Contestatie la executare

Deliberand asupra prezentei contestatii instanta retine urmatoarele;
Prin contestatia inregistrata sub nr.  ... din data de ... pe rolul Judecatoriei ... contestatoarea ... in contradictoriu cu intimata ... a formulat contestatie la executare si contestatie la titlu in dosarul de executare silita nr. ... al S.C.P.E.J. ... si a solicitat anularea incheierii pronuntata de Judecatoria Bacau in dos. nr. ... prin care a fost admisa cererea de incuviintare a executarii silite in temeiul contractului de credit nr. ... din ... si a actului aditional nr. 1 din ... la solicitarea creditoarei  ...., anularea actelor de executare silita intocmite de S.C.P.E.J ..., anume somatia emisa la data de ... si primita la data de ..., precum si constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevazute la:
- pct. 3.5 ultimul alineat din contractul de credit nr. ... din.... cu privire la faptul ca rambursarea in avans partiala sau in avans se poate efectua numai dupa plata comisionului aferent calculat la pct. 4.2, respectiv comision de administrare;
- art. 4.1 lit. a din contract cu privire la faptul ca dobanda este revizuibila periodic de catre banca pe toata perioada contractului „in functie de conditiile dominante ale pietei sau a modificarilor circumstantelor in care aceasta a fost initial stabilita, precum si in raport de politicile de creditare ale bancii;”
- art. 4.1 lit. a cu privire la urmatoarele paragrafe: in cazul in care in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a noului nivel al dobanzii comunicat ... primeste din partea imprumutatului notificare cu privire la decizia acestuia de a nu mai continua derularea facilitatii in noile conditii, toate sumele datorate de imprumutat bancii devin scadente si platibile imediat. In cazul in care imprumutatul, ca urmare a luarii la cunostinta a noului nivel al dobanzii, nu va rambursa soldul creditului, dobanzile si celelalte speze aferente, in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta, se considera ca acesta a acceptat noul nivel al dobanzii;
- art. 4.1 lit. b si c din contract referitor la marja majorata, precum si penalitatile de intarziere;
- art. 4.2 lit. a, b si d din contract referitor la comisionul de administrare in cuantum de 600 euro, comisionul de modificare a scadentarului in cuantum de 1% din suma creditului ramasa, precum si comisionul de rambursare avans;
- art. 7.3 referitor la alineatul in care banca poate institui un gaj asupra intregului patrimoniu al contestatoarei.
Ca urmare a constatarii abuzive a clauzelor anterior mentionate, se solicita de contestatoare restituirea sumelor incasate in mod nelegal. Se solicita si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
La primul termen de judecata din ... contestatoarea a depus la dosar o cerere de modificare a contestatiei in care a solicitat lamurirea intinderii si aplicarii titlului executoriu si constatarea clauzelor abuzive mai sus mentionate.
Ulterior, la termenul de judecata din ... contestatoarea a renuntat la capatul de cerere in care a solicitat lamurirea intinderii si aplicarii titlului executoriu in aplicarea dispozitiilor art. 711 alin. 2 C.pr.civ., la acelasi termen de judecata instanta a luat act de renuntarea la judecata acestui capat de cerere si a calificat contestatia la executare ca fiind o contestatie la executarea silita insasi, iar nu o contestatie la titlu.
Contestatoarea a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru de 1000 lei.
In motivarea cererii contestatoarea arata, in rezumat, ca la ... a incheiat cu intimata contractul de credit nr. ... prin care a contractat un credit in valoare de 10.000 euro, echivalentul in lei, pentru o perioada de 120 de luni, cu o dobanda de 7,75% p.a. si marja de 2% p.a. revizuibila. La data de 13.05.2010 intre ea si intimata a fost incheiat actul aditional nr. 1 prin care i s-a acordat o inlesnire de aproape un an de zile constand in reducerea temporara a cuantumului ratei lunare.
In 28.07.2016 a primit de la executorul judecatoresc somatia mobiliara prin care i s-a adus la cunostinta achitarea debitului de 32.661,16 lei si a cheltuielilor de executare silita in cuantum de 4161,20 lei, iar in cazul in care nu se achita tot debitul, executarea silita va continua impotriva sa sub toate formele.
Se invoca de contestatoare faptul ca nu exista o creanta certa, lichida si exigibila astfel incat executarea silita sa fie una legala si temeinica, executarea fiind inceputa in afara cadrului legal. Se sustine ca actele de executare silita sunt nelegale in conditiile in care somatia a fost emisa pentru suma de 36.882 lei reprezentand debit restant si cheltuieli de executare, in conditiile in care incheierea de incuviintare a a executarii silite din dosarul nr. ...  a fost pentru suma de 32.661,16 lei din contractul de credit, dobanda si comisioane, precum si suma de 62 lei cheltuieli de judecata. Cu privire la suma de 4161,20 lei reprezentand cheltuieli de executare, se afirma de contestatoare ca instanta a incuviintat executarea doar pentru suma din titlul executoriu si chiar daca executorul a stabilit cheltuieli de executare, ea nu poate fi urmarita si pentru recuperarea acestor sume deorece s-ar incalca prevederile instantei de executare privind suma pentru care s-a incuviintat executarea silita.
Cu privire la inlaturarea din conventia de credit modificata prin actul aditional nr. ... a clauzelor abuzive, se invoca de contestatoare ca aceste clauze cuprinse in petitul contestatiei sunt prevederi contractuale preformulate si incalca flagrant prevederile Legii nr. 193/2000, cat si dispozitiile O.U.G. nr. 50/2010, acestea nefiind negociate direct de catre parti, asa incat stabilesc o pozitie net inferioara imprumutatului in cursul executarii conventiei de credit, contrar cerinetelor bunei-credinte.  
Se invoca de contestatoare ca o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. Prevederea lor constituie incalcarea unei norme imperative exprese care interzic comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii(art. 1 lin. 3 din Legea nr. 193/2000), iar sanctiunea care intervine in acest caz este nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau pe cale de exceptie, actiunea in declararea nulitatii absolute fiind imprescriptibila, conform art. 2 din Decretul nr. 167/1958. Se invoca de contestatoare faptul ca in jurisprudenta comunitara este recunoscut dreptul judecatorului de a se sesiza din oficiu cu privire la caracterul abuziv al unei clauze contractuale, ceea ce intareste concluzia aplicarii sanctiunii absolute a clauzelor abuzive(Cauza Oceano Grupo Editorial S.A.c. Rocio Marciano Quintero, CJCE – 27.06.2000).  
Se afirma de contestatoare ca art. 4.1 lit. a poate fi considerat abuziv prin aceea ca banca isi rezerva dreptul de a modifica dobanzile si/sau comisioanele nefiind specificate conditiile concrete in care pot interveni aceste modificari, ca modificarea dobanzii este lasata la puterea discretionara a bancii, aspect constatat si de ...  prin procesul verbal de constatare a contraventiilor nr. ...  din ... ce face obiectul dosarului civil nr. 434/2/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti.
Se invoca de contestatoare prevederile art. 1 lit. a din anexa la Legea nr. 193/2000 potrivit carora, principiu, o clauza care da dreptul furnizorului de servicii financiare de a modifica rata dobanzii in mod unilateral, nu este abuziva, cu conditia ca acest lucru sa se faca in baza unui motiv intemeiat, prevazut in contract, si, totodata, cu conditia informarii imediate a clientului, care sa aiba de asemenea, libertatea de a rezilia imediat contractul. Pentru revizuirea ratei dobanzii este necesara prezentarea unei situatii clare, corespunzator descrisa care sa ofere clientului posibilitatea de a cunoaste de la inceput fara a fi necesar a avea cunostinte de specialitate, ca, daca aceasta situatie se produce, dobanda va fi marita. Doar astfel optiunea sa de a contracta este libera, perfect constienta si cu reprezentarea consecintelor actului juridic pe care il va semna. Motivul trebuie sa fie suficient de clar aratat pentru ca, in eventualitatea unui litigiu in legatura cu aplicarea unei astfel de clauze, instanta sa aiba posibilitatea de realiza un control judiciar adecvat si eficient pentru a conchide in sensul existentei sau inexistentei situatie care constituie motiv pentru majorarea dobanzii.
Se afirma de contestatoare ca acele clauze din contract referitoare la marja majorata cat si dobanda penalizatoare sunt lovite de nulitate intrucat parata ar efectua o dubla penalitate in contul contestatoarei. Contestatoarea invoca prevederile art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, anume ca rata dobanzii penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR plus 4 puncte procentuale, iar aceasta dobanda penalizatoare se va calcula potrivit dispozitiilor art. 8 din acelasi act normativ, numai asupra sumei imprumutate.
Referitor la art. 4.2 lit. a, b si d din contract privind comisionul de administrare, modificare scadentar, cat si comisionul de rambursare in avans sunt abuzive deoarece se poate constatat ca scopul perceperii acestor comisioane este neclar, terminologia folosita nefiind descrisa in cuprinsul conditiilor generale ale contractului, pentru ca imprumutatul sa fie in deplina cunostinta de cauza cu privire la motivele pentru care sunt percepute aceste sume cu titlu de comisioane. Se afirma ca nu se poate aprecia cu privire la legalitatea acestor clauze din moment ce motivatia perceperii acestor comisioane nu este detaliata. Cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, determinand nulitatea absoluta a acestei clauze abuzive. Contestatoarea arata ca prin inserarea acestor comisioane se incalca flagrant dispozitiile art. 4 din Legea nr.193/2000 si art. 18 din O.G. nr. 21/1992.
Cu privire la comisionul de administrare se afirma de contestatoare ca acesta disimuleaza de fapt un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci si nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata. Se afirma de asemenea ca aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.
Raportat la comisionul de rambursare in avans de 2%p.a. din suma platita in avans, dar nu mai putin de 3 euro echivalentul in lei, se afirma ca este abuziv prin prisma prevederilor O.U.G. nr. 50/2010 care a eliminat un astfel de comision pentru creditele cu dobanda variabila, iar in cazul creditelor cu dobanda fixa, acesta nu trebuie sa depaseasca 1%. In acest sens institutiile bancare aveau obligatia de a modifica in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei  toate contractele aflate in curs de derulare cu referire la perceperea de catre institutiile bancare a acestui comision. Se sustine de contestatoare ca acest comision este abuziv si fata de dispozitiile art. 1143 si urm. din vechiul Cod civil privind compensatia legala, art. 4.5 si art. 4.6 fiind o aplicarea a acestei institutii si faptul ca este incident pct. 1 lit. i din anexa la Legea nr. 193/2000.
Cu referire la art. 7.3, pentru a nu fi abuziva, clauza ar trebui sa vizeze raporturile contractuale dintre parti doar asupra bunului garantat, nu alte bunuri care nu fac obiectul contractului, in caz contrara s-ar crea un prejudiciu major in patrimoniul imprumutatilor.
 In drept contestatia a fost intemeiata pe dispozitiile art. 711 C.pr.civ., Legea nr. 193/2000, Legea nr. 296/2004 si O.U.G. nr. 50/2010.
In dovedire contestatoarea a solicitat proba cu inscrisuri si proba cu expertiza contabila. Ulterior, la termenul de incuviintare a probelor contestatoarea nu a mai insistat asupra probei cu  expertiza contabila.
 Intimata a formulat intampinare in care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii cu motivarea ca prin intermediul contestatie la executare nu se poate solicita a se pronunta o hotarare  de desfiintare a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit, ci cel mult sa se pronunte asupra incheierilor date de excutorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de excutare, asupra anularii incheirii prin care s-a incuviintat executarea silita. Se arata ca apararile invocate de contestatoare in actiune prin care se contesta chestiune legale de interpretarea, validitatea si interpretarea clauzelor contractuale, exced obiectului unei contestatii la executare.
In sustinerea caracterului cert al creantei, se arata de intimata ca a fost intocmit un scadentar de plata si un istoric al platilor, iar contestatoarei i s-a comunicat notificarea de scadenta anticipata a creditului prin care este instiintata cu privire la debitul restant si declararea scadentei anticipate.
In privinta cheltuielilor de executare silita intimata a invocat prevederile art. 670 C.pr.civ. si ararta ca desi creditoarea a avansat doar o parte din cheltuielile de executare, totalitatea lor este calculata de executor prin incheirea de stabilire cheltuieli in conformitate cu Codul de procedura civila si cu Ordinul MJnr. 2561/2012.
Cu privire la caluzele din contractul de credit invocate de contestatoare ca abuzive, se arata de intimata ca si-a indeplinit obligatia de transparenta, precum si obligatia de a nu stipula clauze abuzive in sensul art. 1 si 4 din Legea nr. 193/2000. Se invoca de intimata ca toate clauzele referitoare la dobanda, la comisioane sau la costuri sunt elemente care formeaza costul total al creditului si impreuna alcatuiesc pretul contractului, nefiind supuse controlului din perspectiva caracterului abuziv.
Sub aspectul negocierii se arata ca prezumtia instituita in cazul contractelor preformulate este relativa, iar claiuzele invocate de contestatoare nu sunt preformulate, continutul lor fiind stabilit de comun acord intre parti. Se afirma ca nu este indeplinita nici conditia dezechibrului semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor intrucat creditoarea a pus la dispozitia debitorului o suma importanta ce urmeaza a fi achitata intr-un termen relativ lung. Astfel, singurul risc asigurat ramane cel al neexecutarii obligatiilor de catre consumator. Se sustine pe baza acestor consideratii ca nici una din clauzele invocate nu este abuziva.
Referitor la dobanda, se afirma ca aceasta este formata dintr-o marja plus dobanda de referinta. Se invoca de intimata prevederile pct. 1 lit. a din anexa la Legea nr. 193/2000 si faptul ca modificarea dobanzii s-a facut cu respectarea prevederilor legale si se arata ca imprumutatei i s-au prezentat mai multe tipuri de facilitati de credit, cu dobanda fixa in primul an, cu dobanda variabila si cu dobanda mixta, iar debitoarea a optat in cunostinta de cauza pentru creditul cu dobanda variabila si astfel si-a asumat obligatiile spacifice acestei facilitati de credit.
Cu privire la comisioanele percepute de banca, se invoca de intimata prevederile art. 1 din Legea nr. 193/2000, precum si ca acestea fac parte din costul total al creditului,  ca a informat contestatoarea cu privire la toate  clar si fara echivoc cu privire la costul creditului si la tipul de comisioane practicate si ca scopul activitatilor de administrare a creditului reprezinta chiar buna functionare a contractului, anume alocarea platilor, monitorizarea acestora si, daca este cazul, raportarea in bazele de date legale sau atentionarea scrisa ori telefonica a debitorului. Intimata afirma perceperea legala a comsionului de administrare si faptul ca acesta este recunoscut si de O.U.G. nr. 50/2010, precum si de Uniunea Europena prin Directiva CE nr. 2008/48 care a fost transpusa in ordonanta mentionata, iar cu privire la comisionul de rambursare in avans, se afirma ca acesta nu este perceput abuziv, nu obliga l plata unor sume de bani in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale, ci reprezinta o compensatie pentru costurile legalte de rambursarea anticcipata.
In drept intimata a invocat prevederile art. 205, art. 206 si art. 208 C.pr.civ.
Contestatoarea nu a formulat raspuns la intampinare.
Exceptia inadmisibilitatii contestatiei a fost respinsa de instanta prin incheirea din 23.11.2016.
Instanta a atasat dosarul de executare nr. ...  al S.C.P.E.J. ....
 In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.
Pe fond, din analiza probatoriului administrat in cauza instanta retine urmatoarele:
Prin cererea din data de ... intimata .... a solicitat punerea in executare silita a titlului executoriu constand in contractul de credit de nevoi personale nr.... din data de ... incheiat cu contestatoarea in calitate de imprumutat, prin care s-a acordat acesteia din urma un credit in valoare de 10.000 euro, cu scadenta finala la data de ....
In acest sens s-a format dosarul de executare nr. ... al S.C.P.E.J. ...
Dupa incuviintarea executarii silite prin incheierea din data de ... a Judecatoriei ... pronuntata in dos. nr. ..., au fost stabilite cheltuielile de executare in suma de ... lei si s-a emis somatia din data de 21.07.2016 prin care contestatoarea a fost somata ca in termen de o zi de la primirea sau lasarea acesteia la domiciliul ei, sa se conformeze titlului executoriu contract de credit  nr.... din data de ...  in sensul de a achita creditoarei sume totala de ... lei reprezentand credit nerambursat(32.661,16 lei), taxa judiciara de timbru(62 lei), onorariu executorului judecatoresc(3919,20 lei) si cheltuieli de executare(180 lei inclusiv TVA). Somatia a fost comunicata contestatoarei la data de 28.07.2016(dovada de la fila 96 dos.).
S-a solicitat de contestatoare anularea incheierii de incuviintare a executarii silite, fara a se arata in concret care sunt motivele de nelegalitate, chiar mai mult, incheierea este invocata drept criteriu pentru a sprijini apararea debitoarei cu privire la emiterea somatiei pentru o alta suma decat cea prevazuta in incheierea de incuviintare a executarii silite. Instanta nu observa nici un motiv de nelegalitate a incheierii de incuviintare, fiind verificate toate conditiile prevazute de art. 666 alin. 5 N.Cpr.civ., modificat. Sub aspectul sumei mentionata in incheierea de incuviintare a executarii silite(32.661,16 lei cu titlu de credit nerambusat, dobanzi aferente, comisioane bancare, penalitati) si cea inserata in somatia din ..., instanta constata ca executorul judecatoresc in mod corect a mentionat suma globala pretinsa de creditoare pe care a detaliat-o(32.661,16 lei debit fiind identica cu cea din incheierea de incuviintare a executarii silite). Se remarca insa netemeinicia apararii contestatoarei referitoare la cheltuielile de executare de vreme ce, distinct de mentionarea sau nu a acestora in incheierea de incuviintare a executarii, acestea sunt datorate de debitor fata de dispozitiile art. 670 C.pr.civ., modificat, incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare avand caracter de titlu executoriu(art. 670 alin. 6 N.C.pr.civ., modificat).
S-a invocat de contestatoare lipsa caracterului cert, lichid si exigibil al creantei.
In conformitate cu prevederile art.663 N.C.pr.civ., modificat, executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila, in timp ce art.712 al.1 NCPC prevede ca impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, art.713 al.2 N.C.pr.civ., modificat, dispune ca, in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitor la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, situatie regasita si in cauza ce face obiect de analiza.
Referitor la caracterul abuziv al unor clauze din contractul de credit, instanta constata ca debitoarea contestatoare evidentiaza clauzele prevazute la: pct. 3.5 ultimul alineat; art. 4.1 lit. a, b si c; art. 4.2 lit. a, b si d si art. 7.3, aratand ca acestea sunt cuprinse intr-un contract care nu a fost negociat.
Potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, pentru ca o clauza contractuala sa poata fi considerata abuziva, este necesara intrunirea urmatoarelor conditii: sa nu fie negociata direct cu consumatorul; sa creeze, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor; crearea dezechilibrului sa fie rezultatul incalcarii exigentelor bunei-credinte; clauza sa nu priveasca obiectul principal al contractului iar aspectul considerat abuziv sa nu il constituie insusi caracterul adecvat al pretului sau contraprestatiei, raportat la serviciile furnizate in schimb.
Referitor la caracterul negociat sau nenegociat al clauzelor in discutie, instanta retine ca, potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193/2000, o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.
Instanta retine ca nu reprezinta negociere posibilitatea de a alege intre ofertele mai multor banci, nici posibilitatea de a alege intre mai multe variante de contracte oferite de aceeasi banca.Posibilitatea de a alege moneda creditului, perioada de rambursare sau suma totala imprumutata reprezinta doar adaptarea specifica a unor contracte de adeziune la caracteristicile concrete ale unui client si nu negociere.Prin negociere se intelege ocazia oferita destinatarului de a influenta efectiv natura si/sau continutul clauzelor.
Intimata nu a facut insa dovada modificarii vreunei clauze din initiativa destinatarului ofertei, respectiv a faptului ca debitoarea a avut si alte optiuni decat cea de a adera in integralitate la clauzele prestabilite sau de a le refuza in integralitate. Intimata nu a demonstrat ca i-au fost prezentate contestatoarei mai multe oferte dar, mai ales, esential, nu a probat ca in cazul oricarei oferte existente, aceasta ar fi avut posibilitatea, in urma negocierii, sa influenteze in mod real, concret, natura sau continutul clauzelor.
In general contractele incheiate de parti cu banca au acelasi format, acelasi continut, aceeasi exprimare. Contractele sunt preformulate iar diferentele dintre ele sunt date doar de particularitatea clientului, nicidecum de negocieri. Din acest punct de vedere este esential pentru consumator sa existe posibilitatea negocierii continutului clauzei contractuale iar intimata nu a facut dovada existentei unei asemenea posibilitati, in conformitate cu art. 4 alin. 3 teza finala din Legea 193/2000.
In aceste imprejurari, o prima concluzie ce se desprinde este in sensul ca aceste clauze nu au fost negociate de catre parti, instanta retinand  inexistenta vreunui impediment din acest punct de vedere pentru analizarea actiunii din perspectiva normelor de protectie a consumatorului.
In conformitate cu prevederile art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000, evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.
In legatura cu art. 4 alin. 2 din Directiva nr. 93/13/CEE, corespondent al articolului din legea interna citat anterior, CJUE a aratat ca, intrucat el prevede o exceptie de la mecanismul de control pe fond al clauzelor abuzive care este prevazut in cadrul sistemului de protectie a consumatorilor, dispozitiei respective trebuie sa i se dea o interpretare restrictiva (CJUE, hotararea pronuntata in cauza C-26/13, Arpad Kasler, par. 42).
De asemenea, a aratat ca cerinta privind transparenta clauzelor contractuale nu poate fi redusa numai la caracterul inteligibil al acestora pe plan formal si gramatical si ca prezinta o importanta esentiala pentru respectarea acestei cerinte daca in contract se indica in mod transparent motivul si particularitatile clauzei in discutie, astfel incat consumatorul sa poata sa prevada, pe baza unor criterii clare si inteligibile, consecintele economice care rezulta din aceasta in ceea ce il priveste (CJUE, hotararea pronuntata in cauza C-26/13, Arpad Kasler, par. 71 si 73).
Comisioanele fac parte din pretul contractului, asa cum a invocat si intimata Alpha Bank, ramanand de stabilit daca respectivele clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil. Cerinta in discutie se impune a fi analizata in coroborare cu o alta conditie impusa prin prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, potrivit cu care o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Prin contractul de credit in litigiu contestatoarei i s-a acordat un credit de 10.000 euro pe o perioada de 120 de luni, cu posibilitatea rambursarii in 120 de rate lunare egale formate din capital si dobanzi, in sumele si la datele prevazute in scadentarul de plata anexa la contract. 
Potrivit art. 3.5 ultimul alineat din contractul de credit: „rambursarea in avans partiala sau integrala se poate efectua numai dupa plata comisionului aferent calculat conform art. 4.2. d).” In conformitate cu aceasta din urma clauza, „rambursarea in avans: imprumutatul are posibilitatea rambursarii in avans totale sau partiale a facilitatii in conditiile art. 3.5. In cazul rambursarii in avans, imprumutatul va plati bancii un comision de plata in avans, stabilit la nivelul a 2% din suma platita in avans, dar nu mai putin de 3 euro in echivalent lei. Banca isi rezerva dreptul de a modifica valoarea acestui comision, caz in care imprumutatul va fi informat corespunzator, prin notificarea prealabila.”
In drept, in baza art. 95 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2010, modificata prin Legea nr. 288/2010, prevederile acestei ordonante de urgenta nu se aplica contractelor in curs de derulare la data intrarii sale in vigoare(cum este si cazul conventiei de credit in litigiu incheietaa la data de 24 martie 2008), cu exceptia dispozitiilor art. 37^1, ale art. 66 – 69. Asa fiind, devin incidente cauzei dispozitiile art. art. 66 – 69 din O.U.G. nr. 50/2010, modificata prin Legea nr. 288/2010, ce reglementeaza rambursarea anticipata. Art. 67 alin. 1 din ordonanta recunoaste creditorului dreptul ca in cazul rambursarii anticipate a creditului, sa primeasca o compensatie echitabila si justificata in mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipata a creditului, cu conditia ca rambursarea anticipata sa intervina intr-o perioada in care rata dobanzii aferente creditului este fixa. Aceeasi ordonanta stabileste insa ca institutia de credit nu poate pretinde consumatorului o compensatie pentru rambursare anticipata daca aceasta intervine intr-o perioada in care rata dobanzii aferente creditului nu este fixa(art. 68 lit. c).
Asadar, date fiind aceste dispozitii, instanta retine ca perceperea unui comision pentru restituirea in avans a creditului in speta este nelegala atat timp cat dobanda este variabila in conformitate cu art. 4.1.a) din contract. Altfel spus, legea prezuma ca toate costurile legate de rambursarea in avans sunt acoperite de sumele percepute cu titlu de dobanda variabila.
Clauza referitoare la dobanda, marja majorata si penalitati de intarziere este prevazuta la art. 4.1.a), b) si c) din contract cu privire la care contestatoarea a invocat natura sa abuziva(numai cu privire la prevederile subliniate). In baza art. 4.1 lit. a:
„Dobanda este compusa din dobanda de baza a bancii care la data incheierii prezentului contract este de 7,75% p.a. plus marja de 2% p.a. si este revizuibila periodic de catre banca pe toata perioada prezentului contract pana la rambursarea integrala a datoriilor, in functie de conditiile dominante ale pietei sau a modificarilor circumstantelor in care aceasta a fost initial stabilita, precum si in raport cu politicile de creditare ale bancii. Dobanda este datorata si se plateste lunar, incepand cu data acordarii facilitatii si pana la rambursarea integrala a sumelor datorate, conform scadentarului de plata. Dobanda se calculeaza de catre banca la numarul efectiv de zile calendaristice raportat la un an de 360 de zile. Orice modificare a ratei dobanzii va fi adusa la cunostinta imprumutatului conform art. 8.3.
In cazul in care, in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a noului nivel al dobanzii comunicat de Banca, Alpha Bank Romania SA primeste din partea imprumutatului notificare cu privire la decizia acestuia de a nu mai continua derularea Facilitatii in noile conditii, toate sumele datorate de Imprumutat Bancii devin scadente si platibile imediat.
In cazul in care, ca urmare a luarii la cunostinta a noului nivel al dobanzii de catre banca, imprumutatul nu va rambursa soldul creditului si dobanzile aferente in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta, se considera ca imprumutatul a acceptat noul nivel al dobanzii.
In cazul modificarii nivelului dobanzii de baza, noua dobanda se va aplica automat la valoarea soldului existent incepand cu urmatoarea data de scadenta. Prin modificarea ratei dobanzii de baza cuantumul ratei lunare va ramane neschimbat pana la urmatoarea data scadenta, actualizarea efectuandu-se automat in ziua imediat urmatoare acestei scadente.
Schimbarea ratei dobanzii nu va constitui un amendament la prezentul contract, nefiind necesara incheierea unui act aditional.
Dobanda este datorata si se plateste impreuna cu rata de capital si comisionul de risc conform scadentarului de plata din anexa 1”.
Instanta observa ca ceea ce nu s-a detaliat la data furnizarii serviciilor financiare este in fapt modul de calcul al dobanzii de baza, respectiv din ce componente se alcatuieste dobanda de baza si care sunt conditiile dominante care conduc la modificarea acestuia.
Contestatoarea este doar notificata prin clauza contractuala ca informarea asupra acestui cost se face prin procedura prevazuta la art. 8.3 din contract(„...orice modificare survenita pe durata contractului de credit asupra dobanzii sau a costurilor intervenite ulterior datei semnarii contractului de credit se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, prin intermediul unui extras de cont ce se va furniza imprumutatului in mod gratuit sau prin afisare la sediul bancii.”). Banca intimata intelege sa modifice dobanda de baza „in functie de conditiile dominante de piata sau modificarilor circumstantelor in care aceasta a fost stabilita, precum si in raport cu politicile de creditare ale bancii,” dar nu este inserata nici o clauza contractulala care sa se refere la circumstantele initiale sau ce se intelege prin aceste conditii dominante.
Banca a utilizat o exprimare cu caracter general, echivoca si netransparenta de natura a lasa loc la stabilirea in maniera unilaterala a modalitatii de revizuire a dobanzii si a o prejudicia pe contestatoarea debitoare. Aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala cu scopul urmarit. Or, procedand astfel Banca a incalcat prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 care impun ca orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii sa cuprinda clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
Instanta retine incidenta prevederilor art. 4 alin. 1 si 2 din Legea nr. 193/2000 respectiv caracterul nenegociat si deci abuziv al clauzei prevazute de art. 4.1 a) din contract(in partea privind sintagma “in functie de conditiile dominante ale pietei sau a modificarilor circumstantelor in care aceasta a fost initial stabilita, precum si in raport cu politicile de creditare ale bancii”), clauza care a generat un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor contractante, in detrimentul debitoarei si contrar bunei-credinte. 
In plus, se impune a se preciza ca desi Banca se apara invocand si in ceea ce priveste dobanda faptul ca aceasta este un element al costului si deci nu ar putea face obiectul analizei, prevederile art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000 nuanteaza implicarea controlului de exprimarea clauzei intr-un limbaj clar, usor inteligibil, or instanta a retinut deja anterior ca in cauza dispozitiile art. 4.1 a) ale conventiei de credit(in partea privind sintagma “in functie de conditiile dominante ale pietei sau a modificarilor circumstantelor in care aceasta a fost initial stabilita, precum si in raport cu politicile de creditare ale bancii”), nu raspund cerintelor exprimarii intr-un limbaj clar, usor inteligibil.
Totodata, pct. 1 lit. a din anexa la Legea nr. 193/2000 stabileste ca sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract, dar aceste prevederi nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul. Instanta retine insa ca posibilitatea contestatoarei de a rezilia contractul in cazul in care este nemultumita de noul nivel al dobanzii nu este una reala si efectiva, intrucat in aceasta situatie are obligatia de a rambursa soldul creditului si dobanzile aferente in termen de 5 zile de la data cand a luat cunostinta de noul nivel a dobanzii, aceasta obligatie fiind aproape imposibil de executat intr-un termen atat de scurt. In acest context si prevederile contractuale cuprinse in alineatele 2 si 3 ale art. 4.1 a(respectiv: „In cazul in care, in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a noului nivel al dobanzii comunicat de Banca, Alpha Bank Romania SA primeste din partea imprumutatului notificare cu privire la decizia acestuia de a nu mai continua derularea Facilitatii in noile conditii, toate sumele datorate de Imprumutat Bancii devin scadente si platibile imediat.
In cazul in care, ca urmare a luarii la cunostinta a noului nivel al dobanzii de catre banca, imprumutatul nu va rambursa soldul creditului si dobanzile aferente in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta, se considera ca imprumutatul a acceptat noul nivel al dobanzii”) au dat nastere unei o sarcini disproportionate in detrimentul imprumutatei contestatoare, contrar cerintelor bunei-credinte, creand un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si prin urmare, reprezinta o clauza abuziva in sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.
Referitor la criticile aduse art. 4.1. lit. b si c din contract privind marja majorata, precum si penalitatile de intarziere, din coroborarea celor doua clauze si analizand cazurile de culpa contractuala in ce o priveste pe contestaoare, se desprinde concluzia ca pentru intarzierea la plata obligatiilor contractuale se percepe o marja majorata de 4%p.a.(de la 2 %p.a.) care se adauga la dobanda de baza. Cuantumul penalitatilor de intarziere este compus de asemenea din dobanda de baza plus marja majorata de 4%p.a., penalitati care se aplica la soldul total al creditului. Contestatoarea a invocat si cu privire la aceasta clauza dispozitiile O.U.G. nr. 50/2010, care a fost modificata prin Legea nr. 288/2010; in baza art. 95 alin. 1 din ordonanta astfel modificata, prevederile sale nu se aplica contractelor in curs de derulare la data intrarii ei in vigoare(cum este si cazul conventiei de credit in litigiu incheietaa la data de 24 martie 2008). Prin urmare, contestatoarea nu se poate prevala de dispozitiile acestui act normativ decat numai in masura in care acesta dispune cu titlu de exceptie si cu privire la contractele in derulare anterior intrarii sale in vigoare. Instanta constata ca marja majorata este componenta penalitatilor de intarziere si reprezinta in fapt o clauza penala, respectiv cuantificarea daunelor interese cuvenite creditorului in ipoteza nerespectarii termenelor de plata a ratelor de credit, ceea ce se inscrie in coordonate de legalitate prescrise de art.1066 din vechiul Cod civil(de la 1864).
Instanta retine insa ca ceea ce depaseste cadrul bunei-credintei si al echilibrului contractual intre drepturile si obligatiile partilor, este perceperea cuantumului marjei majorate pentru intarzierea la plata, precum si al cuantumului penalitatilor peste cuantumul sumei asupra careia sunt calculate. In aceasta maniera, cuantumul acestor sume fiind nederminat poate deschide calea unei imbogatiri fara justa cauza a creditoarei, in detrimentul debitorului care este plasat intr-o situatie de inferioritate fata de profesionist. In consecinta, in aplicarea prevederilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, constata caracterul abuziv al paragrafelor finale ale art. 4.1. b) si c), anume: “cuantumul marjei majorate perceput de banca pentru intarzierea la plata poate depasi cuantumul sumei asupra careia este calculata,” si “totalul penalitatilor pentru intarzierea la plata poate depasi cuantumul sumei asupra carora sunt calculate.”
In conformitate cu art. 4.2. a). din conventia de credit in litigiu ”imprumutatul va plati bancii la data semnarii prezentului contract un comision de administrare in suma de 600 euro acoperind cheltuielile bancii pentru administrarea si monitorizarea facilitatii.” 
In privinta comisionului de administrare credit in suma de 600 euro ce se plateste la data semnarii conventiei insa, este apreciat justificat de catre instanta in imprejurarile cauzei, impus de costurile cerute de operatiunile bancare privind intretinerea aplicatiilor informatice de gestiune a creditului, informarea permanenta a clientului, monitorizarea de catre banca a utilizarii si rambursarii creditului, precum si a indeplinirii altor obligatii ale imprumutatului.
Instanta retine ca acest comision nu ridica probleme sub aspectul echilibrului contractual intrucat clauzele contractuale ce il reglementeaza sunt clare, simpla consultare a contractului dand posibilitatea contestatoarei sa prevada cu usurinta consecintele economice care se produc in ceea ce o priveste. Maniera clara, explicita, in determinarea sa, coroborata cu neindeplinirea conditiei existentei unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, conduce spre concluzia caracterului legal al acestuia, cu atat mai mult cu cat perceperea comisionului de administrare este permisa si in prezent, de legislatia in vigoare(art. 36 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2010, modificata prin Legea nr. 288/2010).
Contestatoarea a adus critici si clauzei contractuale prevazute de art. 4.2.b) in baza careia s-a stabilit un „comision pentru modificarea scadentarului de plata reprezentand 1% din suma creditului ramasa de rambursat, dar nu mai putin de echivalentul in lei a 3 euro. Prezentul comision nu se aplica in cazul in care scadentarul de plata se modifica ca urmare a rambursarii in avans a facilitatii, situatie in care se plateste numai comisionul de rambursare in avans.”
In cauza dobanda este variabila, fiind de presupus ca de fiecare data cand se modifica cuantumul acesteia, este emis si un nou scadentar de plata. Mai mult, instanta observa cuantumul extrem de ridicat al acestui comision(de 1% din suma creditului ramasa de rambursat), perceput doar pentru a se emite un nou scadentar de plata, fara ca printr-o alta clauza din contract sa fie detaliata necesitatea perceperii sale si justificarea unor eventuale costuri pentru intimata. In acest context instanta retine ca acest comision reprezinta in mod evident o sarcina disproportionata, de natura a crea un dezechilibru semnificativ intre parti, clauza avand caracter abuziv.
In baza art. 7.3. din conventia de credit: „La aparitia unuia din cazurile de culpa de mai sus, banca va declara toate obligatiile ce decurg din prezentul contract scadente si exigibile, va debita de indata oricare sau toate conturile imprumutatului deschise in evidentele bancii si va declansa masurile de executare silita, fara punere in intarziere sau alte formalitati prealabile. Imprumutatul renunta prin prezentul contract la beneficiul termenului. Banca se bucura de un drept de gaj general asupra bunurilor sau sumelor de bani si asupra intregului patrimoniu al imprumutatului.” Contestatoarea afirma caracterul abuziv al clauzei numai cu privire la instituirea gajului general asupra intregului sau patrimoniu.
Verificand capitolul „Garantii” din contractul de credit se remarca faptul ca debitoarea s-a obligat sa garanteze creditul prin garantie mobiliara fara deposedare asupra venitului sau net lunar, pana la concurenta unei treimi din salariu si din alte venituri periodice realizate din munca sau din activitatile sale profesionale, civile sau comerciale. Asadar, contestatoarea nu a garantat creditul cu o garantie reala care sa poarte asupra unor bunuri determinate din patrimoniul sau. Potrivit legii, dreptul de gaj general al creditorului chirografar asupra patrimoniului debitorului sau nu reprezinta un gaj propriu-zis(adica un drept real cu efecte specifice de urmarire si preferinta), ci desemneaza dreptul creditorului de a executa oricare dintre bunurile debitorului, intrucat dreptul de gaj general al creditorului chirografar nu este instituit asupra unor bunuri determinate, ci asupra unei universalitati(art. 1718 din vechiul Cod civil de la 1864 in vigoare la data incheierii contractului de credit). Din aceasta perspectiva, invocarea de catre contestatoare a compensatiei legale reglementata de art. 1143 din vechiul Cod civil este lipsita de relevanta, cu atat mai mult cu cat 4.5. si art. 4.6. invocate, nu se regasesc in contract. Asa fiind, instanta apreciaza neintemeiata invocarea ca abuziva a acestei clauze contractuale.
Asadar, in contextul celor retinute anterior, contestatia prin care se solicita anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare intocmite in dosarul de executare silita nr. ... al S.C.P.E.J. ... va a fi admisa in parte, situatia reiesita din analiza clauzelor titlului executoriu demonstrand ca la momentul demararii executarii silite creanta executata nu avea caracter cert.
Concluzionand, se impune ca in procedura de executare sa fie avute in vedere clauzele declarate abuzive din contractul de credit.
Pentru considerentele retinute, va respinge contestatia cu privire la incheierea de incuviintare a executarii silite din data de ... pronuntata in dos. nr. ..., ca neintemeiata.
In aplicarea art. 453 C.pr.civ., va obliga intimata sa plateasca contestatoarei cu titlu de cheltuieli de judecata suma de ... lei reprezentand onorariu de avocat, in masura admiterii contestatiei.
In temeiul art. 717 alin. 2 C.pr.civ., va obliga intimata sa plateasca in contul ... suma de 91,20 lei reprezentand contravaloarea copiilor din dosarul de executare nr. ....