s-au deplasat si la Oficiul Registrului Comertului de pe lang? Tribunalul Bac?u, unde s-au facut mentiunile cu privire la intrarea in societate a inculpatului si, desi la data de 23.07.2013 intre cei doi s-a incheiat un contract de cesiune a p?rtilor sociale, martora PANiesind din societate, nu s-au f?cut mentiunile necesare la Registrul Comertului astfel incat aceasta din urm? a figurat in continuare ca asociat in societate.
De asemenea, nici sediul social nu a fost schimbat, acesta figurand in X, martora PANconsiderand c? nu va mai fi nevoie de schimbarea sediului social deoarece el expira la data de 16.09.2013.
La termenul din data de 31.05.2016, cu ocazia audierii in fata instantei, martora PANa relatat aceleasi aspecte ca si in cursul urm?ririi penale, precizand c? de la momentul transmiterii c?tre inculpat a p?rtilor sociale, nu a mai avut nicio leg?tur? cu societatea E. Totodat?, fiindu-i prezentate plansele foto aflate la fila 58 d.u.p., martora l-a indicat pe inculpatul PA ca fiind persoana cu care s-a intalnit, ins? a precizat c? nu este sigur? intrucat discutia a avut loc in urm? cu aproximativ 3 ani, aspecte consemnate in incheierea de sedint? de la acel termen.
Instanta retine c? dup? momentul la care a preluat societatea comercial? (la data de 16.07.2013), inculpatul PA, la data de 18.07.2013 a postat un anunt pe site-ul Bursei de Transport, valabil pan? la data de 22.01.2014, cu mentiunea Companie de expeditie, postand totodat? mentiunile: „40 m?rfuri publicate”, „18 camioane publicate”, si dou? numere de contact X” si „X- manager AS.
S-au efectuat verificari la nivelul D, administratorul site-lui Bursei de Transport, ocazie cu care s-a constatat ca plata pentru anuntul postat pe bursa a fost efectuat din contul E. de catre inculpatul PA prin ordin de plata, aflat la filele nr. 807-820 d.u.p.
Astfel dupa ce S.C.a postat un anunt pe bursa de transport privind solicitarea unui transport rutier de m?rfuri, martorul MC a fost contactat telefonic la data de 13.08.2013 de catre o persoan? de pe num?rul de telefon Xce fusese postat pe site de catre inculpatul PA si a r?spuns pozitiv privind efectuarea transportului.
La aceeasi data, 13.08.2013, inculpatul PA a contactat de pe numarul de telefon Xun transportator real de pe bursa de transport si anume P. si a transmis comanda de transport nr. 205/13.08.2013, postand numarul Xca fiind al persoanei de contact, transportul urmand s? se efectueze pe ruta Focsani-Constanta. Comanda respectiv? a fost trimis? de pe adresa de e-mail „egosmanagement”@gmail.com” pe adresa de e-mail a trasnportatorului P.
Martorul MS, soferul P. a procedat la verificarea E. pe site-ul bursei de transport, constatand c? num?rul de telefon de pe care a fost sunat ,X, este inscris pe site. De asemenea, martorul MS a livrat persoanei respective datele sale de identificare pentru a fi trecute in avizul de insotire a m?rfii, date ce au fost comunicate de persoana respectiv? c?tre martorul MC pentru intocmirea avizului respectiv.
  Conform comenzii primite in data de 13.08.2013, martorul MOs-a deplasat la Focsani pentru a inc?rca marfa, iar pe toata perioada inc?rcarii, soferul a tinut in permanent? legatura cu persoana respectiv?  pe numarul de telefon X, iar dup? ce a inc?rcat marfa acea persoana i-a dat un alt num?r de contact, respectiv X, comunicandu-i c? este beneficiarul m?rfii, fiind un client al S.C.
La scurt timp dupa ce a plecat in curs? martorul MOa fost contactat de pe num?rul de telefon X de c?tre inculpatul PA stabilind locul de desc?rcare in Constanta. In data de 14.08.2013, in jurul orei 07.00 inculpatul l-a contactat pe soferul MOde pe acelasi nr. de telefon Xsi i-a spus c? s-a schimbat locul de desc?rcare, specificandu-i faptul s? opreasca la intrarea in mun. Medgidia pentru c? il va prelua personal.
De pe acelasi num?r de telefon, inculpatul PA a contactat-o pe martora UM, sef de vanzari in cadrul S.C.– punct de lucru Constanta si s-a recomandat in mod mincinos ca fiind soferul MO, specificand c? mai intarzie, iar ulterior nu a mai raspuns deloc la telefon, postul fiind inchis.
In jurul orei 08.00, la intrarea din Medgidia, soferul  a fost asteptat de c?tre un taxi din care au coborat dou? persoane de sex masculin, unul tatuat pe um?r si unul ce a fost recunoscut ulterior in persoana inculpatului PA, care i-a comunicat c? el este peroana cu care a vorbit la telefon pe nr. 0767.234.491; astfel, acesta s-a urcat in cabina soferului si l-a dirijat c?tre un depozit de fier vechi din apropierea loc. Castelu, jud. Constanta unde marfa a fost desc?rcat?. La intrarea in depozitul respectiv, asteptau trei autobasculante pentru a fi inc?rcate.
Astfel, descarc?rea m?rfii s-a realizat in jurul orei 09.00 de c?tre angajatii depozitului respectiv, dupa care soferul MOsi-a primit banii pentru transportul efectuat si a plecat spre o alt? destinatie.
Fiind audiat in cursul urm?ririi penale, martorul MOl-a recunoscut dup? planse fotografice pe inculpatul PA ca fiind persoana cu care a vorbit la telefon si l-a preluat si l-a condus la depozitul unde s-a desc?rcat marfa. Totodat?, martorul l-a recunoscut dupa o plans? fotografic? si pe seful depozitului in persoana numitului PG, care s-a aflat in depozit la locul desc?rc?rii marfii.
In jurul orei 14.00, martorul MOa fost contactat telefonic de catre Seful Departamentului de Securitate al S.C.martorul BMcare l-a intrebat de marfa respectiv?, acesta comunicandu-i ca a fost desc?rcat? in depozit, dup? care a sunat la politie prin servicul de urgent? 112.
Din declaratile martorilor BMsi MOrezult? faptul c? un agent de politie s-a deplasat in jurul orelor 15.00 la depozitul respectiv, constatand faptul c? marfa nu mai era acolo, depozitul avand instalate camere de supraveghere video ins? nefunctionale, iar din discutiile agentului de politie cu persoanele care se aflau la depozit, acestia nu au recunoscut desc?rcarea cantit?tii de 21,72 tone otel beton in incinta depozitului.
A fost audiat in calitate de martor seful depozitului, numitul PG, administrator al R ins? acesta nu a recunoscut desc?rcarea cantit?tii de marf? la depozitul s?u, declarand faptul ca atat el cat si angajatii s?i nu au cunostint? despre acest transport de marf?.
De asemenea, s-a efectuat un control economic la R (depozitul de fier vechi) cu privire la evidentele de intrare-iesire a cantit?tii de otel beton pentru perioada respectiv? (luna august 2013), ocazie cu care s-a constatat c? nu exist? intr?ri/iesiri de otel beton, ci numai cantit?ti de fier vechi, ceea ce conduce la concluzia c? otelul beton a fost vandut la „negru” si nu a fost trecut prin evidenta contabil?, ori exist? posibilitatea ca depozitul respectiv s? fie doar locul de transfer, fiind inc?rcat imediat de cele trei autobasculante care asteptau, dupa cum a relatat martorul MO.
In cursul urm?ririi penale s-a solicitat Judec?toriei Bacau incuviintarea mai multor autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice, in principal datorit? faptului c? inculpatul schimba in repetate randuri atat cartelele, cat si terminalele mobile.
Astfel, initial prin autorizatia nr. X/2013 din 21.08.2013 au fost puse sub interceptare numerele de telefon X, X si X ce au fost folosite la s?varsirea infractiunii si care au fost postate pe site-ul bursei de transport, ins? aceste posturi telefonice au fost deconectate, neavand trafic.
Prin autorizatia nr. X/2013 din 22.08.2013 a fost pus sub interceptare num?rul de telefon X (num?r ce a fost identificat ca fiind al inculpatului din declaratia martorului Bl?jut Marcel) ins? si acest post telefonic a fost deconectat.
           Cu ocazia deplasarii in mun. Medgidia si in satele din jurul municipiului in vederea identific?rii inculpatului, ofiterii de politie care au instrumentat cauza, au descoperit informativ alt num?r de telefon folosit de c?tre inculpat, respectiv X.
            Pe aceeasi cale s-au stabilit si numerele de telefon apartinand sefului de depozit unde s-a descarcat marfa, martorul PG detinand numerele de telefon XX.
           Prin autorizatia nr. X/2013 din data de 23.08.2013 au fost puse sub interceptare num?rul de telefon X apartinand inculpatului PA cat si numerele de telefon XX apartinand martorului PG.
Din redarea notelor telefonice de interceptare, inculpatul PA vorbeste cu o femeie, pe nume “ANDREEA”-“ALEXANDRA”, posibil prietena sa, c?ruia i se destainuie specificand faptul ca “aveam beleaua aia si nu stiam ce fac, m? salt? nu m? salt?, s-a terminat totul, e totul perfect…ai inteles? Nu stie absolut nimeni nimic, banii sunt la locul lor unde trebuie sa fie, e totul perfect”. “Am dat lovitura aia si credeam c? o sa ma duc la pusc?rie c? s-a auzit, da` nu s-a auzit absolut nimica, nu s-a f?cut absolut nimica, habar n-are cine, cum, si ce fel…ai inteles? De furat, n-am furat, stai linistit?, banii aia nu s-au furat, n-am spart niciun magazin, n-am facut nimica de astea, am facut pur si simplu o combinatie, atata tot.”
Avand in vedere faptul c? inculpatul renunta foarte repede la numerele de telefon, schimbandu-le in permanent?, prin autorizatia nr. 64/2013 din 27.08.2013 s-a pus sub interceptare numarul de telefon X apartinand prietenei sale “ALEXANDRA”, avand in vedere discutiile dese purtate cu aceasta.
Din redarea notelor telefonice de interceptare, a rezultat c? inculpatul a vorbit cu ANDREEA-ALEXANDRA spunandu-i c? “ sunt hot, m? duc fac combinatii devastatoare si altele…”, iar din exploatarea autorizatiei a fost identificat noul num?r al acestuia, respectiv X.
Prin autorizatia nr. X/2013 din 28.08.2013 a fost pus sub interceptare num?rul de telefon X apartinand inculpatului. Din redarea notelor telefonice de interceptare, inculpatul poart? discutii cu prietena lui specificand „da fa, da, da-am zis c? vine combinatia aia si imi trebuie neaparat bani, intelegi? Da, si a trebuit s? bag urgent, si de unde s? te sun pe tine la 3 dimineata (…) Vezi c? o sa inchid telefonul, c? mie-e rusine s? nu sune aia, da? Ca ei cred c?...c? eu am zis c? o sa arunc num?rul asta, stii?”.
Prin autorizatia nr. X/2013 din data de 04.09.2013  a fost pus sub interceptare numarul de telefon X precum si seria IMEI: X apartinand inculpatului PA .
Din redarea notelor telefonice de interceptare, reiese c? inculpatul PA poart? discutii telefonice cu o persoan? de sex masculin specificand „Nu prea am cum s? ies din cas?”., „Nu, am facut o combinatie, trebuie s? stau putin cam plecat, intelegi?”, „sau sa plec dracu pe undeva, ca sofer, nu conteaz? prin ce t?ri ajung.”, „Nu-i problem?, c? stiu eu cum s? fac s? nu m? duc la pusc?rie”.
In cursul urm?ririi penale, au fost solicitate instantei de judecat? si listingul posturilor telefonice folosite de inculpat, in cauz? fiind intocmit? si o hart? relational?, astfel:
- cartela cu numarul de telefon X(ce a fost folosit? la s?varsirea infractiunii) a fost utilizat? in terminalele mobile cu seria IMEI Xsi X;
- pe aceleasi terminale mobile cu seriile IMEI a fost folosit? si cartela cu nr. X, cartel? ce a apartinut inculpatului PA;
- numerele de telefon X, X precum si num?rul de telefon X (ce apartine inculpatului PA, num?r de telefon ce a fost si interceptat) au stabilit leg?turi telefonice comune, elocvent este stabilirea de catre cele trei cartele a leg?turilor telefonice comune cu nr. X - PC, C.N.P.  - tat?l inculpatului, de unde reiese c? titularul acestor posturi telefonice este inculpatul PA.
          Pe parcursul cercet?rilor nu s-a putut stabili cine a fost cumparatorul si beneficiarul final al cantit?tii de 21,72 tone otel beton si nici persoana de sex feminin care s-a recomandat a fi “AS” si care a utilizat num?rul de telefon X. Nu s-a putut stabili nici dac? persoana care a utilizat num?rul de telefon Xsi s-a recomandat „AS” este una si aceeasi cu inculpatul PA. Nu s-a putut stabili nici identitatea persoanei tatuate pe um?r care l-a insotit pe inculpat la interceptarea camionului la intrarea in Medgidia, martorul MOdeclarand c? inculpatul a fost insotit de un barbat, acestia venind la locul de intalnire cu un taxi.
           In cauza au fost efectuate adrese c?tre X  pentru a identifica titularul seriilor de I.P. ce au fost folosite de inculpat pentru postarea anuntului pe site-ul bursei  de transport, ins? in urma verific?rilor efectuate nu s-a putut stabili acest aspect.
          Totodat?, au fost efectuate verific?ri la Primaria Mun. Medgidia, precum si la O.C.P.I Constanta in vederea identific?rii de bunuri pentru aplicarea sechestrului asigurator insa inculpatul PA nu detine bunuri mobile si imobile.
Inculpatul a fost citat in repetate randuri, pe numele s?u fiind emis si un mandat de aducere, ins? acesta s-a sustras urm?ririi penale.
Ulterior, la data de 23.04.2014 a fost incarcerat la Penitenciarul Poarta Alb? fiind condamnat definitiv pentru s?varsirea altei fapte penale.
Fiind audiat in cursul urm?ririi penale (f. 932-934 d.u.p.), acesta nu a recunoscut fapta comis?, relatand o situatie referitoare la preluarea E. Inculpatul a negat c? ar avea cunostint? despre vreunul dintre numerele de telefon indicate anterior, negand faptul c? ar fi purtat vreodat? convorbiri telefonice de pe aceste cartele. Totodat?, inculpatul a negat c? l-ar cunoaste pe soferul MS si a precizat c? nu poate explica de ce acesta l-a indicat ca fiind persoana care a dirijat transportul de marf? c?tre depozit.
Inculpatul nu a oferit nicio explicatie cu privire la imprejurarea c? el este persoana care figureaz? ca platitor al anuntului de efectuare transport postat de E. pe site-ul D, ci s-a limitat doar la a declara c? nu are nicio cunostint? despre aceast? plat?.
Inculpatul nu a putut fi audiat de c?tre instant?, intrucat s-a sustras de la judecarea cauzei, desi avea cunostint? despre procesul penal, precum si de mandatele de aducere emise pe numele s?u.
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, coroborate cu pozitia procesual? a inculpatului, care s-a sustras atat de la um?rirea penal?, cat si de la judecarea cauzei, imposibilitatea acestuia de a furniza explicatii cu privire la aspectele esentiale ale cauzei indicate anterior si care il indic? ca autor al infractiunii, instanta constat? c? fapta exist?, constituie infractiune si a fost s?varsit? cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
Cu titlu prealabil, in ceea ce priveste legea penal? aplicabil? in cauz?, instanta constat? c? in conformitate cu art. 104 din Legea nr. 255/2013 privind Legea de punere in aplicare a Codului de Procedur? penal?, la data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedur? Penal?. Conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la aceeasi dat? a intrat in vigoare si Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Referitor la modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile, instanta constat? c? prin decizia nr. 265/6.05.2014, publicat? in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372/20.05.2014, Curtea Constitutional? a stabilit c? dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in m?sura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile. In considerentele deciziei, Curtea Constitutional? a retinut c?, in caz de tranzitie, judec?torul este tinut de aplicarea legii penale mai favorabile, in ansamblu, fapt justificat prin aceea c? nu trebuie s? ignore viziunea fie preponderent represiv?, asa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventiv?, asa cum este cazul actualului Cod penal. Solutia se impune pentru c? nu poate fi inc?lcat? finalitatea urm?rit? de legiuitor cu ocazia adopt?rii fiec?rui cod in parte, deoarece nu intampl?tor cele dou? coduri, desi fiecare cu o conceptie unitar? proprie, au viziuni diferite asupra modului in care sunt ap?rate valorile sociale de c?tre legea penal?.
De asemenea, in leg?tur? cu decizia nr. 2/14.04.2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penal?, Curtea Constitutional? a constatat c? odat? cu publicarea prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, efectele Deciziei nr. 2/14.04.2014 a instantei supreme inceteaz? in conformitate cu prevederile art. 147, alin. 4 din Constitutie si cu cele ale art. 477¹ din Codul de procedur? penal?.
In aceeasi m?sur?, instanta de contencios constitutional a impus modalitatea de aplicare a deciziei Curtii Constitutionale de c?tre instantele de judecat?, ar?tand c? art. 5, alin. 2 C. pen. nu sunt incidente ca efect al pronunt?rii prezentei decizii, intrucat, in acest caz, Curtea nu declar? neconstitutional? o prevedere legal?, astfel c? nu se produc consecinte asupra existentei normative in ordinea juridic? a prevederii supuse controlului, ci se stabileste doar, pe cale de interpretare, un unic inteles constitutional al art. 5 din Codul penal.
Fat? de acestea, avand in vedere c?, potrivit art. 147, alin. 4 din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt definitive si general obligatorii, instanta constat? c? singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile in cauza de fat? este prin stabilirea, in mod concret, a mecanismului de r?spundere penal? conform ambelor coduri si de a aplica inculpatului mecanismul r?spunderii penale cel mai favorabil.
Potrivit art. 244, alin. 1 C. pen. „inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adev?rat? a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas? a unei fapte adev?rate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust si dac? s-a pricinuit o pagub?, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani”, iar conform alin. 2 al aceluiasi articol „insel?ciunea s?varsit? prin folosirea de nume sau calit?ti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Dac? mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplic? regulile privind concursul de infractiuni.”
Legea penal? veche prevede c? infractiunea de insel?ciune prev?zut? de art. 215, alin. 1, 2 si 3 C. pen. de la 1969, a c?rei incadrare juridic? este aplicabil? in cauz? prin raportare la situatia de fapt retinut? de instant?, se sanctioneaz? cu o pedeaps? cuprins? intre 6 luni si 12 ani inchisoare.
Desi in abstracto, prin compararea limitelor de pedeaps?, apare ca fiind mai favorabil? legea nou?, intrucat prevede limite de pedeaps? mai reduse pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatului, instanta constat? c? in concreto, apare ca fiind mai favorabil? legea veche, in conditiile in care fapta din prezenta cauz? a fost comis? in stare de recidiv? postcondamnatorie fat? de infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendarea sub supraveghere a execut?rii pedesei, prin Sentinta penal? nr. 1431/01.07.2011 pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin nerecurare la data de 19.07.2011, precum si in concurs real cu infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea la pedeapsa rezultant? de 2 ani inchisoare prin Sentinta penal? nr. 931/10.03.2014 pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin neapelare la data de 17.04.2014.
In aceste conditii, aplicarea legii penale noi ar conduce la aplicarea unui spor de pedeaps? obligatoriu. Astfel, art. 34, alin. 1, lit. b C. pen. de la 1969 prevede ca, in cazul in care,     „s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim este neindestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani”. Deci, C. pen. de la 1969 reglementeaza regimul sanctionator al cumulului juridic, cu spor facultativ; cu privire la aceasta forma de pluralitate de infractiuni, fiind necesar a se respecta si limita impusa de art. 34, alin. 2 C. pen. de la 1969 din acest act normativ, respectiv interdictia depasirii totalului pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente.
In schimb, art. 39, alin. 1, lit. b din Noul Cod Penal prevede ca, in cazul in care, „s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.” Cu alte cuvinte, legea penal? actual? reglementeaza regimul sanctionator al cumulului juridic, cu spor obligatoriu, cu privire la aceasta forma a pluralit?tii de infractiuni.
Astfel, apreciind c? inculpatului PA ii este mai favorabil? legea penal? veche, in temeiul art. 386, alin. 1 C. proc. pen., instanta va admite cererea formulat? de reprezentantul Ministerului Public si va dispune schimbarea incadr?rii juridice a faptei retinut? prin actul de sesizare in sarcina inculpatului din infractiunea de inselaciune prev?zut? de art. 244, alin. 1, alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. si art. 41, alin. 1 C. pen si art. 5 C. pen. in infractiunea de insel?ciune prev?zut? de art. 215, alin. 1, 2 si 3 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, lit. a C. pen. de la 1969 si a art. 37, lit. a C. pen. de la 1969, totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
In drept, fapta inculpatului PA constand in aceea c? in data de 13.08.2013, cu ajutorul altor persoane ramase neidentificate, cu intentie, a indus si mentinut in eroare pe reprezentantii persoanei vatamate S.C.Bacau, prin folosirea unor nume si calitati mincinoase, cu ocazia efectuarii unei curse de trasport avand ca obiect cantitatea de 21,78 tone otel, modificand locul de descarcare si insusindu-si astfel marfa, cauzandu-i acesteia un prejudiciu de 56.609,38 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de insel?ciune prev?zut? de art. 215, alin. 1, 2 si 3 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, lit. a C. pen. de la 1969 si a art. 37, lit. a C. pen. de la 1969, totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
Elementul material al infractiunii de insel?ciune const? in inducerea in eroare a persoanei v?t?mate cu privire la efectuarea transportului de marf? si identitatea real? a transportatorului.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu forma de vinov?tie a intetiei directe.
Urmarea imediat? a constat in producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei v?t?mate, acesta nefiind recuperat.
Legatura de cauzalitate dintre actiunea inculpatului si prejudiciul creat este dovedita prin probatoriul administrat si rezulta din aceea ca in lipsa activitatii inculpatului, paguba nu s-ar fi produs.

VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar c? sunt indeplinite conditiile cumulativ prev?zute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoial? rezonabil? c? fapta exist?, constituie infractiune, sub aspectul laturii obiective si subiective, si a fost s?varsit? de c?tre inculpatul PA cu forma de vinov?tie prev?zut? de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere c? functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corect? proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana c?reia ii este destinat? in vederea reintegr?rii in societate. Se va urm?ri formarea unei atitudini corecte fat? de munc?, fat? de ordinea de drept si fat? de regulile de convietuire social?.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prev?zute de art. 72 C. pen. de la 1969, respectiv dispozitiile p?rtii generale ale codului penal, limitele de pedeaps? fixate in partea special?, gradul de pericol social al faptei s?varsite, persoana infractorului si imprejur?rile care atenueaz? sau agraveaz? r?spunderea penal?, precum si criteriile prev?zute de art. 74 C. pen., in cuprinsul c?ruia se arat? c? stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii s?varsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaz? dup? urm?toarele criterii: imprejur?rile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creat? pentru valoarea ocrotit?; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul s?varsirii infractiunii si scopul urm?rit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dup? s?varsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de s?n?tate, situatia familial? si social?.
In plus, instanta retine c? potrivit Deciziei nr. 2040 din 12.06.2012 a  I.C.C.J. Sectia Penal?, in cadrul criteriilor pentru evaluarea intentiilor in cazul infractiunilor de insel?ciune ,se inscriu conduita persoanei acuzate in leg?tur? cu alte contracte, m?surile luate pentru respectarea clauzelor contractuale sau pentru efectuarea pl?tii, coerenta m?surilor cu scopul urm?rit, atitudinea fat? de respectarea normelor care guverneaz? domeniul in spet?, rulajul m?rfurilor sau a incas?rilor precum si caracterul diferit sau consecvent al conduitei persoanei acuzate fat? de faptele din cauza dedus? judec?tii, al?turi de elementele determinante pentru incheierea contractului cunoasterea de c?tre p?rtile contractante a modului in care se va desf?sura contractul, a momentului si a modului in care se va face plata, existenta unor imprejur?ri imprevizibile.”
Instanta retine pericolul social concret al infractiunii deduse judec?tii, evidentiat in principal prin modul de operare al inculpatului si prin indr?zneala de care acesta a dat dovad?. Totodat?, cuantumul relativ ridicat al prejudiciului reprezint? un alt element ce confer? o gravitate sporit? infractiunii.
Functia educativa a pedepsei, in ceea ce il priveste pe inculpatul PA apare a fi de prisos, avand in vedere ca acesta a mai fost condamnat anterior de mai multe ori pentru savarsirea unor infractiuni, insa nu a inteles sa isi corijeze comportamentul si sa adopte o conduita care sa nu intre in conflict cu normele penale.
Chiar dac? individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judec?torului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriv?, el trebuie s? fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dup? reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamn? consacrarea explicit? a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instant?. De altfel, ca s?-si poat? indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realiz?rii scopului s?u si al legii, pedeapsa trebuie s? corespund? sub aspectul naturii (privativ? sau neprivativ? de libertate) si duratei, atat gravit?tii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezint?, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o just? individualizare a sanctiunii, care s? tin? seama de persoana c?reia ii este destinat?, pentru a fi ajutat? s? se schimbe, in sensul adapt?rii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Fat? de intreaga activitate infractional? derulat?, inculpatul trebuia s? stie c?, pe lang? drepturi, are si o serie de datorii, obligatii, r?spunderi, care caracterizeaz? comportamentul s?u in fata societ?tii.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, v?zand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comport?ri viitoare si de a se abtine de la s?varsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeaps? este aplicat? si pus? in executare, intensitatea si generalitatea dezaprob?rii morale a faptei si f?ptuitorului, conditioneaz? caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin m?rimea privatiunii, trebuie s? reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinov?tie a f?ptuitorului.
Doar o pedeaps? just? si proportional? este de natur? s? creeze aptitudinea subiectiv? a inculpatului de a se corija si elibera de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea s?varsirii de infractiuni. Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va aplica inculpatului PA pedeapsa de de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de insel?ciune prev?zut? de art. 215, alin. 1, 2 si 3 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, lit. a C. pen. de la 1969 si a art. 37, lit. a C. pen. de la 1969, totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.
In continuare, instanta constat? c? infractiunea dedus? judec?tii in prezenta cauz? a fost comis? in concurs real prev?zut de art. 33, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 cu infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa rezultant? de 2 ani inchisoare prin Sentinta penal? nr. 931/10.03.2014 pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin neapelare la data de 17.04.2014.
Astfel, instanta va repune in componentele sale aceast? pedeaps? rezultant?, respectiv:
-  pedeapsa de 1 an inchisoare aplicat? pentru s?varsirea infractiunii de act sexual cu un minor prev?zut? de art. 220, alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. si art. 44 C. pen., totul cu aplicarea art. 5 C. pen.;
- pedeapsa de 1 an inchisoare aplicat? prin Sentinta penal? nr. X pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin nerecurare la data de 19.07.2011 si a c?rei suspendare sub supraveghere a fost revocat? prin Sentinta penal? nr. Z pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin neapelare la data de 17.04.2014;
In continuare, in temeiul art. 33, lit. a C. pen. de la 1969, art. 34 alin. 1, lit. b C. pen. de la 1969 si art. 36, alin. 1 C. pen. de la 1969, totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen. instanta va contopi pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicat? in prezenta cauz? cu  pedeapsa de 1 an inchisoare aplicat? prin Sentinta penal? nr. X pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin nerecurare la data de 19.07.2011 si a c?rei suspendare sub supraveghere a fost revocat? prin Sentinta penal? nr. Z pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin neapelare la data de 17.04.2014
In temeiul art. 864 C. pen. de la 1969 cu referire la art. 83 C. pen. de la 1969, va mentine dispozitia de revocare a beneficiului suspend?rii sub supraveghere cu privire la pedeapsa de 1 an inchisoare aplicat? prin Sentinta penal? nr. X pronuntat? de Judec?toria Medgidia, definitiv? prin nerecurare la data de 19.07.2011 si va dispune executarea acesteia al?turi de pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare stabilit? anterior, in final inculpatul PA urmand a executa pedeapsa rezultant? unic? de 4 ani si 6 luni inchisoare.
La stabilirea pedepselor accesorii, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a statuat ca interdictia tuturor drepturilor prevazute de art. 64 C. pen. de la 1969 ca pedeapsa nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptei comise de inculpat denota o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64, lit. a, teza a II-a si lit. b C. pen. de la 1969. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ii vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei principale, sanctiune necesara si proportionala cu scopul urmarit prin aplicarea acesteia.
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise de catre inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Totodata, tinand cont de imprejurarea ca fapta in discutie nu a fost savarsita de inculpat folosindu-se de functia sau profesia lui in scopul savarsirii infractiunii, neavand nicio legatura cu exercitarea autoritatii parintesti, instanta fata de criteriile prevazute de art. 71 alin. 3 Cod penal, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie, apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
In consecinta, potrivit art. 71 Cod penal, pe durata executarii pedepsei, inculpatului PA i se vor interzice cu titlu de pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 64, alin. 1, lit. a, teza a II-a si b C. pen. de  la 1969.
In temeiul art. 36, alin. 3 C. pen. de la 1969 din pedeapsa rezultant? stabilit? in prezenta cauz?, instanta va deduce perioada executat? anterior, respectiv de la data de 23.04.2014 pan? la data de 13.11.2015, inclusiv.

VII. Solutionarea actiunii civile
Instanta retine c? r?spunderea civil? a inculpatului PA este intemeiat? pe dispozitiile art. 1349, alin. 1 si 2 C. civ. potrivit c?rora orice persoan? are indatorirea s? respecte regulile de conduit? pe care legea sau obiceiul locului le impune si s? nu aduc? atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, avand discern?mant, incalc? aceast? indatorire r?spunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat s? le repare integral.
Instanta reaminteste c? actiunea civil? in procesul penal are ca obiect tragerea la r?spundere civil? a inculpatului, in vederea oblig?rii  la repararea just? si integral? a pagubelor cauzate prin infractiunea s?varsit?. Conform art. 1357 Cod Civil, “cel care cauzeaz? altuia un prejudiciu printr-o fapt? ilicit?, s?varsit? cu vinov?tie, este obligat s? il repare”.
Exercitarea actiunii civile in cadrul procesului este conditionat? de indeplinirea cumulativ? a urm?toarelor conditii:
 a) infractiunea s? fi cauzat un prejudiciu material sau moral;
 b) intre infractiunea s?varsit? si prejudiciul cerut a fi acoperit s? existe o leg?tur? de cauzalitate;
 c) prejudiciul trebuie s? fie cert;
 d) prejudiciul s? nu fi fost reparat;
 e) in cazul persoanelor  fizice cu capacitate deplin? de exercitiu s? existe cererea de constituire ca parte civil? in cadrul procesului penal.
Prejudiciul reprezint? rezultatul negativ al inc?lc?rii ilicite a unui drept subiectiv si potrivit principiului (restitutio in integrum), cel vinovat de producerea faptului prejudiciabil, trebuie obligat la inl?turarea tuturor consecintelor d?un?toare ale faptului ilicit si culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, in scopul repunerii, pe cat posibil, in situatia anterioar? a victimei. 
In procesul penal, in cazul in care persoanele v?t?mate exercit? actiunea civil?, instanta are obligatia de a stabili dac? prin fapta comis? de inculpat cu vinov?tie s-a produs un prejudiciu si, in caz afirmativ, s? stabileasc? intinderea acestuia. In aceste conditii r?spunderea civil? delictual? fiind conditionat? de existenta unui prejudiciu, rezult? c? existenta acestuia, intinderea lui si leg?tura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapt? trebuie dovedite. Rezult? asadar c? pentru acordarea de desp?gubiri civile este necesar s? se stabileasc? prin probe certe atat existenta unui prejudiciu, cat si valoarea acestuia.
Tragerea la r?spundere civil? a autorului faptei ilicite nu poate s? opereze decat in limita valorii prejudiciului real si efectiv produs, intrucat in caz contrar s-ar transforma intr-o imbog?tire f?r? temei legal a persoanei care solicit? plata desp?gubirilor.
Efectul principal al r?spunderii civile const? in nasterea unui raport juridic de obligatii intre autorul prejudiciului si victima injust prejudiciat?, al c?rui continut juridic este alc?tuit din dreptul de creant? al victimei la repararea prejudiciului si indatorirea corelativ? a persoanei chemat? de lege s?-l repare. Persoana v?t?mat? devine astfel creditorul obligatiei de reparare a prejudiciului, iar autorul prejudiciului, inculpatul, este debitorul acelei obligatii. Realizarea creantei creditorului si executarea obligatiei personale a debitorului inseamn? repararea prejudiciului si repunerea victimei in situatia anterioar?.
Art. 1385 C. civ. stabileste si intinderea reparatiei – dac? legea nu prevede altfel, acesta se repar? integral, iar desp?gubirea trebuie s? cuprind? si piederea suferit? de cel prejudiciat, castigul pe care in conditii obisnuite el ar fi putut s? il realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile f?cute cu evitarea sau limitarea prejudiciului.
Avand in vedere cele ce preced, v?zand inscrisruile depuse la dosarul de urm?rire penal? ce atest? valoarea total? a cantit?tii totale de 21,78 tone otel, instanta va admite actiunea civil? formulat? de persoana v?t?mat? constituit? parte civil? S.C.si va obliga pe inculpatul PA la plata catre aceasta a sumei de 56.609,38 lei cu titlu de daune materiale.

VIII. Cheltuieli de judecat?
Fat? de solutia de condamnare dispus? in cauz? si v?zand prevederile art. 272 C. proc. Pen. si art. 274 alin. 1 C. proc. Pen., instanta il va obliga pe inculpat la plata c?tre stat a sumei de 2.322,97 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (in care sunt incluse si sumele avansate de stat referitoare la cheltuielile de transport si mas? acordate martorei UMC), din care suma de 1.200 lei aferent? urm?ririi penale si suma de 1.122,97 lei in cursul judec?tii, urmand ca onorariul aparatorului desemnat din oficiu in cuantum de 260 lei – av. B, delegatie nr. X/10.09.2016, s? aman? in sarcina statului si s? fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei.