Partaj bunuri comune

Asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.XXX din data de XXX, reclamanta F.L. a chemat in judecata pe paratul F.E. solicitand ca,prin hotarare judecatoreasca,sa fie partajate bunurile comune dobandite in timpul casatoriei,cu retinerea unei cote de contributie de 65% in favoarea ei si,respectiv, 35% in favoarea paratului.
A solicitat cheltuieli de judecata.
In motivare,a aratat ca s-au casatorit in anul XXX,casatorie care a fost desfacuta prin hotararea pronuntata in dosarul nr. XXX al Judecatoriei Bacau;ca in timpul casatoriei au dobandit suprafata de 25,50mp teren situat in XXX,un imobil casa de locuit situat in XX compus din o casa de locuit P+1+M,la care este atasata o camera a centralei termice si un beci,si o bucatarie de vara si garaj,la care s-au facut extinderi din materiale usoare, un imobil casa de locuit situat in XXX,suprafata de 2287,77mp. teren situat in extravilanul XXX si suprafetele de 405 mp, 687mp. si 1723 mp teren situat in XXX si dobandite prin  sentinta civila pronuntata in dosarul nr.XXX al Judecatoriei Bacau; ca imobilul din XXX este partial terminat,in sensul ca doar demisolul este tencuit si placat cu gresie, iar in rest la rosu;ca imobilele constructie sunt amplasate pe terenuri proprietatea ei, dobandite prin contracte de donatie; ca a avut o contributie mai mare la dobandirea acestor bunuri;ca in prima parte a casatoriei,respectiv o perioada de 13 ani,a avut serviciu in mod permanent,dupa care se ocupa de casa si de copii,in timp ce paratul a lucrat ca angajat o perioada scurta,dupa care,aproximativ 6-7 ani a lucrat particular, reparand frigidere,dar niciodata nu-i spunea cat castiga si nu  obisnuiau sa puna banii la un loc;ca ea suporta cea mai mare parte a cheltuielilor comune, iar de multe ori paratul ii cerea bani pentru benzina sau pentru a cumpara piesele de care avea nevoie; ca in aceasta perioada ea a castigat la LOTO suma de aproximativ 14.000.000ROL cu care a contribuit la achizitionarea unei masini, restul fiind folosita pentru cumpararea apartamentului in care au locuit; ca masina cumparata a fost folosita mai mult de catre parat, iar ulterior a fost vanduta si banii obtinuti au fost folositi pentru achizitionarea unui alt autoturism,pe care, la plecarea in strainatate,fostul sot l-a lasat in grija unei alte persoane,care l-a instrainat si a incasat pretul; ca in anul XXX paratul a  plecat in Italia, dar s-a intors dupa o luna,a plecat din nou in luna noiembrie a anului XX si a inceput sa munceasca din anul XXX;ca banii pe care i-a castigat in acel an i-au ajuns doar pentru a achita datoriile pe care le contractase pentru plecarile anterioare;ca in anii XXX au lucrat amandoi in Italia,timp in care au strans banii necesari pentru a incepe si pentru a continua ridicarea casei din XXX; ca in anul XXX paratul a venit in tara cu o suma importanta de bani,promitand ca se va implica si ii va folosi la continuarea constructiei incepute, dar nu s-a tinut de cuvant,ridicand doar o parte din zidarie,dupa care a plecat si a lasat banii tatalui sau, care a decedat la scurt timp, astfel incat banii nu au mai fost recuperati;ca fostul sot a infiintat impreuna cu fratele sau o societate comerciala de reparatii frigidere, paratul contribuind cu utilaje,frigidere,piese,dar ulterior nu s-au mai inteles,astfel incat ei au ramas cu paguba; ca din  XXX si pana la sfarsitul anului ea s-a aflat in tara si s-a ocupat de terminarea constructiilor,a pregatit mancare la muncitori,a racordat casa la canalizare si s-a ocupat de infiintarea unei societati;ca in  perioada in care a ridicat anexele, respectiv,bucataria si garajul,tatal ei i-a dat suma de  50.000.000 ROL,bani pe care i-a investit atat in constructii,cat si in amenajarea laboratorului;ca in anul XXX a infiintat XXX,iar in anul XXX  a inceput activitatea,ea ocupandu-se de laboratorul de cofetarie, incepand cu anul XXX, iar paratul desfasurand o activitate separata de reparare a frigiderelor;ca odata cu trecerea anilor veniturile realizate de ea erau substantial mai mari decat cele realizate de parat;ca din anul XXX paratul s-a ocupat de XXX societate care,desi este pe numele fiului lor, este administrata in totalitate de fostul sot; ca paratul nu i-a spus niciodata ce venituri realizeaza,astfel incat ei ii reveneau,in exclusivitate,cheltuielile gospodariei,iar uneori sotul ii cerea bani pentru cheltuielile celeilalte societati;ca activitatea laboratorului de cofetarie a mers din ce in ce mai bine datorita priceperii si serozitatii ei, astfel incat a reusit sa se extinda;ca in urma cu mai multi ani paratul a inceput o relatie extraconjugala pe care o finanta  din banii proprii sau din banii XXX, situatie retinuta si in considerentele hotararii de divort; ca pe intreaga perioada a casatoriei nu numai ca a asigurat venituri mai mari,dar a fost singura care s-a ocupat de gospodarirea banilor,economisirea si chibzuirea acestora si ca se impune a-i fi atribuite in lot bucataria,garajul si anexele lipite de acestea situate in XXX,deoarece in aceste cladiri isi desfasoara activitatea XXX, parterul si mansarda din casa situata in XXX si ½ din terenurile cumparate in timpul casatoriei,iar paratului celelalte bunuri, si, in masura in care vor exista diferente de valoare intre loturi,vor fi acoperite prin plata de sulte.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.979 si urm. Cod procedura civila.
In dovedire,reclamanta a solicitat admiterea si administrarea probei cu inscrisuri,interogatoriul paratului,a probei testimoniale-declaratiile martorilor audiate fiind atasate la prezentul dosar,si efectuarea de expertize tehnice.
A depus, in copie, sentinta civila nr.XXX a Judecatoriei Bacau,schite,un contract de comodat,actul de alipire autentificat sub nr.XXX la XXX,doua contracte de donatie,contractul de  vanzare-cumparare autentificat sub nr.XXX din data de XXX la XXX,sentinta civila nr.XXX a Judecatoriei Bacau,un raport de expertiza tehnica, autorizatia de construire nr.XXX, contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.XXX la XXX, autorizatia de construire nr.XXX eliberata de Primaria comunei Margineni( filele 7-36,volumul I),extrase CF, schite, certificatul nr. XXX eliberat de OCPI Bacau( filele 61-74 dosar).
Actiunea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru-6615 lei.
Paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala in termenul prevazut de art.201 alin.1 Cod procedura civila.
Prin intampinare,acesta a aratat ca este de acord cu partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei,dar cu retinerea unor cote egale de contributie.
In motivare, a aratat ca sustinerile reclamantei nu corespund realitatii;ca a fost angajat cu contract de  munca din anul XXX pana in anul XXX la I.R.U.C.Bacau,iar apoi, pana in anul XXX, a lucrat la XXX, in functia de mecanic frigotehnist,obtinand venituri foarte mari;ca in aceasta perioada a prestat si activitate particulara in timpul liber,reparand frigidere si obtinand venituri suplimentare considerabile;ca incepand cu anul XXX a renuntat la serviciu si a lucrat in particular in domeniul prestari servicii,reparatii frigidere pe cont propriu,veniturile obtinute de el crescand in permanenta;ca in perioada in care a fost angajat  a depus la CEC suma de 51.000 lei,care a fost folosita,alaturi de suma de 10.000lei, castigata de reclamanta la LOTO,si de alte sume economisite,la achizitionarea unui autoturism cu care au rezolvat unele probleme de familie, dar si-a exercitat si meseria,deoarece efectua multe deplasari; ca in acea perioada a infiintat o societate de reparatii frigidere,impreuna cu fratele lui,care a fost profitabila, dar care nu a putut continua din cauza unor neintelegeri;ca in anul  XXX au inceput constructia casei din XXX care nu era terminata in momentul plecarii in Italia; ca nu a contabilizat banii obtinuti din activitatea lui,dar toti acesti bani au fost consumati in gospodarie, veniturile lui pe ansamblu fiind mult mai mari decat ale reclamantei; ca este adevarat ca laboratorul de cofetarie a inceput sa produca venituri,dar construirea acestui spatiu comercial a fost realizata de ei impreuna,iar el a facut parte din societate si a desfasurat activitate; ca nu mai exista bucataria de vara si garajul cu extindere la care face referire reclamanta, in locul lor fiind construit un spatiu comercial de productie si de vanzare,deasupra caruia,pe o anumita portiune,au construit o mansarda locuibila si o terasa;ca acest spatiu trebuie definit si expertizat ca atare si retinut la masa de partaj in aceasta configuratie;ca in timp ce lucra in Italia a venit acasa pentru o luna,a inceput constructia laboratorului si a lasat o suma de bani tatalui lui,pentru plata manoperei,iar la moartea acestuia constructia era ridicata la rosu si platita; ca in timpul casatoriei a vandut o proprietate mostenire de la parintii lui,obtinand suma de 50.000.000 lei( partea lui),bani folositi in constructie;ca si in perioada in care a fost in Italia a realizat venituri frumoase pe care le-a folosit la realizarea bunurilor comune ba,mai mult,a strans bani si asigurat deplasarea si intretinerea reclamantei in Italia; ca din aceasta tara, a adus un tir cu marfa,respectiv 30 frigidere,60 masini de spalat,1000 compresoare frigorifice, 10 agregate frigorifice mari si utilaje pentru dotarea laboratorului,pe care le-a reparat,dupa care le-a vandut,obtinand venituri;ca nu sunt reale sustinerile reclamantei ca a cheltuit o parte din bani in cadrul unor relatii extraconjugale,deoarece acea relatie a fost pasagera si de scurta durata si a avut loc la sfarsitul casatoriei, cand bunurile supuse partajului erau realizate; ca este adevarat ca si reclamanta se ocupa de gospodarirea si de administrarea banilor, dar veniturile lui erau mai mari si acopereau necesarul curent si imediat,si ca in timpul casatoriei a fost omul bun la toate,a fost antrenat in permanenta in munca de ridicare a constructiilor si s-a ocupat de toate demersurile necesare pentru proiectare,materiale,echipe de constructori, in timp ce reclamanta se ocupa numai de laborator.
Sub aspect reconventional paratul-reclamant a solicitat sa se  constate ca suprafetele de teren pe care sunt construite casa si laboratorul de cofetarie sunt bunurile lui proprii si ca, contractele de donatie incheiate de rudele lui cu fosta sotie sunt acte juridice simulate.
In motivare,a aratat ca prin contractele autentificate sub nr.XXX, nr.XXX, nr.XXX si,respectiv, sub nr.XXX au fost donate reclamantei,de catre verisorii lui, suprafete de 594,506,594 si,respectiv,594mp teren situat in XXX,care face parte din acelasi trup de teren ce a apartinut bunicilor lui; ca aceste contracte au fost donate in considerarea legaturii de rudenie cu verisorii lui,iar la momentul incheierii el era in Italia,astfel incat reclamanta a avut calitatea de donatar, simulatia realizandu-se prin interpunerea de persoane; ca ei au inceput constructia casei inca din anul XXX pe un teren al bunicilor lui si in considerarea faptului ca acest teren ii va apartine,au continuat ridicarea casei si era necesar sa devina proprietar pe acest teren pentru a intra in legalitate;ca,motivat  de faptul ca ei erau in Italia,iar el avea un loc de munca pe durata nedeterminata,a convenit cu verisorii lui sa incheie actele notariale cu sotia lui,care s-a deplasat singura in tara si care s-a prezentat la notariat in baza acestui acord simulatoriu, incheind actele de donatie pe numele sau, dar cu rezolutia comuna ca beneficiarul transmiterii terenurilor este el; ca reclamanta a primit o suprafata de 6000mp. de la o sora a sa, terenul respectiv fiind proprietatea sa,fara ca el sa aiba pretentii,si ca nu exista argumente care sa sustina ca verisorii lui au vrut sa o gratifice numai pe  reclamanta, in detrimentul lui.
In drept, cererea reconventionala nu a fost  motivata.
In dovedire, paratul-reclamant a solicitat admiterea si administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriul reclamantei-parate,a probei testimoniale-declaratiile martorilor audiati fiind atasate in prezentul dosar,si efectuarea de expertize tehnice.
A depus,in copie, schite,contractele de donatie autentificate sub nr.XXX si, respectiv, nr.XXX la XXX si un act de partaj voluntar.
A fost achitata taxa judiciara de timbru in cuantum de 2.000lei.
Reclamanta-parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reconventionale.
Pe exceptie, aceasta a precizat ca paratul reclamant nu are calitate procesuala activa deoarece, nulitatea relativa nu poate fi invocata decat de o parte contractanta;ca s-a prescris dreptul de a se constata caracterul simulat al celor 4 contracte de donatie despre care fostul sot a cunoscut chiar de la momentul intocmirii lor si nu a avut nicio obiectie,iar termenul de prescriptie este de 3 ani;ca este inadmisibil capatul de cerere privind actiunea in constatare a calitatii de bun propriu a imobilelor ce fac obiectul contractelor de donatie,deoarece paratul are la dispozitie o actiune  in realizare;ca paratul-reclamant nu justifica un interes legitim in formularea cererii reconventionale, deoarece nu urmareste altceva decat sa desfiinteze  actele de donatie intocmite  cu stirea si consimtamantul lui, si ca este inadmisibil capatul de cerere privind declararea caracterului simulat al actelor de donatie deoarece nu sunt indeplinite conditiile cerute de art.1289 si art.992 Cod civil.
Pe fond,reclamanta-parata a precizat ca nu exista acte secrete,separate de actele autentice,si anterioare acestora,care sa duca la concluzia ca a existat o alta intentie a donatorilor decat aceea de a o gratifica, iar situatia de fapt prezentata de fostul sot nu corespunde realitatii; ca terenurile care au facut obiectul contractelor de donatie au apartinut socrului ei si rudelor acestuia;ca socrul a cerut expres donatorilor ca,in schimbul unor terenuri pe care el le-a dat numitei T.A., sa-i doneze ei terenurile;ca dorinta si intentia tuturor partilor donatoare a fost clar aceea de a i se intocmi doar ei acte de donatie,pentru a stinge definitiv conflictul care exista  intre parat si fratele lui L.;ca paratul a stiut de la inceput natura juridica a contractelor de donatie si nu a avut nicio obiectiune, iar in luna XXX acesta a venit in tara,astfel incat nu exista nici un impediment ca la incheierea contractelor de donatie de catre F.V. si F.G. sa fie prezent la notariat,si ca donatiile intocmite sunt pure si simple, nu sunt afectate de vreo conditie,astfel incat afirmatia paratului ca s-ar fi intocmit cu rezolutia comuna ca beneficiarul transmiterii terenurilor sa fie el, este una falsa si fara nici un fundament.
Raspuns la intampinare,reclamanta  a precizat ca pe tot parcursul casatoriei, cumulat,ea a avut o contributie mai mare la dobandirea bunurilor ce fac obiectul masei de partaj;ca,desi in anul XXX paratul a inceput sa lucreze particular,nu-i spunea niciodata cat castiga si nici nu aducea acasa vreo suma de bani importanta,iar plata celor mai multe facturi,inclusiv ratele la apartament,erau facute de ea,din salariul ei; ca nu este adevarat ca au inceput ridicarea casei in anul XXX,deoarece initial au ridicat atelierul si ulterior l-au transformat in casa de locuit,ceea ce a presupus consolidari si cheltuieli suplimentare;ca pana la plecarea ei in Italia,in XXX,paratul a reusit doar sa acopere datoriile facute pentru plecarea lor in strainatate; ca in anul XXX paratul a venit in tara cu toate economiile stranse prin  efortul lor si,desi a stat o luna si a avut la dispozitie o suma consistenta,a ridicat doar zidaria la casa din XXX;ca in anul XXX ea s-a intors din Italia si s-a ocupat efectiv de ridicarea casei si de  infiintarea XXX; ca la construirea casei din XXX si a bucatariei de vara au folosit veniturile obtinute in Italia, iar cu veniturile obtinute din vanzarea apartamentului din XXX au continuat ridicarea garajului si cumpararea utilajelor din Italia; ca aceste utilaje erau defecte,fiind cumparate la mana a doua, si au putut fi valorificate doar ca fier vechi; ca s-a ocupat in exclusivitate de tot ce-a insemnat infiintarea societatii; ca paratul avea calitatea de salariat in cadrul societatii, dar era prezent foarte putin, cam 6-7 ore pe saptamana,in timp ce ea era prezenta de dimineata pana tarziu in noapte, iar pregatirea pe care o avea a facut sa aiba o clientela fidela si sa obtina venituri substantiale, in mod constant;ca veniturile obtinute din activitatea de laborator au fost folosite pentru extinderea celor doua anexe, respectiv bucataria de vara si garajul, la care au fost adaugate alte incaperi,deoarece aveau nevoie de mai mult spatiu;ca suma de 50.000.000 ROL ce i-a fost data de tatal ei,a fost folosita tot la ridicarea si continuarea lucrarilor la anexele mai sus aratate;ca in aceeasi perioada au efectuat lucrari de constructie si la imobilul casa din XXX;ca in anul XXX paratul s-a mutat cu intreaga activitate de reparatii frigidere in XXX,deoarece dorea sa aiba libertate si independenta si sa lipseasca din domiciliu cat mai mult; ca acesta invoca faptul ca are nevoie de bani pentru frigidere,componente,motorina,astfel incat ea primea doar putini bani din munca desfasurata de el,si ca fostul sot a finantat din veniturile comune relatia extraconjugala pe care a intretinut-o.
Reclamanta a formulat precizari la actiunea principala,in sensul ca a solicitat sa nu fie incluse si retinute la masa de partaj lucrarile realizate de sora ei,D.I.,la casa din XXX,respectiv:construit fundatia, demisolul si parterul ridicat cu caramida,racordare la curentul electric.
In motivare, a aratat ca sora ei s-a hotarat sa ramana in Italia si i-a donat terenul impreuna cu constructia mai sus indicata,cu conditia ca atunci cand va veni in tara sa aiba si ea o camera de locuit in acest imobil,si ca din banii obtinuti din activitatea de laborator au fost continuate lucrarile de constructie pana la stadiul la care se afla in prezent.
A depus,in copie, mai multe inscrisuri,respectiv:file din pasaport, permise de sedere, carnetele de munca  seria XXX si seria XXX, certificatul de urbanism nr.XXX,carti de vizita,facturi fiscale, ordine de plata,ordine de incasare,o lista facturi,chitante si un CD(filele 103-146,152,volumul I).
Paratul-reclamant a solicitat respingerea exceptiilor invocate de reclamanta-parata,ca lipsite de temei juridic in raport de institutia simulatiei si ca neintemeiate pe fondul cauzei.
In motivare a aratat ca actiunea in declararea simulatiei este o actiune imprescriptibila,aceasta solutie fiind in concordanta cu principiul potrivit caruia aparenta de drept poate fi inlaturata oricand, actul juridic nefiind susceptibil de consolidare cu trecerea timpului;ca in prezenta cauza este imprescriptibila atat actiunea in declararea simulatiei cat si actiunea de iesire din indiviziune;ca sustinerile reclamantei in sensul ca rudele lui chiar ar fi vrut sa o gratifice pe ea raman departe de adevar;ca dispozitiile art.992 Cod civil, invocate de reclamanta nu au legatura cu cauza,deoarece reglementeaza capacitatea persoanelor in materie de liberalitati,sanctiunea nulitatii din text vizand cazuri limitative ce urmaresc apararea persoanei incapabile sau interdictii legale;ca exceptia lipsei calitatii procesuale active este invocata in raport de clasificarea nulitatilor,relative sau absolute,dar asa cum a precizat,in cauza ne gasim in cadrul unor nulitati relative, iar calitatea procesuala activa trebuie analizata in raport de obiectul cererii reconventionale, respectiv actiunea in declararea simulatiei,si nu de constatare a vreunei nulitati; ca in mod gresit s-a invocat inadmisibilitatea capatului de  cerere privind constatarea calitatii de bun propriu al imobilelor-terenuri,deoarece ne gasim deja in cadrul unei actiuni in realizare,actiunea de partaj bunuri comune;ca in ceea ce priveste exceptia lipsei de interes legitim,pe motiv ca actele de donatie au fost intocmite cu acordul lui, tocmai acest aspect este de esenta acordului simulatoriu,in cadrul unei simulatii prin persoane interpuse, fiind absolut necesar ca toate cele trei parti implicate in operatiune sa aiba cunostinta atat de continutul actului public,cat si de existenta actului secret, adica sa stie in patrimoniul  cui se produc in realitate efectele actului public,si ca la fel de saraca in argumente este si sustinerea reclamantei in sensul ca la realizarea bunurilor comune are o contributie de 65%,atata timp cat isi aloca numai calitati, atat profesionale cat si familiale,diminuand cu totala rea credinta contributia lui materiala si efectiva la realizarea bunurilor comune.
Parata M.V. a formulat intampinare-cu privire la cererea avand ca obiect constatarea caracterului simulat al contractelor de donatie-in care a precizat ca atat ea cat si fratii ei au donat cate o suprafata de teren  pentru F.E., verisorul lor, care incepuse constructia unei case pe aceste terenuri si pentru care stia ca va primi acte de proprietate;ca actele de donatie au fost facute pentru F.E., iar in discutie nu a intrat F.L.,care doar a mers la notariat si a semnat, deoarece verisorul lor nu s-a putut ocupa de intocmirea actelor fiind plecat din tara in cursul anului XXX si delegand-o pe sotia sa in acest scop;ca toti fratii ei au cunoscut faptul ca prin aceste contracte suprafetele de teren erau donate verisorului lor si ca personal este de acord cu actiunea formulata de paratu-reclamant F.E..
A solicitat admiterea probei testimoniale,in a carei administrare nu a mai insistat.
Paratii F.G., F.V., T.B., T.A.M. si T.V.A. nu au formulat intampinare in termenul  prevazut  de art.201 alin.1 Cod procedura civila.
La data de XXX paratul-reclamant a solicitat sa fie incluse in masa de partaj urmatoarele imobile,care au fost construite in timpul casatoriei,cu o contributie egala,pe terenul proprietatea reclamantei-parate situat in XXX;o anexa cu destinatia de magazie depozitare bunuri, avand in componenta sa 4 incaperi,un zid cu o grosime de aproximativ 0,35m,construit de o parte si de alta a anexei, cu o lungime de aproximativ 40m si o inaltime de 4m in descrestere,pana la inaltimea de 1 m,si un gard din beton armat, pe fundatie de beton armat,avand rol si de sustinere a terenului si de delimitare.
In motivare,a aratat ca anexa a fost edificata si cu scopul de protectie a imobilului casa, solicitat la masa de partaj de catre reclamanta-parata,si a fost dotata cu instalatie de apa si canalizare in parte; ca aceasta constructie a fost edificata prin eforturile comune si nu a fost finisata,insa pentru realizarea ei a fost nevoie de escavarea si transportul pamantului rezultat,operatiuni foarte costisitoare,si ca zidul a fost ridicat cu scopul de protectie.
A fost completata  taxa judiciara de timbru cu  suma de 5.105lei.
In perioada desfasurarii cercetarii judecatoresti,partile au depus la dosar inscrisuri (unele dintre ele avand legatura cu activitatea XXX,altele cu motivele de divort).
Astfel,reclamanta-parata a depus o ordonanta de clasare,dovada comunicarii,un referat cu propunerea de neincepere a urmaririi penale, transcrierea unor convorbiri,CD-uri audio(filele 248-258,volumul I),file din pasaportul fostului sot(filele 260-266),situatii cu privire la activitatea XXX,declaratii,carti de identitate,permise de sedere,certificate de rezidenta, fise analitice partener,adeverinte,facturi fiscale, chitante,contracte prestari servicii(filele 268-329,vol.I),actele premergatoare incheierii contractelor de donatie al caror caracter simulat s-a solicitat a se constata(filele 330-334), chitante, certificate de urbanism,contracte de donatie, o autorizatie de construire (nr.91/2008),un proiect pentru obtinerea autorizatiei de construire,schite, avize,contractul de furnizare a energiei electrice nr.XXX,facturi fiscale, certificatul de mostenitor nr.XXX eliberat de XXX si XXX”,planse foto(filele 336-364,vol .I;filele 120-128,vol al II-lea),o licenta de fabricatie,certificatul constatator eliberat la data de XXX de ORC de pe langa Tribunalul Bacau,sentinta nr.XXX a Tribunalului Bacau-Sectia a II a Civila,dovada comunicarii acesteia,decizia nr.XXX a Curtii de Apel Bacau- Sectia a II a civila(filele 129-138),planse foto,procuri speciale,sentinta civila nr.XXX a Judecatoriei Bacau, contracte de donatie,actul de partaj voluntar autentificat sub nr.XXX la XXX,acte de alipire,adeverinte,cereri, extrase CF, notificari sanitare,expertize tehnice, contracte de vanzare-cumparare,procese-verbale,facturi fiscale si fise analitice referitoare la activitatea XXX in anii XXX inclusiv,autorizatii de construire (filele 9-353,volumul al III-lea si filele 66-128,volumul al IV-lea).
Paratul-reclamant a depus facturi fiscale, avize de insotire a marfii(filele 191-343,volumul al II-lea).
Pentru solutionarea prezentei cauze au fost intocmite expertize tehnice (constructii,topo cadastru si evaluare terenuri),la efectuarea carora au participat si experti-parte,lucrari care se afla la filele 38-74,164-168, 365-370(volumul II) si,respectiv,15-57(volumul IV).
Dupa  depunerea lucrarilor, reclamanta-parata a completat taxa judiciara de timbru cu suma de 17.421 lei,in functie de valorile stabilite de experti pentru constructii si terenuri(conform valorilor prevazute in expertiza folosita de CNP Bacau).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca partile au avut calitatea de soti si ca pana la data incetarii regimului matrimonial( data promovarii actiunii de divort,conform art.385 alin.1 Cod civil) au dobandit dreptul de proprietate cu privire la urmatoarele bunuri, care beneficiaza de prezumtia de comunitate instituita de art. 339 Cod civil:a)un imobil situat in XXX,compus din o casa de locuit P+1+M si o anexa P+M(care functioneaza ca locuinta la mansarda si ca spatiu comercial la parter),conform autorizatiilor de construire nr.XXX,nr. XXX si,respectiv, nr.XXX(ultima aflandu-se la filele 35-36,volumul I);b) suprafata de 25,50mp teren situat in intravilanul XXX,conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. XXX din data de XXX la XXX(fila 19,volumul I);c) un imobil casa de locuit D+P+M situat in XXX (autorizatia de construire nr.XXX-fila 25,volumul I),o anexa si ziduri de sprijin situate la aceeasi adresa,d)suprafata  de 2287,77mp teren arabil situat in XXX,conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.XXX la XXX(filele 27-28,volumul I);e)suprafetele de 405mp teren arabil intravilan,687mp teren arabil intravilansi,respectiv,723mp.teren arabil extravilan, toate situate in XXX si dobandite conform sentintei civile nr.XXX pronuntata de Judecatoria Bacau la data de  XXX( filele 20-21,volumul I).
In ceea ce priveste imobilul casa de locuit situat in XXX ,instanta retine ca in anul XXX,numita D.I. i-a donat surorii ei, reclamanta-parata F.L.,suprafetele de 2000mp. teren arabil si vie intravilan si,respectiv,4000mp. teren arabil extravilan,ambele situate in XXX,sens in care a fost incheiat contractul de donatie autentificat sub nr.XXX la XXX(fila 341,volumul I); pe suprafata de 2000mp.era deja ridicata o constructie D+P,edificata din caramida si racordata la reteaua de energie electrica(sens in care a fost obtinuta autorizatia de construire nr.XXX-filele 340 -341,volumul al III-lea, si incheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr.XXX –filele 322-325,volumul III),existenta acesteia fiind recunoscuta de paratul - reclamant cu ocazia administrarii probei cu interogatoriul(fila 205,intrebarile 51 si 52).
Ulterior incheierii contractului de donatie, la solicitarea reclamantei-parate,a fost eliberata o noua autorizatie de construire( nr.XXX-fila 342, volumul I),in baza careia sotii au continuat lucrarile etajului,au pus gresie in doua camere la demisol, au construit o camera frigorifica si au montat partial tamplarie PVC cu geam termopan,valoarea acestor lucrari(contributia comuna),fiind conform raportului de expertiza tehnica intocmit in cauza, de 106.414 lei;au fost realizate in timpul casatoriei,la aceeasi adresa o anexa( cu suprafata utila de 50,55 mp) si ziduri de sprijin,cu o valoare totala de 55.722lei(nu s-a sustinut de catre reclamanta-parata si nici nu au fost administrate probe in sensul ca la edificarea zidurilor tatal acesteia-D.M.-ar fi realizat lucrari in valoare de 7012 lei,astfel cum se precizeaza in raportul de expertiza constructii fila 47, volumul al II-lea).
In ceea ce priveste contributia fostilor soti la dobandirea acestor bunuri,instanta retine ca, potrivit art.357 alin.2, teza finala,Cod civil,aceasta este prezumata ca fiind egala;prezumtia instituita de articolul sus indicat are caracter relativ,astfel incat oricare dintre soti poate proba ca a avut  un aport majoritar la achizitionarea bunurilor care compun masa partajabila.
In cauza,instanta apreciaza ca prin dovezile administrate,reclamanta-parata nu a probat ca la dobandirea bunurilor comune a avut o contributie de 65%.
Astfel,rezulta din carnetele de munca seria XXX nr.XXX si,respectiv, seria XXX nr.XXX(filele 109-115 si,respectiv, 116-122,volumul I)ca in primii ani dupa incheierea casatoriei ambii soti au fost salariati,reclamanta-parata pana in anul XXX( XXX),iar paratul-reclamant pana in  anul XXX(XXX),veniturile sotului fiind,de regula, mai mari.
Incepand cu luna iunie a anului 1992,paratul-reclamant a renuntat la locul de munca pe care-l avea la XXX si a lucrat in particular in domeniul prestari servicii,reparatii frigidere,activitati pe care le desfasura(conform declaratiei martorului M.S.D.-filele 211-212,volumul I) si in perioada in care a  avut calitatea de salariat,dupa orele de serviciu.
Sustinerile reclamantei-parate in sensul ca sotul nu spunea cat castiga,nu punea banii in comun  si chiar ii cererea bani, pentru diferite cheltuieli legate de  activitatile pe care le desfasura, nu pot fi primite,nefiind dovedite;este retinut,din acest punct de vedere ca,in perioada XXX, sotii au dobandit dreptul de proprietate cu privire la un apartament(pentru care au platit cu titlu de avans suma de  13.151 lei(ROL) si au achitat rate,aferente imprumutului contractat, in cuantum de  9826 lei/lunar pentru o perioada de un an, conform contractului de vanzare-cumparare nr.XXX(fila 84 volumul al III-lea),au achizitionat un autoturism,au inceput edificarea casei de locuit din XXX(initial cu destinatia de atelier reparatii) si aveau doi minori in intretinere,iar aceste cheltuieli nu ar fi putut fi sustinute exclusiv sau preponderent din salariul  sotiei intr-un cuantum variind de la 15.100 lei/lunar(1992) la 1.000.000lei( 31.12.1998).
Imprejurarea ca reclamanta-parata ar fi castigat la LOTO o suma  de bani(1.200 sau 1.400 RON) nu o indreptateste la solicitarea unei cote majorate de contributie,date fiind veniturile realizate de fiecare dintre soti pe intreaga perioada a convietuirii; de altfel,cu privire la aceasta suma, afirmatiile din cererea principala sunt in contradictie cu probele administrate(interogatoriul paratului) in conditiile in care initial reclamanta a afirmat ca acesti bani(1400RON) ar fi fost folositi pentru achizitionarea unui autoturism,iar restul pentru cumpararea apartamentului(fila 3,volumul I),pentru ca ulterior(fila 201,volumul I) sa precizeze ca suma castigata(12.000-14.000 lei) si suma de 51.000 lei( economii comune) ar fi fost folosite pentru cumpararea masinii.
Instanta retine ca in anul 1996 paratul-reclamant a plecat pentru prima data in Italia,a revenit in tara,apoi a plecat din nou si a inceput sa obtina venituri din luna XXX;parte din venituri au fost folosite pentru a restitui sumele de bani imprumutate in vederea deplasarii ambilor soti in strainatate( reclamanta-parata plecand in Italia la inceputul anului XXX),iar diferenta pentru continuarea lucrarilor de constructie care se desfasurau in XXX.
Reclamanta-parata afirma ca toti banii castigati in anul XXX ar fi fost folositi pentru a achita datoriile pe care sotul le contractase pentru plecarile anterioare,situatie de fapt care nu poate corespunde realitatii de vreme ce tot reclamanta precizeaza ca in luna august a anului XXX paratul-reclamant ar fi venit in tara cu o suma importanta de  bani(economisita in cea mai mare parte de catre el,de vreme ce sotia a incetat raporturile de munca la XXX la data de XXX) promitand ca se va implica si ii va folosi la continuarea constructiei incepute, dar nu s-a tinut de cuvant, deoarece a lasat banii tatalui lui, care a decedat la scurt timp,iar suma respectiva nu a mai fost recuperata(situatie de fapt care nu a  fost dovedita).
Desi initial reclamanta-parata a afirmat ca in anii XXX a lucrat impreuna cu sotul in Italia,timp in care au reusit sa stranga banii pentru a incepe si continua ridicarea casei din  XXX,ulterior aceasta precizeaza ca in perioada XXX ea s-a aflat in tara,ocupandu-se de terminarea constructiilor,de infiintarea unei societati,astfel incat instanta retine ca in anul XXX cheltuielile necesare intretinerii familiei,edificarii constructiilor,etc. au fost sustinute preponderent cu veniturile realizate de paratul-reclamant, urmare a activitatilor desfasurate in strainatate.
Nu a fost facuta dovada faptului ca in perioada in care au fost edificate bucataria si garajul din XXX,reclamanta-parata ar fi primit suma de 50.000.000ROL de la tatal ei(paratul-reclamant afirmand ca i-a spus sotia ca ar fi primit acesti bani,bani pe care el personal nu i-a vazut, iar depozitiile martorelor audiate in acest sens  au la baza relatarile partii care le-a propus),dupa cum nu a fost probata nici imprejurarea ca in timpul casatoriei paratul-reclamant ar fi instrainat o mostenire primita de la parintii lui,obtinand suma de  50.000.000ROL(partea lui),pe care a folosit-o la edificarea constructiilor.
Instanta retine ca in anul XXX a fost infiintata XXX,ambii soti avand calitatea de asociati, societate in cadrul careia reclamanta-parata se ocupa de laboratorul de cofetarie,iar paratul-reclamant desfasura activitati de reparare a frigiderelor(din anul XXX);societatea si-a inceput efectiv activitatea in anul XXX, in perioada XXX sotia lucrand in Italia.
Afirmatiile  reclamantei-parate in sensul ca veniturile realizate de ea, odata cu trecerea anilor,erau substantial mai mari decat cele realizate de fostul sot nu sunt sustinute de dovezi concludente; rezulta din carnetele de munca depuse la dosar ca incepand cu data de  XXX, cand partile au desfasurat activitati in cadrul XXX( reclamanta ca bucatar-cofetar sau director,iar paratul-reclamant in calitate frigotehnist si, respectiv,administrator),salariile acestora erau egale.
Inscrisurile depuse cu privire la activitatea XXX nu sunt relevante din acest punct de vedere, de vreme ce eventualul profit inregistrat de societate nu se confunda cu veniturile partilor, acesta, daca exista,putand fi reinvestit sau impartit intre asociati,prin acordarea de dividende,in functie de  nr. actiunilor/partilor sociale detinute.
Fara a contesta priceperea si serozitatea reclamantei-parate in desfasurarea activitatilor laboratorului de cofetarie din cadrul XXX, instanta retine, din probatoriul administrat,ca si paratul - reclamant a desfasurat activitate efectiva in cadrul acestei societati,respectiv a instalat si intretinut baza de productie,a montat instalatiile frigotehnice,a montat instalatii de aer conditionat si caldura, a montat centrala tehnica si a distribuit produsele de cofetarie la beneficiari, activitati care au fost producatoare de venituri.
Instanta retine, de asemenea, ca in perioada in care lucra in Italia, paratul-reclamant,cu acordul sotiei, a achizitionat frigidere, masini de spalat,compresoare, frigorifice,agregate frigorifice mari si utilaje pentru dotarea laboratorului(sens in care a fost folosita parte din suma obtinuta in urma vanzarii apartamentului bun comun situat in XXX),bunuri care au fost reparate si vandute prin intermediul XXX.;afirmatiile reclamantei-parate in sensul ca aceste utilaje au putut fi valorificate doar ca fier vechi(astfel incat au inregistrat pierderi) nu pot fi retinute,in conditiile in care din inscrisurile existente la filele 191-287 dosar(volumul al II-lea) rezulta ca in  perioada XXX,societatea a incasat din vanzarea acestor bunuri si din efectuarea de lucrari de reparatii(de catre paratul-reclamant) suma de aproximativ 53.000lei (apartamentul fiind instrainat cu 12.000lei).
Imprejurarea ca paratul-reclamant a intretinut o relatie extraconjugala nu poate constitui un motiv intemeiat pentru a se constata ca la dobandirea bunurilor a avut o contributie mai mica; nu a fost facuta dovada faptului ca prin”finantarea” acestei relatii, sotul ar fi diminuat patrimoniul comun, cu atat mai mult cu  cat  la acel moment bunurile care compun masa partajabila erau dobandite in integralitatea lor.
Raportat la cele ce preced si avand in vedere veniturile realizate de parti in perioada convietuirii, precum si activitatile efectiv desfasurate in vederea sustinerii nevoilor casatoriei, instanta va retine ca la dobandirea bunurilor comune fostii soti au avut contributii egale.
Fata de situatia de fapt anterior enuntata si avand in vedere dispozitiile art.355 alin.1 si ale art.357 alin.1 Cod civil instanta constata ca atat actiunea principala cat si cererea reconventionala sunt partial intemeiate, sub aspectul cererilor care vizeaza lichidarea comunitatii de bunuri,astfel incat le va admite in principiu si in fond si va sista starea de devalmasie cu respectarea dispozitiilor art.985 alin.2 Cod procedura civila potrivit carora imparteala se face in natura, prin formarea si atribuirea de loturi,iar,”in cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani”.
La atribuirea bunurilor instanta va tine seama de criteriile enumerate de art.988 Cod procedura civila,respectiv de natura bunurilor,domiciliul si ocupatia partilor,situatia juridica a terenurilor,inclusiv a celor pe care au fost edificate constructiile bun comun.
Instanta retine, astfel,ca atat imobilele situate in XXX, cat si cele din localitatea XXX au fost edificate pe terenuri proprietatea exclusiva a reclamantei-parate,dobandite in baza unor contracte de donatie incheiate cu sora ei, respectiv cu verisorii paratului-reclamant,astfel incat aceste bunuri nu pot fi incluse decat in lotul proprietarului terenurilor(cu atat mai mult cu cat nu s-a solicitat si insistat in partajarea constructiilor in natura si, eventual,instituirea unui drept de superficie in favoarea sotului neproprietar al terenului).
Vor fi,de asemenea,incluse in lotul reclamantei-parate suprafetele de 687mp. si, respectiv,405mp.teren arabil situat in XXX(XXX),avand in vedere ca acestea nu au iesire directa la drumul public, accesul catre si de la ele putandu-se realiza doar traversand proprietatea numitului D.M.-tatal reclamantei-parate,precum si suprafata de 25,50mp. teren situat in XXX pe care au fost edificate parte din constructiile bun comun.
Pentru a respecta principiul impartirii in natura a bunurilor si pentru a evita stabilirea unei sulte impovaratoare in sarcina reclamantei-parate vor fi incluse in lotul fostului sot suprafetele de  2287, 77 mp. teren arabil si,respectiv,1723mp. teren fanat situate in XXX.
Loturile atribuite fiind inegale din punct de vedere valoric, reclamanta-parata va fi obligata sa achite paratului-reclamant suma de 259.833lei cu titlu de sulta.
La atribuirea sultei instanta va tine seama de valorile stabilite-pentru bunurile comune - de expertii tehnici,cu precizarile si corectiile care urmeaza.
Astfel, pentru anexa P+M(care functioneaza ca locuinta la mansarda si ca spatiu comercial la parter) situata in XXX,instanta va retine valoarea de 212.476lei,avand in vedere valoarea de piata recomandata de expertul tehnic-193.642 lei, dar va inlatura coeficientul de -6% aplicat pentru acte  neclarificate-proces pe rol,apreciind ca fiind intemeiata obiectiunea formulata de paratul-reclamant in acest sens,de vreme ce litigiul cu privire la acest imobil nu are loc intre sau  cu terte persoane,ci intre soti,in calitatea lor de coproprietari.
Solicitarea paratului-reclamant de a fi retinuta ca si valoare a acestor constructii cea stabilita prin metoda valorii de inlocuire(214.951lei) motivat de faptul ca a  fost edificat ca spatiu comercial,urmand a fi definit si expertizat ca atare,nu poate fi primita de vreme ce in chiar raspunsul la obiectiuni(filele 368-369,volumul al II-lea)d-na expert a precizat ca structura anexelor nu respecta standardele de calitate pentru spatii comerciale, in sensul ca au fost construite initial pentru alte destinatii( bucatarie de vara, garaj-anexe gospodaresti) si nu s-a modificat nimic pentru noua destinatie(nu s-a consolidat),are fundatii subdimensionate(45 cm. latime),n-au fost facute consolidari,iar inaltimea este de doar 2,50m fata de 4,50m prevazuta la asemenea spatii;expertul a  optat astfel pentru valoarea estimata prin Metoda Standard,valoare pe care instanta si-o insuseste,cu corectia sus enuntata,care a dispus de mult mai multe date cu privire la caracteristicile cladirilor si constructiilor, urmarind evolutia acestora in functie de destinatia lor initiala.
Pentru imobilul casa de locuit D+P+M situat in XXX,nr.14,XXX,instanta va retine ca valoare suma de 106.414 lei reprezentand c/v lucrarilor de constructie realizate in comun de fostii soti; astfel cum am retinut, parte din aceasta constructie(D+P) a fost edificata de sora reclamantei - parate, D.I., constructia existand in momentul incheierii contractului de donatie cu privire la suprafata de 2000mp teren, aspect recunoscut de paratul-reclamant la interogatoriu(sustinerile ulterioare ale acestuia in sensul ca ar fi despagubit-o pe fosta cumnata pentru aceste bunuri nu au fost dovedite).
Referitor la capatul de cerere din reconventionala avand ca obiect” constatare caracter simulat contract de donatie”,instanta retine urmatoarele:
Prin contractele autentificate sub nr.XXX din data de  XXX la XXX, numitele M.V. si T.A.C. au donat reclamantei-parate suprafetele de 506mp.si,respectiv,594 mp. teren arabil situat in XXX(XXX).
Ulterior,prin contractele autentificate sub nr.XXX si nr.XXX de acelasi birou notarial(filele 81,82,volumul I),paratii F.G. si F.V.(acesta din urma prin mandatar T.A.) au donat aceleiasi reclamante – F.L., sotia verisorului lor, suprafetele de 594mp. si,respectiv,594mp.teren situat in  extravilanul si,respectiv, intravilanul XXX(XXX).
Paratul-reclamant sustine ca aceste contracte sunt acte juridice simulate prin persoane interpuse,terenurile fiind donate in considerarea legaturii de rudenie cu verisorii lui,astfel incat aceste bunuri ii apartin,rezolutia comuna a partilor contractante fiind aceea ca beneficiarul transmiterii terenurilor sa fie el.
Simulatia reprezinta operatiunea juridica prin care printr-un act juridic public,aparent,denumit si simulat,se creeaza o alta situatie juridica decat cea stabilita printr-un act juridic ascuns, secret,dar adevarat( actul ascuns fiind necesar  a fi incheiat concomitent sau inainte de incheierea actului public).
Simulatia poate imbraca trei forme-actul fictiv,actul deghizat si interpunerea de persoane,in acest ultim caz contractul public incheindu-se intre anumite persoane, iar in actul secret se mentioneaza adevaratul beneficiar al actului juridic(altul decat cel care apare in actul public).
Rezulta,asadar, ca pentru a ne afla in fata unei simulatii este necesar ca actul secret, contrainscrisul - sa se fi incheiat concomitent sau,eventual,inainte de incheierea contractului aparent,iar in cazul simulatiei prin interpunere de persoana ambele parti din contractul aparent sa urmareasca,in mod constient,ca efectele sa se produca fata de o terta persoana careia i se  asigura anonimatul tocmai prin simularea persoanei.
In cauza,paratul-reclamant nu a facut dovada existentei actului secret si nici a faptului ca la incheierea contractelor de donatie - toate partile contractante au urmarit ca efectele actelor sa se produca fata de el.
Este de observat,din acest punct de vedere,ca,exceptand-o pe parata V.M.-care, atat in intampinare,cat si cu ocazia administrarii probei cu interogatoriul,a declarat ca a inteles sa-l gratifice pe verisorul ei,paratul-reclamant F.E.(aflat in cursul anului XXX la munca,in Italia),ceilalti donatori nu si-au exprimat pozitia procesuala cu privire la aceasta cerere; de altfel cu ocazia incheierii acestor acte, in fata notarului public toti cei patru verisori ai paratului au solicitat autentificarea contractelor de donatie avand ca beneficiar pe F.L. si  au precizat ca aceste acte nu sunt acte deghizate(filele 330-333,volumul I),iar F.V. a imputernicit-o pe d-na T.A.C. sa doneze”doamnei F.L.… suprafata de 594mp….”(procura speciala autentificata sub nr.XXX la XXX-fila 334,volumul I).
Sustinerile paratului-reclamant ca aceste contracte ar fi fost incheiate cu sotia sa pentru ca el se afla la munca in strainatate,astfel incat sunt simulate,nu pot fi primite, neavand relevanta sub aspectul analizat, avand in vedere conditiile necesar a fi indeplinite pentru a constata existenta simulatiei prin interpunere de persoane.
Este de retinut, insa, ca in cursul anului XXX acesta a venit in tara(in lunile XXX-conform raspunsurilor la interogatoriu,fila 205,volumul I si pasaportului-filele 38,39,volumul al III- lea,si in luna august,filele 39,40,volumul al III- lea,luna in care a si mandatat-o pe sotia sa sa constituie o societate comerciala-procura speciala autentificata sub nr.XXX la XXX-fila 47, volumul al III-lea) astfel incat nimic nu l-ar fi impiedicat sa se prezinte personal la notar in vederea incheierii contractelor de donatie.
In acelasi timp, paratul-reclamant ar fi avut posibilitatea de  a o imputernici pe reclamanta-parata sa incheie contractele de donatie in numele lui si pentru el(printr-o procura autentificata de autoritatile competente din Italia sau de  un notar din Romania),posibilitate pe care nu a valorificat-o.
Nefiind facuta dovada existentei acordului simulatoriu la care sa fi luat parte toate partile implicate si nici  a intelegerii secrete, in care acestea recunosteau ca paratul-reclamant este adevaratul donatar(acesta neadministrand probe concludente in acest sens),instanta are convingerea ca intentia reala a donatorilor a fost de a o gratifica pe reclamanta-parata si ca prezenta cerere este nefondata;de altfel,in cauza nu a fost mentionat scopul pe care l-ar fi urmarit partile contractante prin simulatie( evitarea aplicarii unor legi,ocolirea prevederilor prohibitive referitoare la contracte,etc.).
Referitor la exceptiile invocate de reclamanta-parata,instanta constata ca acestea nu sunt intemeiate.
Astfel, exceptia prescriptiei dreptului la actiune a fost respinsa prin incheierea pronuntata de Judecatoria Bacau la data de XXX.
Instanta retine,de asemenea,ca actiunea in constatarea simulatiei poate fi intentata de orice persoana interesata;or paratul-reclamant justifica interes in promovarea unei astfel de cereri, de vreme ce consecinta admiterii ei ar fi fost stabilirea calitatii de proprietar exclusiv al terenurilor care au  facut obiectul contractelor de donatie.
Urmeaza a fi respinsa si exceptia inadmisibilitatii;paratul-reclamant nu a investit instanta cu solutionarea unui capat de cerere distinct avand ca obiect constatarea calitatii de bun propriu a imobilelor ce fac obiectul contractelor de donatie, aceasta fiind consecinta admiterii cererii de constatare a caracterului simulat al acestor acte.
In conformitate cu dispozitiile art.453 alin.1-2 Cod procedura civila,vor fi compensate cheltuielile de judecata (taxe judiciare de timbru,onorarii experti, onorarii avocati),tinand seama de temeinicia cererilor,contributia partilor la dobandirea bunurilor comune;