Ucidere din culpa
(Hotarare nr. 1546 din data de 09.11.2016 pronuntata de Judecatoria Bacau)Deliberand asupra cauzei penale de fat?, constat? urm?toarele:
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 10.11.2015 al Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u in dosar nr. X inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 14597/180/2015 la data de 24.11.2015 s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului CI pentru s?varsirea infractiunii de ucidere din culp? prev?zut? de art. 192, alin. 2 si 3 C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? in data de 21.06.2014, in timp ce conducea autoutilitara marca Mercedes-Benz cu nr. de inmatriculare X pe DN 2 in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, avand directia de deplasare Bacau - Adjud, pe banda de langa axul drumului, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati (depasirea in parte a axului drumului si patrunderea pe contrasens), inculpatul CI a intrat in coleziune cu autotrenul marca DAF cu num?rul de inmatriculare X, ce tracta semiremorca marca Schmitz cu num?rul de inmatriculare X condus regulamentar de victima BT, cauzand in urma impactului uciderea din culpa a acestuia din urma precum si a numitului MG, care dormea pe bancheta din spate a autovehiculului condus de inculpat.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto aferenta f. 5-10 d.u.p.; buletine analiza toxicologica f. 72 d.u.p.; declaratie suspect / inculpat CI f. 150-151 d.u.p.; raport medico-legal de necropsie nr. X f. 101-103 d.u.p.; raport de expertiz? tehnic? f. 113-118, 119-123 d.u.p.; declaratii BN f. 94-95 d.u.p.; fis? cazier judiciar f. 152 d.u.p.
II. Camera preliminar?
Prin Incheierea din data de 29.01.2016 (f. 27 d.i.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul CI.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constatat c? nu au fost formulate cereri ori invocate exceptii de c?tre inculpat sau ap?r?torul acestuia cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?.
III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Anterior citirii actului de sesizare al instantei, persoanele v?t?mate BNG, BDG,BA, BD si GDN, GD, prin ap?r?tor ales, s-au constituit p?rti civile in cauz?, dup? cum urmeaz?:
- persoana v?t?mat? BN, fiul victimei, cu suma total? de 1.507.120 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 1.000.000 euro cu titlu de daune morale si suma de 507.120 euro reprezentand venitul nerealizat, constand in rata lunar? a pensiei de intretinere pentru o perioad? de 10 ani;
- persoana v?t?mat? BD, sotia victimei. cu suma total? de 729.246,875 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 700.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 15.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- persoana v?t?mat? BA, mama victimei cu suma total? de 719.246,875 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 700.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 5.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- persoana v?t?mat? BD, sora victimei cu suma total? de 519.246,875 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 500.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 5.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- persoana v?t?mat? GD cursul B.N.R. din care suma de 500.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 5.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare.
In acest sens, la termenul din data de 12.04.2016, instanta a procedat la audierea persoanelor v?t?mate BD si BD, cu privire la situatia de fapt, precum si in ceea ce priveste pretentiile civile.
La acelasi termen de judecat?, persoanele v?t?mate MO, MD prin reprezentant legal MO, MF, MA si NL au depus la randul lor cerere de constituire parte civil? in cauz?, solicitand obligarea asigur?torului de r?spundere civil? la plata urm?toarelor sume:
- pentru ML, mama victimei, suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale si suma de 29.109,80 lei cu titlu de daune materiale reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- pentru MO, sotia victimei, suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale;
- pentru MD, fiul victimei, suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale;
- pentru MA, sora victimei, suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale;
- pentru ML, fratele victimei, suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale.
Ulterior, persoanele v?t?mate si-au modificat cuantumul pretentiilor civile, persoanele v?t?mate BD si BN solicitand obligarea asigur?torului la plata contravalorii sedintelor de psihoterapie, a onorariului avocatial si a cheltuielilor de transport si solicitand doar suma de 395.040 euro reprezentand venitul nerealizat, constand in rata lunar? a pensiei de intretinere pentru o perioad? de 10 ani, iar persoana v?t?mat? MD, prin reprezentant legal, a solicitat obligarea asigur?torului la plata unei prestatii periodice in cuantum de 300 euro lunar, pan? la implinirea varstei majoratului.
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus la cunostint? inculpatului CI invinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si prevederile art. 70, alin. 2 C. proc. Pen., respectiv faptul c? are dreptul s? nu fac? nici o declaratie, c? tot ce declar? poate fi folosit si impotriva sa, iar dac? accept? s? dea declaratii are obligatia s? spun? tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
Astfel, la primul termen de judecat?, cu procedura legal indeplinit?, ulterior citirii in extras de c?tre grefierul de sedint? in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judec?tii, instanta l-a intrebat pe inculpat dac? solicit? ca judecata s? aib? loc numai pe baza probelor administrate in cursul urm?ririi penale si a inscrisurilor prezentate de p?rti, aducandu-i la cunostint? dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. pen. iar, in urma r?spunsului negativ al acestuia a procedat la audierea sa, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C. proc. Pen. (f. 126-129 vol II d.i.)
Totodat? au fost audiati martorii BR (f. 162 vol II d.i.), PS (f. 164 vol II d.i.), FM(f. 166 vol II d.i.), FE (f. 168 vol II d.i.) si PC (f. 235 vol II d.i.), propusi de persoanele v?t?mate in dovedirea pretentiilor civile, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei si s-a incuviintat pentru p?rti proba cu inscrisuri.
De asemenea, instanta a admis cererea formulat? de inculpat si de c?tre asigur?torul de r?spundere civil? si a dispus in cauz? efectuarea unei expertize criminalistice de c?tre experti din cadrul Laboratorulu Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, fiind depus raportul de expertiz? criminalistic? nr. X(f. 216-232 vol II d.i.).
IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
Analizand materialul probator administrat in cursul urmariri penale instanta constata ca situatia de fapt astfel cum a fost descrisa in cuprinsul actului de sesizare al instantei este una corecta si corespunde realitatii, urmand a o retine intocmai, cu preciz?rile ce vor fi f?cute in continuare.
Astfel, instanta retine c? in dimineata zilei de 21.06.2014, in jurul orelor 05:10, lucratorii de politie rutiera din cadrul I.P.J. Bacau - Serviciul Rutier, au fost sesizati ca pe DN 2, in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenesti.
In urma cercetarilor efectuate a rezultat faptul ca in dimineata zilei de 21.06.2014, in jurul orelor 05:00, inculpatul CI conducea autoutilitara marca Mercedes-Benz cu nr. de inmatriculare X pe DN 2 in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, avand directia de deplasare Bacau - Adjud, pe banda de langa axul drumului, fiind insotit de victima MGC, care dormea pe bancheta din spatele soferului. Astfel, in timp ce circula in dreptul km 262+450 m, la un moment dat, inculpatul CI fiind in rulaj intr-o curba la dreapta din cauza vitezei si a neatentiei in conducere a parasit partial banda sa de mers si a patruns pe contrasens, intrand in coliziune cu autotrenul marca DAF avand nr. de inmatriculare X, ce tracta semiremorca marca Schmitz cu nr. de inmatriculare X, condus regulamentar de c?tre victima BT
In urma impactului frontal stanga deosebit de violent dintre cele doua autovehicule, victima BT, care nu purta centura de siguranta, a fost proiectata pe carosabil in partea stanga a autotrenului suferit leziuni grave atat in urma impactului cu autoutilitara condusa de inculpatul CI, cat si din cauza proiectarii pe carosabil din cabina autotrenului, leziuni care au condus pe loc la decesul acestuia.In urma aceluiasi impact dintre cele doua autovehicule, victima MG a suferit leziuni care au condus la decesul acestuia la locul accidentului cat si vatamarea corporala a numitei BD, care se afla in autotrenul condus de sotul ei BT, leziuni pentru care C.J.M.L. Tulcea a eliberat un certificat medico-legal din care rezulta ca persoana vatamata necesita pentru vindecarea leziunilor cauzate in urma accidentului auto ce formeaza obiectul cercetarilor un numar de 55 zile ingrijiri medicale.
Conform buletinelor de analiza toxicologica-alcoolemie intocmite de S.J.M.L. Bacau, in urma analizelor probelor de sange prelevate de la cei doi conducatorii auto implicati in accident, a rezultat ca acestia nu consumasera bauturii alcoolice.
Din concluziile raportului medico-legal nr. X a reiesit c? moartea numitului BT a fost violenta si s-a datorat stopului cardio-respirator survenit consecutiv unui politraumatism soldat cu fracturi craniene si dilacerare cerebrala, fracturi costale, rupturi ale organelor interne si ale membrelor, aspecte reluate in concluziile suplimentului de expertiza nr. X.
Totodat?, din concluziile raportului medico-legal nr. X moartea numitului MG a fost violenta si s-a datorat stopului cardio respirator survenit consecutiv unui traumatism craniocerebral soldat cu fracturi cominutive craniene si dilacerare cerebrala.
In cauz?, in cursul urm?ririi penale s-a efectuat o expertiza tehnic?-auto din concluziile careia a rezultat ca singura persoana responsabila de producerea accidentului este inculpatul CI, care a patruns fara motiv pe sensul opus de mers. Expertul a stabilit ca autoutilitara condusa de inculpat circula in momentul premergator accidentului cu o viteza de circa 78 km/h, iar victima BT circula cu o viteza de circa 90 km/h, varianta acceptat? de expertul recomandat de partea civila prin aparator ales ing. X si insusita partial de expertul recomandat de inculpat, expFG.
In cursul judec?tii, in vederea l?muririi circumstantelor producerii accidentului, date fiind si aspectele evidentiate de expertii parte, instanta a admis cererea formulat? de inculpat si a dispus efectuarea unei noi expertize criminalistice de c?tre expertii din cadrul L.I.E.C. Iasi, stabilind urm?toarele obiective:
„1. Stabilirea vitezei de deplasare in momentul premerg?tor impactului:
- a autoutilitarei marca Mercedez Benz cu num?rul de inmatriculare SV 77 BBI condus? de inculpatul CIC
- a autotrenului marca DAF cu num?rul de inmatriculare Xcondus de victima BTD;
2. Directia de deplasare a celor dou? autovehicule si pozitionarea lor in raport de marcajul longitudinal ce desparte sensurile de mers, premerg?tor aparitiei st?rii de pericol, in m?sura in care o asemenea determinare este posibil?;
3. Stabilirea momentului aparitiei starii de pericol;
4. Stabilirea locului impactului prin raportare la pozitia marcajului longitudinal;
5. Stabilirea pozitiei autovehiculelor in momentul impactului; analizarea formei si dispunerii avariilor pe autovehicule cat si a vatamarilor corporale suferite de victime dar si de inculpat, retinute in actele de constatare medico-legala;
6. Determinarea in concret a dinamicii si a mecanismelor de producere a accidentului rutier, prin analiza comparat?, raportat la concluziile rapoartelor de expertiz? tehnic? intocmite in cauz? in cursul urm?ririi penale;
7. Stabilirea posibilitatilor de evitare a accidentului, precum si normele referitoare la circulatia rutier? aplicabile.”
Astfel, prin raportul de expertiz? criminalistic? nr. 149/18.08.2016, expertul din cadrul L.I.E.C. Iasi a retinut c? la data de 21.06.2014, in jurul orelor 05.00, numitul CIC se deplasa pe DN 2, in directia Bacau - Adjud, la volanul unei autoutilitare mixte marca Mercedes Sprinter 318 CDI inmatriculata cu nr. X, fiind prevazuta cu 6 locuri pentru persoane, pe bancheta din spate aflandu-se numitul MGC. In acelasi timp si pe acelasi drum, din sensul Adjud - Bacau se deplasa numitul BTD conducand un autotren compus din capul tractor marca DAF XF 95 inmatriculat cu nr. Xsi semiremorca marca Schmitz inmatriculata cu nr. X, iar in cabina capului tractor se mai aflau numita Xsi minorul BNG
Expertul, prin raportare la probatoriul administrat in cursul urm?ririi penale a ar?tat c? in zona km 262+450m, dupa ce a iesit dintr-o curba la dreapta, din cauze care nu pot fi stabilite prin intermediul expertizei criminalistice, autoutilitara mixt? marca Mercedes Sprinter 318 CDI condusa de inculpatul CIC a patruns pe contrasens astfel incat partea fronto-laterala stanga a autoutilitarei a intrat in coliziune cu partea fronto-laterala stanga a cabinei capului tractor marca DAF, impact in urma c?ruia, pe langa avarierea ampla a celor doua autovehicule, a condus la proiectarea prin locasul parbrizului, pe carosabil, a numitului BTD, traumatismele suferite conducand la decesul imediat. Totodata numitul MGC, care se afla pe bancheta din spate a autoutilitarei Mercedes, a suferit traumatisme care au condus la deces.
Referitor la locul impactului, expertul a stabilit c? acesta a fost situat pe banda de mers a autotrenului, la cca 1,3 m fata de axul drumului, in locul in care au fost identificate urmele de destratificare ale asfaltului si urme de vopsea alb/albastra - culorile celor doua autovehicule. Dupa acest loc, in care a avut loc coliziunea dintre cele doua autovehicule, a cazut pe asfalt portiera smulsa a cabinei auto DAF, a fost proiectat pe carosabil numitul BTD, autocamionul deplasandu-se pe o traiectorie rectilinie pana la oprire. In acest sens, s-a ar?tat ca daca impactul ar fi avut loc pe sensul opus de deplasare al autotrenului nu ar mai fi existat nimeni care sa fi redresat autovehiculul pe sensul sau de mers, conducatorul auto fiind expulzat din postul de conducere.
In ceea ce priveste locul impactului, expertul a concluzionat c? anterior impactului autotrenul condus de victima BTD se deplasa regulamentar pe banda sa de mers, iar autoutilitara condus? de inculpatul CIC a trecut cu rotile din stanga de axul drumului. In ceea ce priveste motivul ce a condus la inc?lcarea marcajului longitudinul, expertul nu a emis nici un punct de vedere, precizand ins? c? pe calea expertizei criminalistice nu se poate stabili aceast? imprejurare.
S-a mai retinut c? inainte de coliziune, inculpatul a rotit volanul autoutilitarei spre dreapta sa, manevra care a inclinat autoutilitara Mercedes, in jurul axei longitudinale, spre stanga, pozitia care explica atat situarea avariilor autoutilitarei cat si a cabinei capului tractor precum si a faptului ca nu i s-a putut imprima o miscare de rotatie in jurul axei verticale in sens trigonometric ci, la iesire din impact, s-a deplasat pe o directie rectilinie.
Cu privre la vitezele de deplasare ale celor dou? autovehicule, s-a concluzionat c? autotrenul condus de victima BTD se deplasa cu viteza de 90 km/h, iar viteza de impact a fost de aproximativ 59 km/h, in timp ce autoutilitara condus? de inculpat avea o vitez? de 97-98 km/h premerg?tor impactului, viteza de impact fiind de aproximativ 95 km/h.
In ceea ce priveste aparitia momentul de pericol, expertul criminalist din cadrul L.I.E.C. Iasi a opinat c?, in conditiile date, numitul BTD nu putea preveni sau evita producerea accidentului intrucat acesta rula regulamentar atat din punct de vedere al vitezei cat si din punct de vedere al pozitionarii autocamionului in raport cu axul drumului.
In ceea ce il priveste pe inculpat, expertul a ar?tat c? acesta putea preveni, cu siguranta, producerea accidentului daca nu ar fi patruns pe contrasens la iesirea din curba la dreapta, potrivit directiei sale de deplasare.
Expertul arat? c? motivul patrunderii pe contrasens nu poate fi stabilit pe cale de expertiza criminalistica, respectiva curba putand fi parcursa cu 100 km/h, fara aparitia fenomenului de derapare, nefiind semnalizata ca fiind deosebit de periculoasa. Referitor la motivele posibile, expertul a indicat deplasarea inainte si in curba cu o viteza de peste 100 km/h, la iesire din viraj autoutilitara reducandu-si viteza la 98 km/h, preocupari ale conducatorului auto care au fost de natura a-i distrage atentia de la urmarirea traficului, grad de oboseala accentuat, subliniind inc? o dat? c? aceste aspecte nu pot fi stabilite pe cale de expertiza criminalistica. Cu toate acestea, s-a opinat in sensul ca o cauza tehnica este exclusa, depresurizarea pneului stanga fata fiind consecinta a impactului nicidecum o cauza a acestuia.
In finalul raportului de expertiz? s-a concluzionat in sensul c? motivul determinant al producerii accidentului l-a constituit patrunderea pe contrasens a numitului CIC din motive care nu pot fi stabilite pe cale de expertiza criminalistica, putand fi excluse cauze de natur? tehnic?.
Instanta apreciaz? c? aspectele stabilite prin raportul de expertiz? criminalistic? nr. Xal L.I.E.C. Iasi se coroboreaz? cu celelalte mijloace de prob? administrate in cauz?, inclusiv cu cele stabilite prin raportul de expertiz? tehnic? intocmit in cursul urm?ririi penale si partial cu rapoartele extrajudiciare efectuate de expertii parte.
Raportul de expertiza efectuat in cauza si indicat mai sus se coroboreaza si cu declaratiile martorului BNG, fiul victimei BTD, care de altfel a fost si singura persoan? care a perceput in mod direct producerea accidentului, intrucat se afla pe locul din dreapta al autocamionului condus de tat?l s?u. Astfel, cu ocazia audierii in cursul urm?ririi penale, martorul, in varst? de 8 ani la momentul producerii accidentului, a ar?tat c? se afla pe bancheta din dreapta a autotrenului marca DAF cu nr. de inmatriculare Xcondus de tat?l s?u. Acesta a declarat c?: „am v?zut in fat? o dub? alb? care sem?na cu duba politiei si care venea din sens opus, pe banda de lang? axul drumului. Dup? cateva momente acea dub? a inceput s? mearg? in curb? si s? vin? spre noi, avand vitez? mare. Acea dub? a p?truns pe sensul nostru de mers si s-a lovit in partea unde se afla tat?l meu (…)”
Instanta retine c? in momentul premerg?tor impactului, autotrenul marca DAF condus de victima BTD, se deplasa in mod regulamentar pe banda sa de mers, iar din contrasens se deplasa autoutilitara condus? de inculpat, ambele autovehicule deplasandu-se cu viteza legal? pe respectivul sector de drum. Din cauza neatentiei, ori a oboselii, autovehiculul condus de inculpatul CIC, aflat in rulaj intr-o curba la dreapta, a parasit partial banda sa de mers si a patruns pe contrasens, intrand in coliziune cu autotrenul condus de BTD.
Sub un prim aspect, instanta constat? c? inculpatul, prin ap?r?tor ales, a incercat s? acrediteze ideea c? p?trunderea pe contrasens s-a datorat depresuriz?rii pneului stanga fat? al autoutilitarei. Aceast? ap?rare nu poate fi retinut?, intrucat atat prin raportul de expertiz? tehnic? efecuat in cursul urm?ririi penale, cat si prin raportul de expertiz? criminalistic? nr. Xintocmit de expertul din cadrul L.I.E.C. Iasi, s-a stabilit c? accidentul nu a avut la baz? o cauz? tehnic? ori vreo avarie a autovehiculelor implicate, deflatia pneului fiind o consecint? a impactului, nicidecum cauza determinant? a accidentului.
Referitor la aspectul invocat de inculpat, in sensul c? nu se poate stabili cu exactitate locul impactului dintre autovehicule, existand posibilitatea ca niciunul dintre soferi s? nu fi inc?lcat marcajul ce desparte cele dou? sensuri de mers, instanta constat? c? si aceast? ap?rare urm?reste doar exonerarea de r?spundere penal? a inculpatului, neavand un fundament faptic, prin raportare la situatia retinut? in urma administr?rii materialului probator. Chiar si in ipoteza invocat?, in care rotile autoutilitarei condus? de inculpat nu ar fi dep?sit marcajul, dar masina s-ar fi inclinat spre stanga, datorit? virajului c?tre dreapta in care autoutilitara era angrenat?, inculpatul avea obligatia de a reduce viteza pan? la punctul in care s? efectueze manevra in conditii de sigurant?, adic? s? nu pun? in pericol pe ceilalti participanti la trafic. De altfel, expertul din cadrul L.I.E.C a identificat in mod exact locul impactului, precizand c? acesta a avut loc pe banda de mers a autotrenului, la 1,3 m. de axul drumului.
Astfel, instanta considera ca in cauza raportul de expertiza criminalistica al L.I.E.C. Ia?i nr. Xa expus mecanismul producerii accidentului in mod corespunzator, contrar punctului de vedere al expertului parte DD(f. 274-283, vol II d.i.), expert criminalist specialitatea Accidente de Trafic Rutier, propus de catre inculpat, potrivit caruia nu se poate retine cu certitudine locul impactului si deplasarea pe contrasens a vreunuia dintre autovehicule.
Spre deosebire de aspectele indicate anterior, concluziile raportului de expertiza criminalistica al L.I.E.C. Ia?i nr. Xsunt obiective si se bazeaza exclusivpe datele certe puse la dispozitia expertului de catre organele de constatare in urma cercetarii efectuate la fata locului.
Referitor la faptul c? victimele BTD si MGC nu purtau centurile de sigurant?, instanta retine c? acest aspect nu este de natur? a diminua in vreun fel gradul de culp? al inculpatului CIC, in conditiile in care centura de sigurant? reprezint? un element de sigurant? pasiv si, asa cum a afirmat si expertul din cadru L.I.E.C. Iasi „la o sum? a vitezelor de impact de peste 150 km/h si o deformare ampl? a caroseriilor autovehiculelor – situatia concret?, nimeni nu poate afirma obiectiv c? dac? victimele purtau centura de sigurant?, traumatismele suferite nu ar fi condus la deces.”
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, instanta constat? c? fapta exist?, constituie infractiune si a fost s?varsit? cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen., apreciind totodat? c? acestuia ii revine culpa exclusiv? in producerea accidentului rutier.
V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
In drept, fapta inculpatului CIC constand in aceea c? in data de 21.06.2014, in timp ce conducea autoutilitara marca Mercedes-Benz cu nr. de inmatriculare X, pe DN 2 in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, avand directia de deplasare Bacau - Adjud, pe banda de langa axul drumului, ca urmare a dep?sirii partiale a axului drumului si patrunderea pe contrasens, a intrat in coleziune cu autotrenul marca DAF avand nr. de inmatriculare X, ce tracta semiremorca marca Schmitz cu nr. de inmatriculare X, condus regulamentar de victima BTD, cauzand in urma impactului uciderea din culpa a acestuia din urma precum si a numitului MGC, care dormea pe bancheta din spate a autovehiculului marca Mercedes-Benz intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culp? prev?zut? de art. 196, alin. 2 si 3 C. pen.
Elementul material al infractiunii este reprezentat de orice actiune sau inactiune susceptibil? de a produce, direct sau indirect, decesul unei persoane, iar in prezenta cauz? const? in actiunea inculpatului de a provoca accidentul de circulatie in urma c?ruia si-au pierdut viata numitii BTD si MGC.
Actiunea a fost s?varsit? cu ocazia efectu?rii unei activit?ti – aceea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, pentru exercitarea c?reia sunt stabilite reguli prin acte normative – O.U.G. nr. 195/2002 si H.G. nr. 1391/2006. Totodat?, actiunea a fost efectuat? cu nerespect?rea dispozitiilor legale pentru efectuarea activit?tii de conducere a unui autovehicul in localitate, respectiv prin dep?sirea marcajului longitudinul si p?trunderea pe contrasens.
Instanta consider? c? a existat o leg?tur? de cauzalitate intre dispozitiile legale nerespectate si urmare imediat? produs?, intrucat in cazul in care inculpatul CIC ar fi respectat dispozitiile legale, ar fi putut evita accidentul si implicit, accidentarea mortal? a victimelor.
Urmarea imediat? a actiunii inculpatului este reprezentat? de decesul numitilor BTD si MGC.
Leg?tura de cauzalitate intre actiunea inculpatului si urmarea imediat? rezult? si din rapoartele medico-legale de necropsie nr. X (privind pe victima BTD f. 81-84 d.u.p.) si nr. Xefectuate de S.M.L. Bac?u (privind pe victima MGC f. 101-103 d.u.p.) din care reiese c? leziunile traumatice constatate au fost de gravitate maxim?, sigur si direct mortale, incompatibile cu supravietuirea si s-au putut produce in cadrul unui accident rutier, acestea avand leg?tur? direct? de cauzalitate cu decesul fiec?rei victime in parte.
In ceea ce priveste latura subiectiv?, inculpatul CIC a s?varsit fapta cu vinov?tie in forma culpei f?r? prevedere, avand in vedere c? inculpatul nu a prev?zut rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s? prevad? c? nerespecarea regulilor rutiere poate avea ca rezultat provocarea unui accident rutier.
Referitor la solicitarea formulat? de ap?r?torul persoanelor v?t?mate BNG, BDG, BA, BDsi GDM, in sensul de a se retine la incadrarea juridic? a faptei retinut? in sarcina inculpatului si prevederile art. 77, lit. c C. pen. referitor la s?varsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natur? s? pun? in pericol alte persoane ori bunuri, instanta o va respinge ca v?dit neintemiat?, apreciind c? in raport de situatia de fapt retinut? in cele ce preced, dat? fiind si latura subiectiv? a culpei cu prevedere, de esenta infractiunii prev?zut? de art. 196 C. pen., aceast? circumstant? nu isi g?seste aplicabilitatea. De altfel, in cazul accidentelor rutiere, in majoritatea cazurilor, activitatea culpabil? a persoanei vinvovate de producerea accidentului este natur? a pune in pericol integritatea ori viata a mai multor persoane.
VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar c? sunt indeplinite conditiile cumulativ prev?zute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoial? rezonabil? c? fapta exist?, constituie infractiune, sub aspectul laturii obiective si subiective, si a fost s?varsit? de c?tre inculpat cu forma de vinov?tie prev?zut? de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere c? functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corect? proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana c?reia ii este destinat? in vederea reintegr?rii in societate. Se va urm?ri formarea unei atitudini corecte fat? de munc?, fat? de ordinea de drept si fat? de regulile de convietuire social?.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prev?zute de art. 74 C. pen., in cuprinsul c?ruia se arat? c? stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii s?varsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaz? dup? urm?toarele criterii: imprejur?rile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creat? pentru valoarea ocrotit?; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul s?varsirii infractiunii si scopul urm?rit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dup? s?varsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de s?n?tate, situatia familial? si social?.
Referitor la persoana inculpatului, acesta avea varsta de 45 de ani la momentul s?varsirii infractiunii, este c?s?torit, are studii liceale. Instanta retine c? inculpatul nu se afl? la primul contact cu legea penal?, fiind condamnat anterior la o pedeaps? rezultant? de 6 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea unor drepturi prin Sentinta penal? nr. X pronuntat? de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, modificat? si r?mas? definitiv? prin Decizia penal? nr. 17/20.02.2003 a Curtii Militare de Apel, fiind eliberat conditionat din executarea pedepsei la data de 07.09.2011. Desi condamnarea anterioar? nu atrage starea de recidiv?, antecedenta penal? nu poate conduce la retinerea vreuneia dintre circumstantele atenuante prev?zute de lege, asa cum a solicitat ap?r?torul inculpatului.
Pe parcursul procesului penal, inculpatul nu a recunoscut s?varsirea infractiunii de ucidere din culp?, precizand la momentul audierii sale c? in urma accidentului s-a lovit la cap si nu isi aminteste nimic despre circumstantele producerii acestuia (f. 126 vol II d.i.), f?r? ins? a depune la dosarul cauzei c? leziunile suferite i-au afectat in vreun fel memoria. In aceeasi declaratie, inculpatul arat? c?, in opinia sa, era imposibil s? efectueze un viraj in curb? dac? ar fi adormit la volan.
Instanta apreciaz? c? la producerea evenimentului rutier au contribuit o serie de factori dintre care cel mai important a fost fie oboseala manifestat? de inculpat (conform propriei declaratii, plecase in jurul orei 01.00 din loc. Siret, jud. Suceava si a condus pan? la aproximativ ora 05.00, cand a ajuns in mun. Bac?u), fie neatentia conduc?torului auto, cu consecinta inc?lc?rii regulilor de circulatie, respectiv prin dep?sirea marcajului ce separa sensurile de mers si p?trunderea partial? pe contrasens.
Atat pe parcursul urm?ririi penale, cat si pe durata desf?sur?rii cercet?rii judec?toresti in cauz?, inculpatul CIC a incercat s? avanseze diferite ipoteze legate de modul de producere al accidentului, respectiv deflatia unuia dintre pneurile autoutilitarei pe care o conducea (invocand cazul fortuit), faptul c? victima BTD conducea prea aproape de axul drumului, imprejurarea c? victimele nu purtau centura de sigurant?, avand astfel culp? in ceea ce produce rezultatului negativ intrucat in ipoteza contrar? leziunile suferite nu ar fi avut caracter tanatogenerator. Tocmai din aceste motive, instanta a incuviintat efectuarea unei noi expertize in cauz? de c?tre L.I.E.C. Iasi, din raportul de expertiz? criminalistic? rezultand c? inculpatului ii revine culpa exclusiv? in ceea ce priveste producerea accidentului.
Mai mult, instanta retine c? inculpatul s-a ar?tat mai degrab? preocupat de prelungirea dreptului de a conduce, decat de consecintele deosebit de grave pe care fapta sa le-a produs. Desi a manifestat o atitudine de regret fat? de decesul celor dou? victime, inculpatul a ar?tat in permanent? c? nu se consider? vinovat de producerea accidentului.
Cu toate acestea, pedeapsa ce ii va fi aplicata inculpatului CIC in prezenta cauz? nu trebuie sa aiba nicidecum un caracter vindicativ, ci trebuie sa fie proportionala cu pericolul generat de faptele comise si cu circumstantele personale ale acestuia.
Chiar dac? individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judec?torului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriv?, el trebuie s? fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dup? reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamn? consacrarea explicit? a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instant?. De altfel, ca s?-si poat? indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realiz?rii scopului s?u si al legii, pedeapsa trebuie s? corespund? sub aspectul naturii (privativ? sau neprivativ? de libertate) si duratei, atat gravit?tii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezint?, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o just? individualizare a sanctiunii, care s? tin? seama de persoana c?reia ii este destinat?, pentru a fi ajutat? s? se schimbe, in sensul adapt?rii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, v?zand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comport?ri viitoare si de a se abtine de la s?varsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeaps? este aplicat? si pus? in executare, intensitatea si generalitatea dezaprob?rii morale a faptei si f?ptuitorului, conditioneaz? caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin m?rimea privatiunii, trebuie s? reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinov?tie a f?ptuitorului.
Potrivit art. 192, alin. 2 „uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni” iar conform alin. 3 al aceluiasi articol, „daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute in alin. (1) si alin. (2) se majoreaza cu jumatate.” Rezult? asadar c? limitele de pedeaps? aplicabile in cauz? sunt cuprinse intre 3 ani si 10 ani si 6 luni inchisoare, nefiind incident? nicio dispozitie care s? aib? ca efect reducerea pedepsei.
Doar o pedeaps? just? si proportional? este de natur? s? creeze aptitudinea subiectiv? a inculpatului de a se corija. Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de ucidere din culp? prev?zut? de art. 192, alin. 2 si 3 C. pen.
Instanta apreciaz?, in raport de conduita procesual? adoptat? de inculpat, tinand seama si de rezultatul deosebit de grav pe care conduita inculpatului l-a produs, c? unica modalitate de individualizare a pedepsei, apt? a conduce la atingerea functiilor educative, preventive si represive a acesteia, este executarea in regim de detentie.
In continuare, la stabilirea pedepselor accesorii si complementare, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca interdictia tuturor drepturilor ca pedeapsa accesorie, nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptei comise de inculpat denota inc?lcareaa valorilor sociale ocrotite de norma penala, fapt ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat). De asemenea, in raport de modalitatea de comitere a infractiunii, se impune si interzicerea dreptului de a conduce orice categorie de autovehicule.
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept. Totodata, tinand cont de imprejurarea ca fapta in discutie nu a fost savarsita de inculpat folosindu-se de functia sau profesia lui in scopul savarsirii infractiunii, neavand nicio legatura cu exercitarea autoritatii parintesti, in lumina jurisprudentei Curtiie Europene a Drepturilor Omului in materie, apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitarii vreunui alt drept dintre cele prevazute de art. 66, alin. 1 C. pen.
Prin urmare, in baza art. 67, alin. 1 C. pen., instanta va interzice cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de 3 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice), lit. b C. pen. (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat) si lit. i (dreptul de a conduce orice categorie de autovehicule), iar in temeiul art. 66, alin. 1 C. pen. va interzice cu titlu de pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 66, alin. 1 lit. a, b si i C. pen., in conditiile prevazute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen.
VII. Alte m?suri dispuse de instant?
In baza art. 3, art. 4, alin. 1, lit. b si art. 7, alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (v?zand si Anexa nr. 1 pct. 3), instanta va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul CIC, dup? r?manerea definitiv? a prezentei hot?rari, in m?sura in care nu sunt inc?lcate alte drepturi, urmand ca, in temeiul art. 5, alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, inculpatul s? fie informat c? probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului s?u genetic.
VIII. Solutionarea actiunii civile
Cu titlu preliminar, instanta subliniaz? c? in prezenta cauz? solutionarea actiunii civile in raport de fiecare dintre persoanele v?t?mate constituite p?rti civile urmeaz? a se realiza in functie de modalitatea in care fiecare dintre acestea au inteles s? dovedeasc? intinderea pretentiilor formulate.
I. Cu privire la actiunea civil? exercitat? de persoanele v?t?mate BNG, BDG, BA, BDsi GDM:
Astfel, in ceea ce priveste daunele materiale solicitate de BDG, sotia victimei (15.000 euro), BA, mama victimei si surorile acesteia, BDsi G (cate 5.000 euro fiecare) reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare, instanta constat? c? in conformitate cu dispozitiile art. 1392 C. civ. cel care a f?cut cheltuieli pentru ingrijirea s?n?t?tii victimei sau, in caz de deces al acesteia, pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de la cel care r?spunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli. Conform art. 99, alin. 1 C. proc. pen. sarcina probei in cadrul actiunii civile apartine p?rtii civile ori, dup? caz, procurorului care exercit? actiunea civil? in cazul in care persoana v?t?mat? este lipsit? de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restrans?. In cauza de fat?, avand in vedere c? nu suntem in prezenta unei ipoteze de exercitare a actiunii civile din oficiu, sarcina probei revine exclusiv p?rtilor civile.
La dosarul cauzei, p?rtile civile au depus inscrisuri si au propus administrarea probei testimoniale, prin intermediul c?rora au dovedit, in parte, efectuarea cheltuielilor cu ocazia inmormant?rii victimei, precum si pentru respectarea traditiilor crestine legate de efectuarea slujbelor de pomenire. Pe de alt? parte, instanta apreciaz? c? ar fi o sarcin? excesiv? pentru rudele persoanei decedate, obligatia de a justifica orice cheltuial? efectuat? pentru inmormantarea acesteia ori pentru pomenire, in conditiile in care o parte dintre aceste cheltuieli nici nu ar putea fi cuantificate in mod obiectiv.
Cu toate acestea, instanta apreciaz? c? este disproportionat? suma solicitat? de p?rtile civile, respectiv un cuantum total de 30.000 euro (aproximativ 135.000 lei), in raport cu cheltuielile pe care le-a presupus inmormantarea victimei BTD, indiferent de traditiile ce trebuiau respectate de c?tre membrii familiei si la care a f?cut referire ap?r?torul acesotra, motiv pentru care, instanta va admite in parte acest cap?t de cerere, apreciind c? suma de 30.000 lei cu titlu de daune materiale pentru persoana v?t?mat? BDG, sotia victimei si cate 5.000 lei fiecare pentru mama, respectiv surorile victimei, asadar un total de 45.000 lei, sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile cu caracter necesar, dar nu si voluptoriu, efectuate de c?tre rudele victimei. La stabilirea cuantumului acordat, instanta are in vedere in principal declaratiile martorilor audiati, care au confirmat c? la inmormantare au participat aproximativ 300 de persoane, iar ulterior la praznicele si pomenirile ulterioare, au fost prezente, de asemenea, foarte multe persoane din comunitate.
In continuare, referitor la solicitarea p?rtilor civile BDG, BA, BDsi GDM cu privire la obligarea asigur?torului de r?spundere civil? de a pl?ti fiec?reia dintre ele cate 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din cuantumul total a 210 rate restante din contravaloarea creditului ipotecar contractat de c?tre defunctul BTD anterior decesului, in conditiile in care persoanele v?t?mate s-au obligat al?turi de acesta la plata contravalorii creditului, garantand cu ipoteca asupra unui imobil, instanta apreciaz? c? aceast? cerere excede cadrului legal ce guverneaz? aceast? spet?, asigur?torul neputand fi obligat legal s? plateasc? astfel de cheltuieli contractate anterior decesului si care nu au fost f?cute in scopul de a acoperi cheltuielile privitoare la deces. De altfel, in opinia instantei, situatia juridic? a creditului contractat poate fi pus? in discutie abia dup? momentul dezbaterii succesiunii defunctului BTD intrucat exist? posibilitatea real? ca suma reprezentand contravaloarea creditului contractat de acesta, s? se afle sub o form? sau alta (bani sau bunuri) in cuprinsul activului patrimonial, astfel incat unitatea bancar? s? isi poate satisface in totalitate creanta, nemaifiind necesar? urm?rirea si executarea patrimoniului codebitorilor.
Instanta va admite cap?tul de cerere referitor la acordarea c?tre persoanele v?t?mate BNG si BDG a cate 5.000 lei pentru fiecare, sume ce reprezint? contravaloarea sedintelor de psihoterapie, avand in vedere si inscrisurile depuse la dosarul cauzei ce atest? c? si in prezent sotia si fiul victimei BTD au nevoie de tratament de specialitate pentru a dep?si socul emotional provocat de accident.
Referitor la cererea de obligare a asigur?torului la plata c?tre persoana v?t?mat? BNG a sumei totale de 395.040 euro reprezentand venitul nerealizat (cerere astfel cum a fost modificat?, in sensul c? suma solicitat? initial a fost micsorat?), constand in rata lunar? a pensiei de intretinere pentru o perioad? de 10 ani, instanta apreciaz? c? aceasta este intemeiat?, ins? cuantumul solicitat este exagerat si v?dit disproportionat. In acest sens, pe parcursul cercet?rii judec?toresti, ap?r?torul p?rtilor civile a ar?tat c? victima BTD era unic administrator al S., “avand venituri de 254.192,39 lei in perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013, iar in perioada 01 ianuarie – 30 iunie 2014 avand venituri de 89.834,6 lei, rezultand astfel o medie calculat? pentru o perioad? de 1 an si jum?tate dinainte si pan? in momentul decesului in cuantum de 19.112,61 lei/lun?, respectiv 4226 euro/lun?, din care se scade taxa pe venit, TVA-ul si obligatiile salariale, rezultand astfel un venit brut lunar in cuantum de 14.649,70 lei, respectiv 3292 euro, astfel incat cuantumul total de la momentul producerii accidentului pan? la implinirea varstei majoratului este de 395.040 lei, respectiv 1.757.964 lei.”
Sub un prim aspect, instanta retine c? la dosarul cauzei, ap?r?torul p?rtilor civile a depus o adeverint? (f. 290, vol II d.i.) emis? de contabil autorizat Postica Domnica din cadrul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania – Filiala Tulcea, in cuprinsul c?reia se indic? veniturile prezentate anterior, iar expertul contabil arat? urm?toarele: “adeverim deasemenea prin prezenta c?, in calitatea sa de asociat unic si administrator, defunctul BTD avea drepturi depline asupra veniturilor societ?tii (dup? achitarea impozitelor si taxelor aferente).”
Cu toate acestea, instanta subliniaz? c? in prezenta cauz?, desi victima BTD avea calitatea de unic asociat si administrator al societ?tii, avand asa cum indic? dreptul de a administra veniturile societ?tii, trebuie f?cut? o delimitare exact? intre acestea din urm? si veniturile pe care le incasa, in nume propriu administratorul, ca urmare a activit?tii desf?surate in cadrul societ?tii. In consecint?, avand in vedere c? in cauz? nu s-a f?cut dovada faptului c? numitul BTD incasa vreun venit salarial (desi s-a f?cut referire la anumite obligatii salariale, f?r? a se depune vreo dovad? in acest sens) ori dividende, instanta nu se va raporta la sumele indicate de ap?r?torul p?rtii civile, ci la sarariul mediu brut aferent anului 2014 (intrucat din probe rezult? c? situatia financiar? a victimiei era peste venitul minim pe economie), care era in valoare de 2.298 lei. Mai mult, chiar in eventualitatea in care ipoteza avansat? privitoare la veniturile victimei este veridic?, suma solicitat? dep?seste in mod evident venitul necesar pentru cresterea minorului, asigur?torul neputand fi substituit, sub aspectul obligatiilor, in acelea ce reveneau victimei, in cauz? nefiind vorba despre o obligatie de intretinere asa cum se sustine in mod eronat, ci despre o prestatie periodic? care are rolul de a compensa aportul financiar al victimei la ingrijirea si educarea minorului.
Asadar, scopul acordarii sumelor de bani periodice este acela de a acoperi prejudiciul cauzat minorului BNG prin lipsirea acestuia de contribu?ia lunara pe care victima o avea la intre?inerea sa. In condi?iile in care victima ar fi fost in via?a, aceasta era obligata, conform art. 516 C Civ. si art. 499 C. Civ., sa presteze intre?inere copilului s?u minor pana la momentul implinirii de catre ace?tia a varstei de 18 ani.
La stabilirea cuantumului presta?iei periodice care se cuvine minorului, instan?a va avea in vedere criteriile stipulate in art. 529 C. civ. In acest sens, instan?a constata ca, persoana vatamata era apta de munca si se putea ocupa de cresterea si educarea fiului s?u, avand venituri ce ii permiteau asigurarea unui trai decent si a conditiilor necesare pentru educatia si cresterea in conditii foarte bune a acestuia. In consecin?a, instan?a apreciaza ca suma care se impune a fi platita cu titlu de presta?ie periodica este in cuantum de 1.200 de lei, sum? ce va fi platita incepand cu data de 21.06.2014, data decesului, pana la implinirea de catre minor a varstei de 18 ani.
In legatura cu durata in timp a presta?iilor datorate, instan?a re?ine ca ac?iunea civila a fost formulata de reprezentantul legal, urmand a fi limitata la timpul necesar implinirii varstei de 18 ani, dupa implinirea acestei varste, exerci?iul ac?iunii civile in raspundere civila apar?ine exclusiv persoanei in cauza, aceasta putand solicita plata in continuare, in condi?iile in care va proba continuarea studiilor.
In continuare, instanta retine c? cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicarii a unor criterii cum ar cele referitoare la consecin?ele negative suferite de partile civile, in cazul de fata in plan emotional si psihic, importan?a valorilor lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecin?ele vatamarii. Toate aceste criterii se subordoneaza conota?iei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real ?i efectiv produs. In general, repararea integrala a prejudiciului presupune inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit si culpabil (patrimonial sau nepatrimonial), in scopul repunerii victimelor, pe cat posibil, in situatia anterioara (restitutio in integrum).
Potrivit inclusiv jurisprudentei instantei supreme, „despagubirile acordate victimei trebuie sa constituie o justa si integrala reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicita a autorului, fiind de principiu ca victima unui fapt ilicit are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit, iar intinderea despagubirilor este determinata de principiul reparatiei integrale a prejudiciului”. Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa reprezinte o imbogatire fara just? cauza, ci ele trebuie sa aiba caracter compensatoriu pentru o suferin?a certa, rezultata din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. Un criteriu fundamental consacrat de doctrina ?i jurispruden?a in cuantificarea despagubirilor acordate pentru prejudiciul moral este echitatea. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despagubiri implica fara indoiala ?i o doza de aproximare, insa instan?a trebuie sa stabileasca un anumit echilibru intre prejudiciul moral suferit, care nu va putea fi inlaturat in totalitate, ?i despagubirile acordate, in masura sa permita celui prejudiciat anumite avantaje care sa atenueze suferin?ele morale (Decizia nr. 6330/2011, Sectia Civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie).
Referitor la daunele morale, instanta are in vedere prevederile art. 1391, alin. 2 C. civ., text de lege ce prevede c? se pot acorda desp?gubiri ascendentilor, descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercat? prin moartea victimei, precum si oric?rei alte persoane care, la randul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu. Astfel instanta retine c? suferintele psihice pe care le incearc? rudele apropiate prin moartea unui membru de familie, r?manand lipsiti de bucuriile si multumirile firesti procurate de defunct si, nu in ultimul rand, de suportul moral si afectiunea reciproc? pe care si-o datorau in virtutea relatiilor de rudenie, dau dreptul la desp?gubiri ca o compensare a suferintelor produse.
Instanta reaminteste c? actiunea civil? in procesul penal are ca obiect tragerea la r?spundere civil? a inculpatului, in vederea oblig?rii la repararea just? si integral? a pagubelor cauzate prin infractiunea s?varsit?. Pentru ca actiunea civil? s? poat? fi exercitat? in cadrul procesului penal trebuie indeplinite, cumulativ, anumite conditii, si anume: infractiunea s? fi cauzat un prejudiciu material sau moral; intre infractiunea s?varsit? si prejudiciul cerut a fi acoperit s? existe o leg?tur? de cauzalitate;) prejudiciul trebuie s? fie cert; prejudiciul s? nu fi fost reparat si in cazul persoanelor fizice cu capacitate deplin? de exercitiu s? existe cererea de constituire ca parte civil? in cadrul procesului penal.
In procesul penal, in cazul in care p?rtile civile exercit? actiunea civil?, instanta are obligatia de a stabili dac? prin fapta comis? de inculpat cu vinov?tie s-a produs un prejudiciu si in caz afirmativ s? stabileasc? intinderea acestuia. In aceste conditii r?spunderea civil? delictual? fiind conditionat? de existenta unui prejudiciu, rezult? c? existenta acestuia, intinderea lui si leg?tura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapt? trebuie dovedite, tragerea la r?spundere civil? a autorului faptei ilicite neputand s? opereze decat in limita valorii prejudiciului real si efectiv produs, iar desp?gubirile civile datorate ca urmare a comiterii unui delict nu pot fi nelimitate si nici nu sunt prestabilite legislativ ca intindere, ci dimpotriv? acestea trebuie stabilite prin probe.
Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, la aprecierea gradului de atingere a valorilor sociale ocrotite se impune examinarea cazului dedus judec?tii avandu-se in vedere: pozitia social? a p?rtilor, calitatea acestora si gravitatea urm?rilor produse. Asadar, inc?lcarea acestor valori genereaz? dreptul si obligatia la repararea consecintelor si chiar dac? s-a statuat c? prejudiciul nepatrimonial nu are un continut economic, evaluarea acestuia nu inseamn? stabilirea echivalentei in bani a valorilor inc?lcate pin fapta ilicit?, stabilindu-se c? atingerile aduse acestei valori manifestandu-se concret permit aprecierea intensit?tii si gravit?tii lor in raport de toate imprejur?rile cauzei, de modul de actiune si de consecintele faptei.
Mai mult, valoarea social? lezat? este reprezentat? de dreptul la viat?, valoare fundamental? garantat? de art. 21, alin. 1 din Constitutia Romaniei si protejat prin lege conform art. 2, alin. 1 din Conventia European? a Drepturilor Omului.
Asadar, nu este vorba de o reparare propriu-zis?, respectiv o repunere in situatia anterioar?, care de altfel nici nu este posibil?, daunele morale avand doar menirea de a usura suferintele p?rtilor civile, pricinuite de pierderea intr-un moment neasteptat a unor fiinte foarte dragi.
Desi, asa cum s-a ar?tat, cuantificarea prejudiciului moral nu este supus? unor criterii legale fixe de determinare, jurisprudenta a stabilit cateva criterii de apreciere:
- criterii referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauz?, in plan fizic, psihic si afectiv;
- criterii referitoare la importanta valorilor lezate, m?sura in care acestea au fost lezate;
- criterii privitoare la stabilitatea social?, economic? si emotional? ulterioar? a rudelor victimei.
De asemenea, toate aceste criterii se subordoneaz? conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baz? echitabil?, corespunz?toare prejudiciului real si efectiv produs.
Un criteriu important avut in vedere de instan?a la stabilirea daunelor morale, pentru toate partile civile, vizeaza afectarea pe termen lung a vietii de familie a partilor civile, prin lipsirea acestora de o componenta fundamentala: relatiile de familie. Faptul ca victima a decedat brusc, in maniera expusa de actele si lucrarile dosarului a fost in masura sa exacerbeze suferinta produsa oricum de decesul victimei si sa faca cu atat mai grea posibilitatea ca familia sa revina la un parcurs normal.
Evaluarea daunelor morale care sa corespunda corelativ atat criteriilor de echitate, de compensare, de sanctiune de ordin civil pentru inculpat, dar care sa nu se transforme intr-o suma exorbitanta.
De asemenea, instanta va avea in vedere ca victima era tat?, respectiv unicul fiu si frate, astfel incat disparitia sa prematura a lasat in urma un gol emotional imposibil de reparat si extrem de greu de depasit. In concret, instan?a are convingerea, ca urmare a audierii nemijlocite a par?ilor civile, a martorilor propu?i de ap?r?torul acestora, pe baza actelor medicale ?i in special a celor privind evaluarile psihologice ale par?ilor civile, precum ?i a analizei celorlalte inscrisuri ?i fotografii depuse de par?ile civile la dosarul cauzei, ca victima avea un loc central in vie?ile de zi cu zi ale tuturor par?ilor civile, ca sentimentele reciproce de afec?iune, sprijin ?i aten?ie intre victima ?i par?ile civile erau puternice, cu atat mai mare fiind ?ocul emo?ional produs de moartea sa, la o varst? ce nu anticipa in vreun fel un astfel de deznod?mant.
Instan?a noteaza, raportat la insisten?a cu care a fost solicitata de aparatorul par?ilor civile audierea lor, imprejurare care a avut un efect emo?ional vadit asupra acestor persoane, fiind puse in situa?ia de a rememora ?i relata fapte ?i situa?ii traumatizante, ca declara?iile respective, de?i au contribuit la a crea instan?ei convingerea ca rela?iile par?ilor civile cu victima erau foarte apropiate ?i au facut vizibila suferin?a acestora, nu au fost de natura a contura rela?ii diferite de cele care ar fi normal sa existe in cadrul unei familii.
?inand cont ?i de declara?iile martorilor cu privire la modificarea starii suflete?ti ?i a comportamentului par?ilor civile dupa decesul victimei, dar mai ales de actele medicale ce atest? starea psihologic? a fiului si a sotiei victimei, instan?a re?ine ca acest eveniment tragic a afectat puternic atat starea interioara a par?ilor civile, cat ?i activitatea de zi cu zi a acestora, iar intervalul de timp trecut de la comiterea faptei nu a fost de natura sa aduca schimbari pozitive in starea fizica ?i emo?ionala ori in comportamentul acestora.
Mai mult, instanta subliniaz? c? socul emotional suferit de persoana v?t?mat? BNG, care de altfel a fost si singurul martor ocular la producerea accidentului, de a percepe in mod direct, la varsta de 8 ani, moartea violent? a tat?lui s?u, este de natur? a atrage consecinte deosebite in plan psihologic pentru o perioad? foarte indelungat?, posibil chiar ireversibile, nicio sum? de bani neputand inlocui disparitia p?rintelui. Aceleasi aspecte vor fi retinute si in ceea ce priveste persoana v?t?mat? BDG, care se afla in autocamionul condus de sotul s?u la momentul producerii accidentului. De asemenea, va avea in vedere si faptul c? toate planurile de viitor ale sotiei si ale fiului victimei au fost compromise definitiv ca urmare a decesului acestuia.
In consecint?, p?strand un just echilibru intre interesele p?rtilor, instanta consider? c? desp?gubirile morale pentru p?rtile civile ar trebui stabilite la nivelul urm?toarelor sume:
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BNG, prin reprezentant legal BDG suma de 150.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BDG suma de 100.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BA suma de 50.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BDsuma de 20.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? GDM suma de 20.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale.
II. Cu privire la actiunea civil? exercitat? de persoanele v?t?mate MO, MD prin reprezentant legal MO, MF, MANGsi MLT:
F?r? a relua argumentele cu caracter general expuse anterior, instanta constat? c? prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei si prin administrarea probei testimoniale solicitate, persoana v?t?mat? constituit? parte civil? MF, mama victimei MGC, a f?cut dovada efectu?rii cheltuielilor de inmormantare si a celor cu pomenirile ulterioare, in cuantum total de 29.109,80 lei, motiv pentru care cap?tul de cerere in acest sens urmeaz? a fi admis.
In continuare, referitor la cererea, astfel cum a fost modificat?, de obligare a asigur?torului la plata sumei de 300 euro lunar cu titlu de prestatie periodic? in favoarea minorului MD, fiul victimei MGC, spre deosebire de situatia celeilalte cereri similare formulat? in prezenta cauz?, instanta constat? in cazul acestuia nu s-a f?cut dovada c? realiza venituri, singurele referire la activit?tile pe care victima le desf?sura fiind f?cute de mama sa, MF, care in memoriul depus la dosarul cauzei (f. 112-113 vol II d.i.) a mentionat c? fiul s?u lucra ca sofer si desf?sura activit?ti agricole. In consecint?, instanta va avea in vedere salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, care la momentul producerii riscului asigurat era de 850 lei lunar conform art. 1 din H.G. nr. 871/2013, urmand a stabili in favoarea minorului MD o prestatie periodica lunara in cuantum de 500 lei cu incepere de la data s?varsirii faptei, 21.06.2014, si pana la implinirea varstei de 18 ani.
Referitor la daunele morale solicitate, asa cum s-a ar?tat si in cele ce preced, acestea reprezinta prejudicii care, strict vorbind, nu pot fi evaluate din punct de vedere economic, pecuniar, astfel incat despagubirile acordate pentru repararea lor au semnificatia unei compensatii, a unei satisfactii acordate victimei, cuantumul acestei compensatii fiind determinat, intre altele, prin raportare la gravitatea faptei cauzatoare de prejudiciu. De principiu, in cazul acestor parti civile, ceea ce se urmareste a se repara este prejudiciul afectiv, constand in suferintele cauzate ca urmare a lezarii sentimentelor de afectiune provocate prin moartea sotului, a tat?lui, respectiv a fratelui MGC.
Instanta subliniaza ca, evaluand daunele morale, nu se are in vedere repunerea par?ilor civile in situatia anterioara savarsirii infractiunii, ci procurarea unor satisfactii de ordin moral, susceptibile sa inlocuiasca valoarea de care au fost private, cu evitarea deturnarii scopului raspunderii civile in sensul stabilirii unor pedepse private sau al acordarii unor satisfactii pur teoretice.
In acest proces de evaluare, instan?a va tine cont de masura in care desfasurarea normala a vietii de familie a fost afectata de decesul victimei MGC prin prisma relatiilor de afectiune existente intre aceasta si membrii familiei.
Din analiza coroborata a probatoriul administrat in aceasta privinta, instanta urmeaza a retine ca intre membrii acestei familii existau relatii de afectiune, iar decesul victimei a dus la afectarea iremediabila a modului normal, firesc, in care acestia urmau sa-si duca viata in continuare. In ceea ce priveste partea civila MO, prejudiciul afectiv rezida in mod major din aceea ca aceasta este privata pentru viitor de prezenta si sprijinul sotului s?u, in conditiile in care existau suficiente premise ca, in lipsa acestui accident de circulatie, ar fi petrecut o lung? perioad? impreuna. Astfel, din declara?ia martorilor audiati instan?a re?ine ca par
conducere a unui vehicul fara permis - Sentinta penala nr. xxx din data de 19.04.2018
furt auto - Sentinta penala nr. 953 din data de 12.10.2018
ultraj - Sentinta penala nr. .... din data de 12.10.2018
distrugere - Sentinta penala nr. 738 din data de 30.03.2018
tentativa de furt calificat - Hotarare nr. 1762 din data de 27.09.2018
tainuire - Sentinta penala nr. 1008 din data de 22.10.2018
santaj - Hotarare nr. 18541 din data de 13.04.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
talharie - Hotarare nr. 6711 din data de 09.05.2017
conducerea sub influenta bauturilor alcoolice - Hotarare nr. 13159 din data de 14.12.2017
santaj - Hotarare nr. 12160 din data de 27.04.2017
fals in declaratii - Hotarare nr. 2197 din data de 01.03.2017
plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
amenintare si ultraj - Hotarare nr. 8606 din data de 08.06.2017
refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
talharie - Sentinta penala nr. 954 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017
I. Situatia de fapt si incadrarea juridic? retinut? prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul din data de 10.11.2015 al Parchetului de pe lang? Judec?toria Bac?u in dosar nr. X inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 14597/180/2015 la data de 24.11.2015 s-a dispus trimiterea in judecat? a inculpatului CI pentru s?varsirea infractiunii de ucidere din culp? prev?zut? de art. 192, alin. 2 si 3 C. pen.
In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut, in esent?, c? in data de 21.06.2014, in timp ce conducea autoutilitara marca Mercedes-Benz cu nr. de inmatriculare X pe DN 2 in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, avand directia de deplasare Bacau - Adjud, pe banda de langa axul drumului, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati (depasirea in parte a axului drumului si patrunderea pe contrasens), inculpatul CI a intrat in coleziune cu autotrenul marca DAF cu num?rul de inmatriculare X, ce tracta semiremorca marca Schmitz cu num?rul de inmatriculare X condus regulamentar de victima BT, cauzand in urma impactului uciderea din culpa a acestuia din urma precum si a numitului MG, care dormea pe bancheta din spate a autovehiculului condus de inculpat.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost administrate urm?toarele mijloace de prob? in cursul urm?ririi penale: proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto aferenta f. 5-10 d.u.p.; buletine analiza toxicologica f. 72 d.u.p.; declaratie suspect / inculpat CI f. 150-151 d.u.p.; raport medico-legal de necropsie nr. X f. 101-103 d.u.p.; raport de expertiz? tehnic? f. 113-118, 119-123 d.u.p.; declaratii BN f. 94-95 d.u.p.; fis? cazier judiciar f. 152 d.u.p.
II. Camera preliminar?
Prin Incheierea din data de 29.01.2016 (f. 27 d.i.) judec?torul de camer? preliminar? a dispus inceperea judec?rii cauzei, constatand legalitatea sesiz?rii instantei, a administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de urm?rire penal? privindu-l pe inculpatul CI.
De asemenea, judec?torul de camer? preliminar? a constatat c? nu au fost formulate cereri ori invocate exceptii de c?tre inculpat sau ap?r?torul acestuia cu privire la legalitatea administr?rii probelor si a efectu?rii actelor de c?tre organele de urm?rire penal?.
III. Desf?surarea cercet?rii judec?toresti
Anterior citirii actului de sesizare al instantei, persoanele v?t?mate BNG, BDG,BA, BD si GDN, GD, prin ap?r?tor ales, s-au constituit p?rti civile in cauz?, dup? cum urmeaz?:
- persoana v?t?mat? BN, fiul victimei, cu suma total? de 1.507.120 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 1.000.000 euro cu titlu de daune morale si suma de 507.120 euro reprezentand venitul nerealizat, constand in rata lunar? a pensiei de intretinere pentru o perioad? de 10 ani;
- persoana v?t?mat? BD, sotia victimei. cu suma total? de 729.246,875 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 700.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 15.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- persoana v?t?mat? BA, mama victimei cu suma total? de 719.246,875 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 700.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 5.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- persoana v?t?mat? BD, sora victimei cu suma total? de 519.246,875 euro echivalentul in lei la cursul B.N.R. din care suma de 500.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 5.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- persoana v?t?mat? GD cursul B.N.R. din care suma de 500.000 euro cu titlu de daune morale, suma de 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din contravaloarea a 210 rate de credit ipotecar contractat de c?tre defunctul BT si suma de 5.000 euro reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare.
In acest sens, la termenul din data de 12.04.2016, instanta a procedat la audierea persoanelor v?t?mate BD si BD, cu privire la situatia de fapt, precum si in ceea ce priveste pretentiile civile.
La acelasi termen de judecat?, persoanele v?t?mate MO, MD prin reprezentant legal MO, MF, MA si NL au depus la randul lor cerere de constituire parte civil? in cauz?, solicitand obligarea asigur?torului de r?spundere civil? la plata urm?toarelor sume:
- pentru ML, mama victimei, suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale si suma de 29.109,80 lei cu titlu de daune materiale reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare;
- pentru MO, sotia victimei, suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale;
- pentru MD, fiul victimei, suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale;
- pentru MA, sora victimei, suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale;
- pentru ML, fratele victimei, suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale.
Ulterior, persoanele v?t?mate si-au modificat cuantumul pretentiilor civile, persoanele v?t?mate BD si BN solicitand obligarea asigur?torului la plata contravalorii sedintelor de psihoterapie, a onorariului avocatial si a cheltuielilor de transport si solicitand doar suma de 395.040 euro reprezentand venitul nerealizat, constand in rata lunar? a pensiei de intretinere pentru o perioad? de 10 ani, iar persoana v?t?mat? MD, prin reprezentant legal, a solicitat obligarea asigur?torului la plata unei prestatii periodice in cuantum de 300 euro lunar, pan? la implinirea varstei majoratului.
Prezent la judecarea cauzei, instanta i-a adus la cunostint? inculpatului CI invinuirea care i se aduce prin actul de sesizare al instantei, precum si prevederile art. 70, alin. 2 C. proc. Pen., respectiv faptul c? are dreptul s? nu fac? nici o declaratie, c? tot ce declar? poate fi folosit si impotriva sa, iar dac? accept? s? dea declaratii are obligatia s? spun? tot ce stie cu privire la invinuirile care i se aduc.
Astfel, la primul termen de judecat?, cu procedura legal indeplinit?, ulterior citirii in extras de c?tre grefierul de sedint? in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judec?tii, instanta l-a intrebat pe inculpat dac? solicit? ca judecata s? aib? loc numai pe baza probelor administrate in cursul urm?ririi penale si a inscrisurilor prezentate de p?rti, aducandu-i la cunostint? dispozitiile art. 396, alin. 10 C. proc. pen. iar, in urma r?spunsului negativ al acestuia a procedat la audierea sa, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C. proc. Pen. (f. 126-129 vol II d.i.)
Totodat? au fost audiati martorii BR (f. 162 vol II d.i.), PS (f. 164 vol II d.i.), FM(f. 166 vol II d.i.), FE (f. 168 vol II d.i.) si PC (f. 235 vol II d.i.), propusi de persoanele v?t?mate in dovedirea pretentiilor civile, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei si s-a incuviintat pentru p?rti proba cu inscrisuri.
De asemenea, instanta a admis cererea formulat? de inculpat si de c?tre asigur?torul de r?spundere civil? si a dispus in cauz? efectuarea unei expertize criminalistice de c?tre experti din cadrul Laboratorulu Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, fiind depus raportul de expertiz? criminalistic? nr. X(f. 216-232 vol II d.i.).
IV. Situatia de fapt retinut? de instant?
Analizand materialul probator administrat in cursul urmariri penale instanta constata ca situatia de fapt astfel cum a fost descrisa in cuprinsul actului de sesizare al instantei este una corecta si corespunde realitatii, urmand a o retine intocmai, cu preciz?rile ce vor fi f?cute in continuare.
Astfel, instanta retine c? in dimineata zilei de 21.06.2014, in jurul orelor 05:10, lucratorii de politie rutiera din cadrul I.P.J. Bacau - Serviciul Rutier, au fost sesizati ca pe DN 2, in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenesti.
In urma cercetarilor efectuate a rezultat faptul ca in dimineata zilei de 21.06.2014, in jurul orelor 05:00, inculpatul CI conducea autoutilitara marca Mercedes-Benz cu nr. de inmatriculare X pe DN 2 in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, avand directia de deplasare Bacau - Adjud, pe banda de langa axul drumului, fiind insotit de victima MGC, care dormea pe bancheta din spatele soferului. Astfel, in timp ce circula in dreptul km 262+450 m, la un moment dat, inculpatul CI fiind in rulaj intr-o curba la dreapta din cauza vitezei si a neatentiei in conducere a parasit partial banda sa de mers si a patruns pe contrasens, intrand in coliziune cu autotrenul marca DAF avand nr. de inmatriculare X, ce tracta semiremorca marca Schmitz cu nr. de inmatriculare X, condus regulamentar de c?tre victima BT
In urma impactului frontal stanga deosebit de violent dintre cele doua autovehicule, victima BT, care nu purta centura de siguranta, a fost proiectata pe carosabil in partea stanga a autotrenului suferit leziuni grave atat in urma impactului cu autoutilitara condusa de inculpatul CI, cat si din cauza proiectarii pe carosabil din cabina autotrenului, leziuni care au condus pe loc la decesul acestuia.In urma aceluiasi impact dintre cele doua autovehicule, victima MG a suferit leziuni care au condus la decesul acestuia la locul accidentului cat si vatamarea corporala a numitei BD, care se afla in autotrenul condus de sotul ei BT, leziuni pentru care C.J.M.L. Tulcea a eliberat un certificat medico-legal din care rezulta ca persoana vatamata necesita pentru vindecarea leziunilor cauzate in urma accidentului auto ce formeaza obiectul cercetarilor un numar de 55 zile ingrijiri medicale.
Conform buletinelor de analiza toxicologica-alcoolemie intocmite de S.J.M.L. Bacau, in urma analizelor probelor de sange prelevate de la cei doi conducatorii auto implicati in accident, a rezultat ca acestia nu consumasera bauturii alcoolice.
Din concluziile raportului medico-legal nr. X a reiesit c? moartea numitului BT a fost violenta si s-a datorat stopului cardio-respirator survenit consecutiv unui politraumatism soldat cu fracturi craniene si dilacerare cerebrala, fracturi costale, rupturi ale organelor interne si ale membrelor, aspecte reluate in concluziile suplimentului de expertiza nr. X.
Totodat?, din concluziile raportului medico-legal nr. X moartea numitului MG a fost violenta si s-a datorat stopului cardio respirator survenit consecutiv unui traumatism craniocerebral soldat cu fracturi cominutive craniene si dilacerare cerebrala.
In cauz?, in cursul urm?ririi penale s-a efectuat o expertiza tehnic?-auto din concluziile careia a rezultat ca singura persoana responsabila de producerea accidentului este inculpatul CI, care a patruns fara motiv pe sensul opus de mers. Expertul a stabilit ca autoutilitara condusa de inculpat circula in momentul premergator accidentului cu o viteza de circa 78 km/h, iar victima BT circula cu o viteza de circa 90 km/h, varianta acceptat? de expertul recomandat de partea civila prin aparator ales ing. X si insusita partial de expertul recomandat de inculpat, expFG.
In cursul judec?tii, in vederea l?muririi circumstantelor producerii accidentului, date fiind si aspectele evidentiate de expertii parte, instanta a admis cererea formulat? de inculpat si a dispus efectuarea unei noi expertize criminalistice de c?tre expertii din cadrul L.I.E.C. Iasi, stabilind urm?toarele obiective:
„1. Stabilirea vitezei de deplasare in momentul premerg?tor impactului:
- a autoutilitarei marca Mercedez Benz cu num?rul de inmatriculare SV 77 BBI condus? de inculpatul CIC
- a autotrenului marca DAF cu num?rul de inmatriculare Xcondus de victima BTD;
2. Directia de deplasare a celor dou? autovehicule si pozitionarea lor in raport de marcajul longitudinal ce desparte sensurile de mers, premerg?tor aparitiei st?rii de pericol, in m?sura in care o asemenea determinare este posibil?;
3. Stabilirea momentului aparitiei starii de pericol;
4. Stabilirea locului impactului prin raportare la pozitia marcajului longitudinal;
5. Stabilirea pozitiei autovehiculelor in momentul impactului; analizarea formei si dispunerii avariilor pe autovehicule cat si a vatamarilor corporale suferite de victime dar si de inculpat, retinute in actele de constatare medico-legala;
6. Determinarea in concret a dinamicii si a mecanismelor de producere a accidentului rutier, prin analiza comparat?, raportat la concluziile rapoartelor de expertiz? tehnic? intocmite in cauz? in cursul urm?ririi penale;
7. Stabilirea posibilitatilor de evitare a accidentului, precum si normele referitoare la circulatia rutier? aplicabile.”
Astfel, prin raportul de expertiz? criminalistic? nr. 149/18.08.2016, expertul din cadrul L.I.E.C. Iasi a retinut c? la data de 21.06.2014, in jurul orelor 05.00, numitul CIC se deplasa pe DN 2, in directia Bacau - Adjud, la volanul unei autoutilitare mixte marca Mercedes Sprinter 318 CDI inmatriculata cu nr. X, fiind prevazuta cu 6 locuri pentru persoane, pe bancheta din spate aflandu-se numitul MGC. In acelasi timp si pe acelasi drum, din sensul Adjud - Bacau se deplasa numitul BTD conducand un autotren compus din capul tractor marca DAF XF 95 inmatriculat cu nr. Xsi semiremorca marca Schmitz inmatriculata cu nr. X, iar in cabina capului tractor se mai aflau numita Xsi minorul BNG
Expertul, prin raportare la probatoriul administrat in cursul urm?ririi penale a ar?tat c? in zona km 262+450m, dupa ce a iesit dintr-o curba la dreapta, din cauze care nu pot fi stabilite prin intermediul expertizei criminalistice, autoutilitara mixt? marca Mercedes Sprinter 318 CDI condusa de inculpatul CIC a patruns pe contrasens astfel incat partea fronto-laterala stanga a autoutilitarei a intrat in coliziune cu partea fronto-laterala stanga a cabinei capului tractor marca DAF, impact in urma c?ruia, pe langa avarierea ampla a celor doua autovehicule, a condus la proiectarea prin locasul parbrizului, pe carosabil, a numitului BTD, traumatismele suferite conducand la decesul imediat. Totodata numitul MGC, care se afla pe bancheta din spate a autoutilitarei Mercedes, a suferit traumatisme care au condus la deces.
Referitor la locul impactului, expertul a stabilit c? acesta a fost situat pe banda de mers a autotrenului, la cca 1,3 m fata de axul drumului, in locul in care au fost identificate urmele de destratificare ale asfaltului si urme de vopsea alb/albastra - culorile celor doua autovehicule. Dupa acest loc, in care a avut loc coliziunea dintre cele doua autovehicule, a cazut pe asfalt portiera smulsa a cabinei auto DAF, a fost proiectat pe carosabil numitul BTD, autocamionul deplasandu-se pe o traiectorie rectilinie pana la oprire. In acest sens, s-a ar?tat ca daca impactul ar fi avut loc pe sensul opus de deplasare al autotrenului nu ar mai fi existat nimeni care sa fi redresat autovehiculul pe sensul sau de mers, conducatorul auto fiind expulzat din postul de conducere.
In ceea ce priveste locul impactului, expertul a concluzionat c? anterior impactului autotrenul condus de victima BTD se deplasa regulamentar pe banda sa de mers, iar autoutilitara condus? de inculpatul CIC a trecut cu rotile din stanga de axul drumului. In ceea ce priveste motivul ce a condus la inc?lcarea marcajului longitudinul, expertul nu a emis nici un punct de vedere, precizand ins? c? pe calea expertizei criminalistice nu se poate stabili aceast? imprejurare.
S-a mai retinut c? inainte de coliziune, inculpatul a rotit volanul autoutilitarei spre dreapta sa, manevra care a inclinat autoutilitara Mercedes, in jurul axei longitudinale, spre stanga, pozitia care explica atat situarea avariilor autoutilitarei cat si a cabinei capului tractor precum si a faptului ca nu i s-a putut imprima o miscare de rotatie in jurul axei verticale in sens trigonometric ci, la iesire din impact, s-a deplasat pe o directie rectilinie.
Cu privre la vitezele de deplasare ale celor dou? autovehicule, s-a concluzionat c? autotrenul condus de victima BTD se deplasa cu viteza de 90 km/h, iar viteza de impact a fost de aproximativ 59 km/h, in timp ce autoutilitara condus? de inculpat avea o vitez? de 97-98 km/h premerg?tor impactului, viteza de impact fiind de aproximativ 95 km/h.
In ceea ce priveste aparitia momentul de pericol, expertul criminalist din cadrul L.I.E.C. Iasi a opinat c?, in conditiile date, numitul BTD nu putea preveni sau evita producerea accidentului intrucat acesta rula regulamentar atat din punct de vedere al vitezei cat si din punct de vedere al pozitionarii autocamionului in raport cu axul drumului.
In ceea ce il priveste pe inculpat, expertul a ar?tat c? acesta putea preveni, cu siguranta, producerea accidentului daca nu ar fi patruns pe contrasens la iesirea din curba la dreapta, potrivit directiei sale de deplasare.
Expertul arat? c? motivul patrunderii pe contrasens nu poate fi stabilit pe cale de expertiza criminalistica, respectiva curba putand fi parcursa cu 100 km/h, fara aparitia fenomenului de derapare, nefiind semnalizata ca fiind deosebit de periculoasa. Referitor la motivele posibile, expertul a indicat deplasarea inainte si in curba cu o viteza de peste 100 km/h, la iesire din viraj autoutilitara reducandu-si viteza la 98 km/h, preocupari ale conducatorului auto care au fost de natura a-i distrage atentia de la urmarirea traficului, grad de oboseala accentuat, subliniind inc? o dat? c? aceste aspecte nu pot fi stabilite pe cale de expertiza criminalistica. Cu toate acestea, s-a opinat in sensul ca o cauza tehnica este exclusa, depresurizarea pneului stanga fata fiind consecinta a impactului nicidecum o cauza a acestuia.
In finalul raportului de expertiz? s-a concluzionat in sensul c? motivul determinant al producerii accidentului l-a constituit patrunderea pe contrasens a numitului CIC din motive care nu pot fi stabilite pe cale de expertiza criminalistica, putand fi excluse cauze de natur? tehnic?.
Instanta apreciaz? c? aspectele stabilite prin raportul de expertiz? criminalistic? nr. Xal L.I.E.C. Iasi se coroboreaz? cu celelalte mijloace de prob? administrate in cauz?, inclusiv cu cele stabilite prin raportul de expertiz? tehnic? intocmit in cursul urm?ririi penale si partial cu rapoartele extrajudiciare efectuate de expertii parte.
Raportul de expertiza efectuat in cauza si indicat mai sus se coroboreaza si cu declaratiile martorului BNG, fiul victimei BTD, care de altfel a fost si singura persoan? care a perceput in mod direct producerea accidentului, intrucat se afla pe locul din dreapta al autocamionului condus de tat?l s?u. Astfel, cu ocazia audierii in cursul urm?ririi penale, martorul, in varst? de 8 ani la momentul producerii accidentului, a ar?tat c? se afla pe bancheta din dreapta a autotrenului marca DAF cu nr. de inmatriculare Xcondus de tat?l s?u. Acesta a declarat c?: „am v?zut in fat? o dub? alb? care sem?na cu duba politiei si care venea din sens opus, pe banda de lang? axul drumului. Dup? cateva momente acea dub? a inceput s? mearg? in curb? si s? vin? spre noi, avand vitez? mare. Acea dub? a p?truns pe sensul nostru de mers si s-a lovit in partea unde se afla tat?l meu (…)”
Instanta retine c? in momentul premerg?tor impactului, autotrenul marca DAF condus de victima BTD, se deplasa in mod regulamentar pe banda sa de mers, iar din contrasens se deplasa autoutilitara condus? de inculpat, ambele autovehicule deplasandu-se cu viteza legal? pe respectivul sector de drum. Din cauza neatentiei, ori a oboselii, autovehiculul condus de inculpatul CIC, aflat in rulaj intr-o curba la dreapta, a parasit partial banda sa de mers si a patruns pe contrasens, intrand in coliziune cu autotrenul condus de BTD.
Sub un prim aspect, instanta constat? c? inculpatul, prin ap?r?tor ales, a incercat s? acrediteze ideea c? p?trunderea pe contrasens s-a datorat depresuriz?rii pneului stanga fat? al autoutilitarei. Aceast? ap?rare nu poate fi retinut?, intrucat atat prin raportul de expertiz? tehnic? efecuat in cursul urm?ririi penale, cat si prin raportul de expertiz? criminalistic? nr. Xintocmit de expertul din cadrul L.I.E.C. Iasi, s-a stabilit c? accidentul nu a avut la baz? o cauz? tehnic? ori vreo avarie a autovehiculelor implicate, deflatia pneului fiind o consecint? a impactului, nicidecum cauza determinant? a accidentului.
Referitor la aspectul invocat de inculpat, in sensul c? nu se poate stabili cu exactitate locul impactului dintre autovehicule, existand posibilitatea ca niciunul dintre soferi s? nu fi inc?lcat marcajul ce desparte cele dou? sensuri de mers, instanta constat? c? si aceast? ap?rare urm?reste doar exonerarea de r?spundere penal? a inculpatului, neavand un fundament faptic, prin raportare la situatia retinut? in urma administr?rii materialului probator. Chiar si in ipoteza invocat?, in care rotile autoutilitarei condus? de inculpat nu ar fi dep?sit marcajul, dar masina s-ar fi inclinat spre stanga, datorit? virajului c?tre dreapta in care autoutilitara era angrenat?, inculpatul avea obligatia de a reduce viteza pan? la punctul in care s? efectueze manevra in conditii de sigurant?, adic? s? nu pun? in pericol pe ceilalti participanti la trafic. De altfel, expertul din cadrul L.I.E.C a identificat in mod exact locul impactului, precizand c? acesta a avut loc pe banda de mers a autotrenului, la 1,3 m. de axul drumului.
Astfel, instanta considera ca in cauza raportul de expertiza criminalistica al L.I.E.C. Ia?i nr. Xa expus mecanismul producerii accidentului in mod corespunzator, contrar punctului de vedere al expertului parte DD(f. 274-283, vol II d.i.), expert criminalist specialitatea Accidente de Trafic Rutier, propus de catre inculpat, potrivit caruia nu se poate retine cu certitudine locul impactului si deplasarea pe contrasens a vreunuia dintre autovehicule.
Spre deosebire de aspectele indicate anterior, concluziile raportului de expertiza criminalistica al L.I.E.C. Ia?i nr. Xsunt obiective si se bazeaza exclusivpe datele certe puse la dispozitia expertului de catre organele de constatare in urma cercetarii efectuate la fata locului.
Referitor la faptul c? victimele BTD si MGC nu purtau centurile de sigurant?, instanta retine c? acest aspect nu este de natur? a diminua in vreun fel gradul de culp? al inculpatului CIC, in conditiile in care centura de sigurant? reprezint? un element de sigurant? pasiv si, asa cum a afirmat si expertul din cadru L.I.E.C. Iasi „la o sum? a vitezelor de impact de peste 150 km/h si o deformare ampl? a caroseriilor autovehiculelor – situatia concret?, nimeni nu poate afirma obiectiv c? dac? victimele purtau centura de sigurant?, traumatismele suferite nu ar fi condus la deces.”
Raportat la mijloacele de prob? administrate in cauz?, instanta constat? c? fapta exist?, constituie infractiune si a fost s?varsit? cu vinov?tie de inculpat dincolo de orice indoial? rezonabil?, asa cum prev?d dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen., apreciind totodat? c? acestuia ii revine culpa exclusiv? in producerea accidentului rutier.
V. Incadrarea jurdic? a faptelor retinut? de c?tre instant?
In drept, fapta inculpatului CIC constand in aceea c? in data de 21.06.2014, in timp ce conducea autoutilitara marca Mercedes-Benz cu nr. de inmatriculare X, pe DN 2 in afara com. Racaciuni, jud. Bacau, avand directia de deplasare Bacau - Adjud, pe banda de langa axul drumului, ca urmare a dep?sirii partiale a axului drumului si patrunderea pe contrasens, a intrat in coleziune cu autotrenul marca DAF avand nr. de inmatriculare X, ce tracta semiremorca marca Schmitz cu nr. de inmatriculare X, condus regulamentar de victima BTD, cauzand in urma impactului uciderea din culpa a acestuia din urma precum si a numitului MGC, care dormea pe bancheta din spate a autovehiculului marca Mercedes-Benz intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culp? prev?zut? de art. 196, alin. 2 si 3 C. pen.
Elementul material al infractiunii este reprezentat de orice actiune sau inactiune susceptibil? de a produce, direct sau indirect, decesul unei persoane, iar in prezenta cauz? const? in actiunea inculpatului de a provoca accidentul de circulatie in urma c?ruia si-au pierdut viata numitii BTD si MGC.
Actiunea a fost s?varsit? cu ocazia efectu?rii unei activit?ti – aceea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, pentru exercitarea c?reia sunt stabilite reguli prin acte normative – O.U.G. nr. 195/2002 si H.G. nr. 1391/2006. Totodat?, actiunea a fost efectuat? cu nerespect?rea dispozitiilor legale pentru efectuarea activit?tii de conducere a unui autovehicul in localitate, respectiv prin dep?sirea marcajului longitudinul si p?trunderea pe contrasens.
Instanta consider? c? a existat o leg?tur? de cauzalitate intre dispozitiile legale nerespectate si urmare imediat? produs?, intrucat in cazul in care inculpatul CIC ar fi respectat dispozitiile legale, ar fi putut evita accidentul si implicit, accidentarea mortal? a victimelor.
Urmarea imediat? a actiunii inculpatului este reprezentat? de decesul numitilor BTD si MGC.
Leg?tura de cauzalitate intre actiunea inculpatului si urmarea imediat? rezult? si din rapoartele medico-legale de necropsie nr. X (privind pe victima BTD f. 81-84 d.u.p.) si nr. Xefectuate de S.M.L. Bac?u (privind pe victima MGC f. 101-103 d.u.p.) din care reiese c? leziunile traumatice constatate au fost de gravitate maxim?, sigur si direct mortale, incompatibile cu supravietuirea si s-au putut produce in cadrul unui accident rutier, acestea avand leg?tur? direct? de cauzalitate cu decesul fiec?rei victime in parte.
In ceea ce priveste latura subiectiv?, inculpatul CIC a s?varsit fapta cu vinov?tie in forma culpei f?r? prevedere, avand in vedere c? inculpatul nu a prev?zut rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s? prevad? c? nerespecarea regulilor rutiere poate avea ca rezultat provocarea unui accident rutier.
Referitor la solicitarea formulat? de ap?r?torul persoanelor v?t?mate BNG, BDG, BA, BDsi GDM, in sensul de a se retine la incadrarea juridic? a faptei retinut? in sarcina inculpatului si prevederile art. 77, lit. c C. pen. referitor la s?varsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natur? s? pun? in pericol alte persoane ori bunuri, instanta o va respinge ca v?dit neintemiat?, apreciind c? in raport de situatia de fapt retinut? in cele ce preced, dat? fiind si latura subiectiv? a culpei cu prevedere, de esenta infractiunii prev?zut? de art. 196 C. pen., aceast? circumstant? nu isi g?seste aplicabilitatea. De altfel, in cazul accidentelor rutiere, in majoritatea cazurilor, activitatea culpabil? a persoanei vinvovate de producerea accidentului este natur? a pune in pericol integritatea ori viata a mai multor persoane.
VI. Individualizarea judiciar? a pedepselor
Constatand asadar c? sunt indeplinite conditiile cumulativ prev?zute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoial? rezonabil? c? fapta exist?, constituie infractiune, sub aspectul laturii obiective si subiective, si a fost s?varsit? de c?tre inculpat cu forma de vinov?tie prev?zut? de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Instanta va avea in vedere c? functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corect? proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana c?reia ii este destinat? in vederea reintegr?rii in societate. Se va urm?ri formarea unei atitudini corecte fat? de munc?, fat? de ordinea de drept si fat? de regulile de convietuire social?.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prev?zute de art. 74 C. pen., in cuprinsul c?ruia se arat? c? stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii s?varsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaz? dup? urm?toarele criterii: imprejur?rile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creat? pentru valoarea ocrotit?; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul s?varsirii infractiunii si scopul urm?rit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dup? s?varsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de s?n?tate, situatia familial? si social?.
Referitor la persoana inculpatului, acesta avea varsta de 45 de ani la momentul s?varsirii infractiunii, este c?s?torit, are studii liceale. Instanta retine c? inculpatul nu se afl? la primul contact cu legea penal?, fiind condamnat anterior la o pedeaps? rezultant? de 6 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea unor drepturi prin Sentinta penal? nr. X pronuntat? de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, modificat? si r?mas? definitiv? prin Decizia penal? nr. 17/20.02.2003 a Curtii Militare de Apel, fiind eliberat conditionat din executarea pedepsei la data de 07.09.2011. Desi condamnarea anterioar? nu atrage starea de recidiv?, antecedenta penal? nu poate conduce la retinerea vreuneia dintre circumstantele atenuante prev?zute de lege, asa cum a solicitat ap?r?torul inculpatului.
Pe parcursul procesului penal, inculpatul nu a recunoscut s?varsirea infractiunii de ucidere din culp?, precizand la momentul audierii sale c? in urma accidentului s-a lovit la cap si nu isi aminteste nimic despre circumstantele producerii acestuia (f. 126 vol II d.i.), f?r? ins? a depune la dosarul cauzei c? leziunile suferite i-au afectat in vreun fel memoria. In aceeasi declaratie, inculpatul arat? c?, in opinia sa, era imposibil s? efectueze un viraj in curb? dac? ar fi adormit la volan.
Instanta apreciaz? c? la producerea evenimentului rutier au contribuit o serie de factori dintre care cel mai important a fost fie oboseala manifestat? de inculpat (conform propriei declaratii, plecase in jurul orei 01.00 din loc. Siret, jud. Suceava si a condus pan? la aproximativ ora 05.00, cand a ajuns in mun. Bac?u), fie neatentia conduc?torului auto, cu consecinta inc?lc?rii regulilor de circulatie, respectiv prin dep?sirea marcajului ce separa sensurile de mers si p?trunderea partial? pe contrasens.
Atat pe parcursul urm?ririi penale, cat si pe durata desf?sur?rii cercet?rii judec?toresti in cauz?, inculpatul CIC a incercat s? avanseze diferite ipoteze legate de modul de producere al accidentului, respectiv deflatia unuia dintre pneurile autoutilitarei pe care o conducea (invocand cazul fortuit), faptul c? victima BTD conducea prea aproape de axul drumului, imprejurarea c? victimele nu purtau centura de sigurant?, avand astfel culp? in ceea ce produce rezultatului negativ intrucat in ipoteza contrar? leziunile suferite nu ar fi avut caracter tanatogenerator. Tocmai din aceste motive, instanta a incuviintat efectuarea unei noi expertize in cauz? de c?tre L.I.E.C. Iasi, din raportul de expertiz? criminalistic? rezultand c? inculpatului ii revine culpa exclusiv? in ceea ce priveste producerea accidentului.
Mai mult, instanta retine c? inculpatul s-a ar?tat mai degrab? preocupat de prelungirea dreptului de a conduce, decat de consecintele deosebit de grave pe care fapta sa le-a produs. Desi a manifestat o atitudine de regret fat? de decesul celor dou? victime, inculpatul a ar?tat in permanent? c? nu se consider? vinovat de producerea accidentului.
Cu toate acestea, pedeapsa ce ii va fi aplicata inculpatului CIC in prezenta cauz? nu trebuie sa aiba nicidecum un caracter vindicativ, ci trebuie sa fie proportionala cu pericolul generat de faptele comise si cu circumstantele personale ale acestuia.
Chiar dac? individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judec?torului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriv?, el trebuie s? fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dup? reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamn? consacrarea explicit? a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instant?. De altfel, ca s?-si poat? indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realiz?rii scopului s?u si al legii, pedeapsa trebuie s? corespund? sub aspectul naturii (privativ? sau neprivativ? de libertate) si duratei, atat gravit?tii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezint?, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o just? individualizare a sanctiunii, care s? tin? seama de persoana c?reia ii este destinat?, pentru a fi ajutat? s? se schimbe, in sensul adapt?rii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, v?zand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comport?ri viitoare si de a se abtine de la s?varsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeaps? este aplicat? si pus? in executare, intensitatea si generalitatea dezaprob?rii morale a faptei si f?ptuitorului, conditioneaz? caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin m?rimea privatiunii, trebuie s? reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinov?tie a f?ptuitorului.
Potrivit art. 192, alin. 2 „uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni” iar conform alin. 3 al aceluiasi articol, „daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute in alin. (1) si alin. (2) se majoreaza cu jumatate.” Rezult? asadar c? limitele de pedeaps? aplicabile in cauz? sunt cuprinse intre 3 ani si 10 ani si 6 luni inchisoare, nefiind incident? nicio dispozitie care s? aib? ca efect reducerea pedepsei.
Doar o pedeaps? just? si proportional? este de natur? s? creeze aptitudinea subiectiv? a inculpatului de a se corija. Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, circumstantele reale si personale retinute, instanta va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare pentru s?varsirea infractiunii de ucidere din culp? prev?zut? de art. 192, alin. 2 si 3 C. pen.
Instanta apreciaz?, in raport de conduita procesual? adoptat? de inculpat, tinand seama si de rezultatul deosebit de grav pe care conduita inculpatului l-a produs, c? unica modalitate de individualizare a pedepsei, apt? a conduce la atingerea functiilor educative, preventive si represive a acesteia, este executarea in regim de detentie.
In continuare, la stabilirea pedepselor accesorii si complementare, instanta urmeaza sa aiba in vedere nu doar dispozitiile nationale, ci si normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In cauza Cumpana si Mazare impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca interdictia tuturor drepturilor ca pedeapsa accesorie, nu poate fi aplicata in mod automat oricarei persoane condamnate la pedeapsa inchisorii, indiferent de infractiunea pentru care se aplica pedeapsa principala si fara a fi supusa controlului instantelor in ceea ce priveste necesitatea, nefiind adecvata si nu se justifica in raport cu natura infractiunilor pentru care s-a angajat raspunderea penala a reclamantilor din cauza respectiva.
In hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Calmanovici impotriva Romaniei, instanta europeana si-a exprimat dubiul fata de eficienta recurgerii la interdictia de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infractiunilor, de pedepsire a infractorilor si de respectare a statului de drept, persoanele care au incalcat regulile societatii fiind lipsite de dreptul de a-si exprima opinia asupra elaborarii acestor reguli in timpul executarii pedepsei lor cu inchisoarea), si a aratat ca aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele insele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit ca art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfinteste capacitatea individului de a influenta compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restrictii ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice sau al carui comportament a amenintat sa submineze statul de drept sau fundamentele democratiei. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga cu usurinta la masura extrem de severa pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de alta parte, principiul proportionalitatii impune existenta unei legaturi perceptibile si suficiente intre sanctiune si comportament, precum si fata de situatia persoanei afectate. Totodata Curtea a adus in discutie si recomandarea Comisiei de la Venetia, conform careia suprimarea drepturilor politice trebuie pronuntata de o instanta judecatoreasca intr-o hotarare specifica, intrucat o instanta independenta, care aplica o procedura cu respectarea contradictorialitatii, ofera o garantie solida impotriva arbitrarului. Aceste aspecte pot fi regasite si in hotararea data in cauza Hirst contra Marii Britanii.
In hotararea pronuntata in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, s-a stabilit ca in ceea ce priveste interzicerea exercitarii drepturilor parintesti trebuie sa se demonstreze ca retragerea absoluta a drepturilor parintesti corespunde unei necesitati primordiale privind interesele copilului si ca, in consecinta, urmareste un scop legitim, anume protectia sanatatii, moralei sau a educatiei minorilor.
Fata de toate acestea, instanta trebuie sa analizeze in concret daca se impune interzicerea unor drepturi inculpatului si care anume dintre cele prevazute de lege.
Natura faptei comise de inculpat denota inc?lcareaa valorilor sociale ocrotite de norma penala, fapt ce releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat). De asemenea, in raport de modalitatea de comitere a infractiunii, se impune si interzicerea dreptului de a conduce orice categorie de autovehicule.
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta apreciaza ca in raport cu natura concreta a faptelor comise, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept. Totodata, tinand cont de imprejurarea ca fapta in discutie nu a fost savarsita de inculpat folosindu-se de functia sau profesia lui in scopul savarsirii infractiunii, neavand nicio legatura cu exercitarea autoritatii parintesti, in lumina jurisprudentei Curtiie Europene a Drepturilor Omului in materie, apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitarii vreunui alt drept dintre cele prevazute de art. 66, alin. 1 C. pen.
Prin urmare, in baza art. 67, alin. 1 C. pen., instanta va interzice cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de 3 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice), lit. b C. pen. (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat) si lit. i (dreptul de a conduce orice categorie de autovehicule), iar in temeiul art. 66, alin. 1 C. pen. va interzice cu titlu de pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 66, alin. 1 lit. a, b si i C. pen., in conditiile prevazute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen.
VII. Alte m?suri dispuse de instant?
In baza art. 3, art. 4, alin. 1, lit. b si art. 7, alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (v?zand si Anexa nr. 1 pct. 3), instanta va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul CIC, dup? r?manerea definitiv? a prezentei hot?rari, in m?sura in care nu sunt inc?lcate alte drepturi, urmand ca, in temeiul art. 5, alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, inculpatul s? fie informat c? probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului s?u genetic.
VIII. Solutionarea actiunii civile
Cu titlu preliminar, instanta subliniaz? c? in prezenta cauz? solutionarea actiunii civile in raport de fiecare dintre persoanele v?t?mate constituite p?rti civile urmeaz? a se realiza in functie de modalitatea in care fiecare dintre acestea au inteles s? dovedeasc? intinderea pretentiilor formulate.
I. Cu privire la actiunea civil? exercitat? de persoanele v?t?mate BNG, BDG, BA, BDsi GDM:
Astfel, in ceea ce priveste daunele materiale solicitate de BDG, sotia victimei (15.000 euro), BA, mama victimei si surorile acesteia, BDsi G (cate 5.000 euro fiecare) reprezentand cheltuieli de inmormantare si cheltuieli efectuate cu pomenirile ulterioare, instanta constat? c? in conformitate cu dispozitiile art. 1392 C. civ. cel care a f?cut cheltuieli pentru ingrijirea s?n?t?tii victimei sau, in caz de deces al acesteia, pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de la cel care r?spunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli. Conform art. 99, alin. 1 C. proc. pen. sarcina probei in cadrul actiunii civile apartine p?rtii civile ori, dup? caz, procurorului care exercit? actiunea civil? in cazul in care persoana v?t?mat? este lipsit? de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restrans?. In cauza de fat?, avand in vedere c? nu suntem in prezenta unei ipoteze de exercitare a actiunii civile din oficiu, sarcina probei revine exclusiv p?rtilor civile.
La dosarul cauzei, p?rtile civile au depus inscrisuri si au propus administrarea probei testimoniale, prin intermediul c?rora au dovedit, in parte, efectuarea cheltuielilor cu ocazia inmormant?rii victimei, precum si pentru respectarea traditiilor crestine legate de efectuarea slujbelor de pomenire. Pe de alt? parte, instanta apreciaz? c? ar fi o sarcin? excesiv? pentru rudele persoanei decedate, obligatia de a justifica orice cheltuial? efectuat? pentru inmormantarea acesteia ori pentru pomenire, in conditiile in care o parte dintre aceste cheltuieli nici nu ar putea fi cuantificate in mod obiectiv.
Cu toate acestea, instanta apreciaz? c? este disproportionat? suma solicitat? de p?rtile civile, respectiv un cuantum total de 30.000 euro (aproximativ 135.000 lei), in raport cu cheltuielile pe care le-a presupus inmormantarea victimei BTD, indiferent de traditiile ce trebuiau respectate de c?tre membrii familiei si la care a f?cut referire ap?r?torul acesotra, motiv pentru care, instanta va admite in parte acest cap?t de cerere, apreciind c? suma de 30.000 lei cu titlu de daune materiale pentru persoana v?t?mat? BDG, sotia victimei si cate 5.000 lei fiecare pentru mama, respectiv surorile victimei, asadar un total de 45.000 lei, sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile cu caracter necesar, dar nu si voluptoriu, efectuate de c?tre rudele victimei. La stabilirea cuantumului acordat, instanta are in vedere in principal declaratiile martorilor audiati, care au confirmat c? la inmormantare au participat aproximativ 300 de persoane, iar ulterior la praznicele si pomenirile ulterioare, au fost prezente, de asemenea, foarte multe persoane din comunitate.
In continuare, referitor la solicitarea p?rtilor civile BDG, BA, BDsi GDM cu privire la obligarea asigur?torului de r?spundere civil? de a pl?ti fiec?reia dintre ele cate 14.246,875 euro cu titlu de daune materiale reprezentand ¼ din cuantumul total a 210 rate restante din contravaloarea creditului ipotecar contractat de c?tre defunctul BTD anterior decesului, in conditiile in care persoanele v?t?mate s-au obligat al?turi de acesta la plata contravalorii creditului, garantand cu ipoteca asupra unui imobil, instanta apreciaz? c? aceast? cerere excede cadrului legal ce guverneaz? aceast? spet?, asigur?torul neputand fi obligat legal s? plateasc? astfel de cheltuieli contractate anterior decesului si care nu au fost f?cute in scopul de a acoperi cheltuielile privitoare la deces. De altfel, in opinia instantei, situatia juridic? a creditului contractat poate fi pus? in discutie abia dup? momentul dezbaterii succesiunii defunctului BTD intrucat exist? posibilitatea real? ca suma reprezentand contravaloarea creditului contractat de acesta, s? se afle sub o form? sau alta (bani sau bunuri) in cuprinsul activului patrimonial, astfel incat unitatea bancar? s? isi poate satisface in totalitate creanta, nemaifiind necesar? urm?rirea si executarea patrimoniului codebitorilor.
Instanta va admite cap?tul de cerere referitor la acordarea c?tre persoanele v?t?mate BNG si BDG a cate 5.000 lei pentru fiecare, sume ce reprezint? contravaloarea sedintelor de psihoterapie, avand in vedere si inscrisurile depuse la dosarul cauzei ce atest? c? si in prezent sotia si fiul victimei BTD au nevoie de tratament de specialitate pentru a dep?si socul emotional provocat de accident.
Referitor la cererea de obligare a asigur?torului la plata c?tre persoana v?t?mat? BNG a sumei totale de 395.040 euro reprezentand venitul nerealizat (cerere astfel cum a fost modificat?, in sensul c? suma solicitat? initial a fost micsorat?), constand in rata lunar? a pensiei de intretinere pentru o perioad? de 10 ani, instanta apreciaz? c? aceasta este intemeiat?, ins? cuantumul solicitat este exagerat si v?dit disproportionat. In acest sens, pe parcursul cercet?rii judec?toresti, ap?r?torul p?rtilor civile a ar?tat c? victima BTD era unic administrator al S., “avand venituri de 254.192,39 lei in perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2013, iar in perioada 01 ianuarie – 30 iunie 2014 avand venituri de 89.834,6 lei, rezultand astfel o medie calculat? pentru o perioad? de 1 an si jum?tate dinainte si pan? in momentul decesului in cuantum de 19.112,61 lei/lun?, respectiv 4226 euro/lun?, din care se scade taxa pe venit, TVA-ul si obligatiile salariale, rezultand astfel un venit brut lunar in cuantum de 14.649,70 lei, respectiv 3292 euro, astfel incat cuantumul total de la momentul producerii accidentului pan? la implinirea varstei majoratului este de 395.040 lei, respectiv 1.757.964 lei.”
Sub un prim aspect, instanta retine c? la dosarul cauzei, ap?r?torul p?rtilor civile a depus o adeverint? (f. 290, vol II d.i.) emis? de contabil autorizat Postica Domnica din cadrul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania – Filiala Tulcea, in cuprinsul c?reia se indic? veniturile prezentate anterior, iar expertul contabil arat? urm?toarele: “adeverim deasemenea prin prezenta c?, in calitatea sa de asociat unic si administrator, defunctul BTD avea drepturi depline asupra veniturilor societ?tii (dup? achitarea impozitelor si taxelor aferente).”
Cu toate acestea, instanta subliniaz? c? in prezenta cauz?, desi victima BTD avea calitatea de unic asociat si administrator al societ?tii, avand asa cum indic? dreptul de a administra veniturile societ?tii, trebuie f?cut? o delimitare exact? intre acestea din urm? si veniturile pe care le incasa, in nume propriu administratorul, ca urmare a activit?tii desf?surate in cadrul societ?tii. In consecint?, avand in vedere c? in cauz? nu s-a f?cut dovada faptului c? numitul BTD incasa vreun venit salarial (desi s-a f?cut referire la anumite obligatii salariale, f?r? a se depune vreo dovad? in acest sens) ori dividende, instanta nu se va raporta la sumele indicate de ap?r?torul p?rtii civile, ci la sarariul mediu brut aferent anului 2014 (intrucat din probe rezult? c? situatia financiar? a victimiei era peste venitul minim pe economie), care era in valoare de 2.298 lei. Mai mult, chiar in eventualitatea in care ipoteza avansat? privitoare la veniturile victimei este veridic?, suma solicitat? dep?seste in mod evident venitul necesar pentru cresterea minorului, asigur?torul neputand fi substituit, sub aspectul obligatiilor, in acelea ce reveneau victimei, in cauz? nefiind vorba despre o obligatie de intretinere asa cum se sustine in mod eronat, ci despre o prestatie periodic? care are rolul de a compensa aportul financiar al victimei la ingrijirea si educarea minorului.
Asadar, scopul acordarii sumelor de bani periodice este acela de a acoperi prejudiciul cauzat minorului BNG prin lipsirea acestuia de contribu?ia lunara pe care victima o avea la intre?inerea sa. In condi?iile in care victima ar fi fost in via?a, aceasta era obligata, conform art. 516 C Civ. si art. 499 C. Civ., sa presteze intre?inere copilului s?u minor pana la momentul implinirii de catre ace?tia a varstei de 18 ani.
La stabilirea cuantumului presta?iei periodice care se cuvine minorului, instan?a va avea in vedere criteriile stipulate in art. 529 C. civ. In acest sens, instan?a constata ca, persoana vatamata era apta de munca si se putea ocupa de cresterea si educarea fiului s?u, avand venituri ce ii permiteau asigurarea unui trai decent si a conditiilor necesare pentru educatia si cresterea in conditii foarte bune a acestuia. In consecin?a, instan?a apreciaza ca suma care se impune a fi platita cu titlu de presta?ie periodica este in cuantum de 1.200 de lei, sum? ce va fi platita incepand cu data de 21.06.2014, data decesului, pana la implinirea de catre minor a varstei de 18 ani.
In legatura cu durata in timp a presta?iilor datorate, instan?a re?ine ca ac?iunea civila a fost formulata de reprezentantul legal, urmand a fi limitata la timpul necesar implinirii varstei de 18 ani, dupa implinirea acestei varste, exerci?iul ac?iunii civile in raspundere civila apar?ine exclusiv persoanei in cauza, aceasta putand solicita plata in continuare, in condi?iile in care va proba continuarea studiilor.
In continuare, instanta retine c? cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicarii a unor criterii cum ar cele referitoare la consecin?ele negative suferite de partile civile, in cazul de fata in plan emotional si psihic, importan?a valorilor lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecin?ele vatamarii. Toate aceste criterii se subordoneaza conota?iei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real ?i efectiv produs. In general, repararea integrala a prejudiciului presupune inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit si culpabil (patrimonial sau nepatrimonial), in scopul repunerii victimelor, pe cat posibil, in situatia anterioara (restitutio in integrum).
Potrivit inclusiv jurisprudentei instantei supreme, „despagubirile acordate victimei trebuie sa constituie o justa si integrala reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicita a autorului, fiind de principiu ca victima unui fapt ilicit are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit, iar intinderea despagubirilor este determinata de principiul reparatiei integrale a prejudiciului”. Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa reprezinte o imbogatire fara just? cauza, ci ele trebuie sa aiba caracter compensatoriu pentru o suferin?a certa, rezultata din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. Un criteriu fundamental consacrat de doctrina ?i jurispruden?a in cuantificarea despagubirilor acordate pentru prejudiciul moral este echitatea. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despagubiri implica fara indoiala ?i o doza de aproximare, insa instan?a trebuie sa stabileasca un anumit echilibru intre prejudiciul moral suferit, care nu va putea fi inlaturat in totalitate, ?i despagubirile acordate, in masura sa permita celui prejudiciat anumite avantaje care sa atenueze suferin?ele morale (Decizia nr. 6330/2011, Sectia Civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie).
Referitor la daunele morale, instanta are in vedere prevederile art. 1391, alin. 2 C. civ., text de lege ce prevede c? se pot acorda desp?gubiri ascendentilor, descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercat? prin moartea victimei, precum si oric?rei alte persoane care, la randul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu. Astfel instanta retine c? suferintele psihice pe care le incearc? rudele apropiate prin moartea unui membru de familie, r?manand lipsiti de bucuriile si multumirile firesti procurate de defunct si, nu in ultimul rand, de suportul moral si afectiunea reciproc? pe care si-o datorau in virtutea relatiilor de rudenie, dau dreptul la desp?gubiri ca o compensare a suferintelor produse.
Instanta reaminteste c? actiunea civil? in procesul penal are ca obiect tragerea la r?spundere civil? a inculpatului, in vederea oblig?rii la repararea just? si integral? a pagubelor cauzate prin infractiunea s?varsit?. Pentru ca actiunea civil? s? poat? fi exercitat? in cadrul procesului penal trebuie indeplinite, cumulativ, anumite conditii, si anume: infractiunea s? fi cauzat un prejudiciu material sau moral; intre infractiunea s?varsit? si prejudiciul cerut a fi acoperit s? existe o leg?tur? de cauzalitate;) prejudiciul trebuie s? fie cert; prejudiciul s? nu fi fost reparat si in cazul persoanelor fizice cu capacitate deplin? de exercitiu s? existe cererea de constituire ca parte civil? in cadrul procesului penal.
In procesul penal, in cazul in care p?rtile civile exercit? actiunea civil?, instanta are obligatia de a stabili dac? prin fapta comis? de inculpat cu vinov?tie s-a produs un prejudiciu si in caz afirmativ s? stabileasc? intinderea acestuia. In aceste conditii r?spunderea civil? delictual? fiind conditionat? de existenta unui prejudiciu, rezult? c? existenta acestuia, intinderea lui si leg?tura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapt? trebuie dovedite, tragerea la r?spundere civil? a autorului faptei ilicite neputand s? opereze decat in limita valorii prejudiciului real si efectiv produs, iar desp?gubirile civile datorate ca urmare a comiterii unui delict nu pot fi nelimitate si nici nu sunt prestabilite legislativ ca intindere, ci dimpotriv? acestea trebuie stabilite prin probe.
Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, la aprecierea gradului de atingere a valorilor sociale ocrotite se impune examinarea cazului dedus judec?tii avandu-se in vedere: pozitia social? a p?rtilor, calitatea acestora si gravitatea urm?rilor produse. Asadar, inc?lcarea acestor valori genereaz? dreptul si obligatia la repararea consecintelor si chiar dac? s-a statuat c? prejudiciul nepatrimonial nu are un continut economic, evaluarea acestuia nu inseamn? stabilirea echivalentei in bani a valorilor inc?lcate pin fapta ilicit?, stabilindu-se c? atingerile aduse acestei valori manifestandu-se concret permit aprecierea intensit?tii si gravit?tii lor in raport de toate imprejur?rile cauzei, de modul de actiune si de consecintele faptei.
Mai mult, valoarea social? lezat? este reprezentat? de dreptul la viat?, valoare fundamental? garantat? de art. 21, alin. 1 din Constitutia Romaniei si protejat prin lege conform art. 2, alin. 1 din Conventia European? a Drepturilor Omului.
Asadar, nu este vorba de o reparare propriu-zis?, respectiv o repunere in situatia anterioar?, care de altfel nici nu este posibil?, daunele morale avand doar menirea de a usura suferintele p?rtilor civile, pricinuite de pierderea intr-un moment neasteptat a unor fiinte foarte dragi.
Desi, asa cum s-a ar?tat, cuantificarea prejudiciului moral nu este supus? unor criterii legale fixe de determinare, jurisprudenta a stabilit cateva criterii de apreciere:
- criterii referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauz?, in plan fizic, psihic si afectiv;
- criterii referitoare la importanta valorilor lezate, m?sura in care acestea au fost lezate;
- criterii privitoare la stabilitatea social?, economic? si emotional? ulterioar? a rudelor victimei.
De asemenea, toate aceste criterii se subordoneaz? conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baz? echitabil?, corespunz?toare prejudiciului real si efectiv produs.
Un criteriu important avut in vedere de instan?a la stabilirea daunelor morale, pentru toate partile civile, vizeaza afectarea pe termen lung a vietii de familie a partilor civile, prin lipsirea acestora de o componenta fundamentala: relatiile de familie. Faptul ca victima a decedat brusc, in maniera expusa de actele si lucrarile dosarului a fost in masura sa exacerbeze suferinta produsa oricum de decesul victimei si sa faca cu atat mai grea posibilitatea ca familia sa revina la un parcurs normal.
Evaluarea daunelor morale care sa corespunda corelativ atat criteriilor de echitate, de compensare, de sanctiune de ordin civil pentru inculpat, dar care sa nu se transforme intr-o suma exorbitanta.
De asemenea, instanta va avea in vedere ca victima era tat?, respectiv unicul fiu si frate, astfel incat disparitia sa prematura a lasat in urma un gol emotional imposibil de reparat si extrem de greu de depasit. In concret, instan?a are convingerea, ca urmare a audierii nemijlocite a par?ilor civile, a martorilor propu?i de ap?r?torul acestora, pe baza actelor medicale ?i in special a celor privind evaluarile psihologice ale par?ilor civile, precum ?i a analizei celorlalte inscrisuri ?i fotografii depuse de par?ile civile la dosarul cauzei, ca victima avea un loc central in vie?ile de zi cu zi ale tuturor par?ilor civile, ca sentimentele reciproce de afec?iune, sprijin ?i aten?ie intre victima ?i par?ile civile erau puternice, cu atat mai mare fiind ?ocul emo?ional produs de moartea sa, la o varst? ce nu anticipa in vreun fel un astfel de deznod?mant.
Instan?a noteaza, raportat la insisten?a cu care a fost solicitata de aparatorul par?ilor civile audierea lor, imprejurare care a avut un efect emo?ional vadit asupra acestor persoane, fiind puse in situa?ia de a rememora ?i relata fapte ?i situa?ii traumatizante, ca declara?iile respective, de?i au contribuit la a crea instan?ei convingerea ca rela?iile par?ilor civile cu victima erau foarte apropiate ?i au facut vizibila suferin?a acestora, nu au fost de natura a contura rela?ii diferite de cele care ar fi normal sa existe in cadrul unei familii.
?inand cont ?i de declara?iile martorilor cu privire la modificarea starii suflete?ti ?i a comportamentului par?ilor civile dupa decesul victimei, dar mai ales de actele medicale ce atest? starea psihologic? a fiului si a sotiei victimei, instan?a re?ine ca acest eveniment tragic a afectat puternic atat starea interioara a par?ilor civile, cat ?i activitatea de zi cu zi a acestora, iar intervalul de timp trecut de la comiterea faptei nu a fost de natura sa aduca schimbari pozitive in starea fizica ?i emo?ionala ori in comportamentul acestora.
Mai mult, instanta subliniaz? c? socul emotional suferit de persoana v?t?mat? BNG, care de altfel a fost si singurul martor ocular la producerea accidentului, de a percepe in mod direct, la varsta de 8 ani, moartea violent? a tat?lui s?u, este de natur? a atrage consecinte deosebite in plan psihologic pentru o perioad? foarte indelungat?, posibil chiar ireversibile, nicio sum? de bani neputand inlocui disparitia p?rintelui. Aceleasi aspecte vor fi retinute si in ceea ce priveste persoana v?t?mat? BDG, care se afla in autocamionul condus de sotul s?u la momentul producerii accidentului. De asemenea, va avea in vedere si faptul c? toate planurile de viitor ale sotiei si ale fiului victimei au fost compromise definitiv ca urmare a decesului acestuia.
In consecint?, p?strand un just echilibru intre interesele p?rtilor, instanta consider? c? desp?gubirile morale pentru p?rtile civile ar trebui stabilite la nivelul urm?toarelor sume:
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BNG, prin reprezentant legal BDG suma de 150.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BDG suma de 100.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BA suma de 50.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? BDsuma de 20.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale;
- c?tre persoana v?t?mat? constituit? parte civil? GDM suma de 20.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data pl?tii, cu titlu de daune morale.
II. Cu privire la actiunea civil? exercitat? de persoanele v?t?mate MO, MD prin reprezentant legal MO, MF, MANGsi MLT:
F?r? a relua argumentele cu caracter general expuse anterior, instanta constat? c? prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei si prin administrarea probei testimoniale solicitate, persoana v?t?mat? constituit? parte civil? MF, mama victimei MGC, a f?cut dovada efectu?rii cheltuielilor de inmormantare si a celor cu pomenirile ulterioare, in cuantum total de 29.109,80 lei, motiv pentru care cap?tul de cerere in acest sens urmeaz? a fi admis.
In continuare, referitor la cererea, astfel cum a fost modificat?, de obligare a asigur?torului la plata sumei de 300 euro lunar cu titlu de prestatie periodic? in favoarea minorului MD, fiul victimei MGC, spre deosebire de situatia celeilalte cereri similare formulat? in prezenta cauz?, instanta constat? in cazul acestuia nu s-a f?cut dovada c? realiza venituri, singurele referire la activit?tile pe care victima le desf?sura fiind f?cute de mama sa, MF, care in memoriul depus la dosarul cauzei (f. 112-113 vol II d.i.) a mentionat c? fiul s?u lucra ca sofer si desf?sura activit?ti agricole. In consecint?, instanta va avea in vedere salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, care la momentul producerii riscului asigurat era de 850 lei lunar conform art. 1 din H.G. nr. 871/2013, urmand a stabili in favoarea minorului MD o prestatie periodica lunara in cuantum de 500 lei cu incepere de la data s?varsirii faptei, 21.06.2014, si pana la implinirea varstei de 18 ani.
Referitor la daunele morale solicitate, asa cum s-a ar?tat si in cele ce preced, acestea reprezinta prejudicii care, strict vorbind, nu pot fi evaluate din punct de vedere economic, pecuniar, astfel incat despagubirile acordate pentru repararea lor au semnificatia unei compensatii, a unei satisfactii acordate victimei, cuantumul acestei compensatii fiind determinat, intre altele, prin raportare la gravitatea faptei cauzatoare de prejudiciu. De principiu, in cazul acestor parti civile, ceea ce se urmareste a se repara este prejudiciul afectiv, constand in suferintele cauzate ca urmare a lezarii sentimentelor de afectiune provocate prin moartea sotului, a tat?lui, respectiv a fratelui MGC.
Instanta subliniaza ca, evaluand daunele morale, nu se are in vedere repunerea par?ilor civile in situatia anterioara savarsirii infractiunii, ci procurarea unor satisfactii de ordin moral, susceptibile sa inlocuiasca valoarea de care au fost private, cu evitarea deturnarii scopului raspunderii civile in sensul stabilirii unor pedepse private sau al acordarii unor satisfactii pur teoretice.
In acest proces de evaluare, instan?a va tine cont de masura in care desfasurarea normala a vietii de familie a fost afectata de decesul victimei MGC prin prisma relatiilor de afectiune existente intre aceasta si membrii familiei.
Din analiza coroborata a probatoriul administrat in aceasta privinta, instanta urmeaza a retine ca intre membrii acestei familii existau relatii de afectiune, iar decesul victimei a dus la afectarea iremediabila a modului normal, firesc, in care acestia urmau sa-si duca viata in continuare. In ceea ce priveste partea civila MO, prejudiciul afectiv rezida in mod major din aceea ca aceasta este privata pentru viitor de prezenta si sprijinul sotului s?u, in conditiile in care existau suficiente premise ca, in lipsa acestui accident de circulatie, ar fi petrecut o lung? perioad? impreuna. Astfel, din declara?ia martorilor audiati instan?a re?ine ca par
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni
furt calificat - Sentinta penala nr. xxx din data de 17.09.2018conducere a unui vehicul fara permis - Sentinta penala nr. xxx din data de 19.04.2018
furt auto - Sentinta penala nr. 953 din data de 12.10.2018
ultraj - Sentinta penala nr. .... din data de 12.10.2018
distrugere - Sentinta penala nr. 738 din data de 30.03.2018
tentativa de furt calificat - Hotarare nr. 1762 din data de 27.09.2018
tainuire - Sentinta penala nr. 1008 din data de 22.10.2018
santaj - Hotarare nr. 18541 din data de 13.04.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
talharie - Hotarare nr. 6711 din data de 09.05.2017
conducerea sub influenta bauturilor alcoolice - Hotarare nr. 13159 din data de 14.12.2017
santaj - Hotarare nr. 12160 din data de 27.04.2017
fals in declaratii - Hotarare nr. 2197 din data de 01.03.2017
plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
amenintare si ultraj - Hotarare nr. 8606 din data de 08.06.2017
refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
talharie - Sentinta penala nr. 954 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017