Granituire

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant NM si pe parat NR, avand ca obiect granituire.
Dezbaterile asupra cererii au avut loc in sedinta publica din data de 29.02.2016, fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, cand instanta in temeiul art.392 C.pr.civ. a retinut cauza spre solutionare, incheiere ce face parte integranta din prezenta hotarare.
Instanta in temeiul art. 396 C.pr.civ pentru a se depune concluzii scrise  a amanat pronuntarea la data de 07.03.2016, cand, dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarare:
     
INSTANTA

Asupra cauzei de fata, constata urmatoarele :
Prin cererea inregistrata la data de 30.10.2014 sub nr. 1 pe rolul acestei instante,  reclamantul NM a  solicitat in contradictoriu cu paratul  NR sa se stabileasca linia de hotar intre cele doua proprietati, obligarea paratului de a-si reface burlanele si acoperisul magaziei iar in caz de neexecutare sa autorizeze pe reclamant sa o faca pe cheltuiala paratului.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat  ca locuieste la aceasta adresa inca din anul 1980 cand a achizitionat terenul si casa in suprafata de 500 mp. Proprietatea reclamantului si a paratului sunt uns in continuarea celeilalte iar linia de hotar intre cele doua proprietati a fost clar determinata de spatele casei si a anexei paratului. In urma cu cativa ani paratul a edificat o constructie fara autorizatie care a intrat pe proprietatea reclamantului iar apa si zapada care se scurg de pe acoperisul magaziei cad direct pe proprietatea sa stricandu-i acoperisul unei anexe si cotetul de gaini construit anterior. In anul 2010 paratul a instalat un gard despartitor si intrucat in acea perioada a facut cadastru, masuratorile s-au facut pana in acest gard astfel incat suprafata gasita a fost de 486 mp si nu de 500 mp.
In drept, reclamantii si-au intemeiat cererea pe prevederile art. 555-559, 560, 561, 564 si urm., art.1527 si urm. Cod civil.
In dovedirea cererii, reclamantii au depus inscrisuri, a solicitat proba cu martori, expertiza topo cadastru si cercetare locala.
La data din 12.11.2014 reclamantul a precizat ca intelege sa formuleze si o cerere de revendicare pentru suprafata de 15 mp.
Cererea a fost timbrata cu taxa de timbru judiciar in cuantum de 171 lei conform chitantelor aflate la fl.2, 29 si 30.
Instanta fata de capetele de cerere formulate si precizate constata ca este investita cu o cerere in granituire, revendicare si obligarea paratului de a-si reface burlanele si acoperisul magaziei.
Paratul a depus intampinare aratand ca este de acord cu granituirea, dar nu este de acord cu aliniamentul propus de catre reclamant, nu este de acord ca apele pluviale se scurg pe terenul acestuia.
 Sub aspect reconventional solicita stabilirea linie de hotar pe vechiul amplasament iar ca urmare a stabilirii liniei de hotar paratul sa fie obligat la respectarea dreptului de proprietate asupra terenului ocupat ilegal de aproximativ 10 mp. Cererea a fost timbrata cu taxa de timbru judiciar in cuantum de 154 lei conform chitantelor aflate la fl.42si 43.
Se arata ca este proprietarul terenului si a casei pe care le-a mostenit de la parintii sai care l-au cumparat in anul 1925. Hotarul dintre proprietati a fost acelasi din anul 1925, aliniamentul fiind o linie dreapta. In anul 2001 a refacut gardul despartitor, edificandu-l pe acelasi aliniament cu care reclamantul a fost de acord.

S-a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriu, martori expertiza topo cadastru si cercetare locala.
Reclamantul a formulat intampinare si raspuns la intampinare aratand ca linia de hotar a fost dreapta dar a fost data de peretele casei si al magaziei paratului iar in anul 2010 a ridicat un gard fara acordul acestuia si la deposedat de o suprafata de teren –fila 58-59 dosar.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine :
La data de 21.11.1980 reclamantul NM a dobandit dreptul de proprietate asupra unor imobile situate in L, conform contractului de vanzare cumparare nr. 0. potrivit aceluiasi contract terenul aferent constructiei in suprafata de 500 mp a fost trecut in proprietatea statului, in momentul autentificarii contractului, dobanitorul urmand a primi in folosinta o suprafata de teren cu plata unei taxe anuale – fila 7 dosar. Prin ordinul prefectului nr. 258/25.10.1996 s-a atribuit in proprietate reclamantului suprafata de 500 mp teren situat in str. L cu vecini N- S v., S- S, E- str. X V- MI – fila 13 dosar.
La randul sau paratul a dobandit conform certificatului de mostenitor nr. 4, BNP L, dreptului de proprietate cu privire la suprafata de 500 mp teren constructii dupa defuncta NM. Aceasta a dobandit dreptul de proprietate prin mostenire de la parintii acesteia ( certificate de mostenitor nr. 7) care la randul sau l-au dobandit prin cumparare in timpul casatoriei cu actul autentic nr. 1 si transcris sub nr. 2 – filele 50-52 dosar.
Instanta arata in demersul sau, in prealabil, faptul ca, din modul de formulare al actiunii, cererea reclamantului de stabilire a liniei de hotar dintre proprietatile partilor constituie capatul principal al actiunii promovata iar nu un capat accesoriu al actiunii. Aceasta rezulta atat din modul de formulare a actiunii in judecata in care granituirea este prima cerere formulata, cat si din corelarea capetelor de cerere privind revendicarea unei suprafete de teren, aparand in actiune ca o consecinta a solutiei data cererii principale. Preocuparea primordiala a reclamantului a fost de a clarifica linia de hotar dintre proprietatile invecinate, preocupare impartasita si de catre parat care solicita in special stabilirea liniei de hotar , fiecare din parti avand propria versiune cu privire la modalitatea de delimitare a celor doua proprietati..         
Astfel, in ceea ce priveste capetele de cerere formulate de catre reclamantul-parat si de catre paratul-reclamant privind granituirea proprietatilor invecinate aflate in proprietate, instanta le va admite in parte si va stabili linia de hotar intre proprietatea reclamantului si cea a paratului NM pe aliniamentul 4-5-6-7, identificat in anexa raportului de expertiza efectuat in cauza de expert Ghiurca Mihai pentru urmatoarele considerente:

           Potrivit prevederilor art. 584 Cod civil, orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa. Trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietatile limitrofe in actiunea in granituire are ca premisa verificarea identitatii hotarului actual (determinat prin semnele exterioare, in masura in care exista) cu cel primordial si nu are ca finalitate decat restabilirea, daca este cazul, a situatiei de fapt existente la data generarii situatiei de vecinatate. Prin aceasta actiune se poate cere stabilirea liniei de hotar dintre proprietati sau, dupa caz, mutarea liniei de hotar, cu obligarea paratului la restituirea suprafetei detinute fara drept din terenul limitrof al reclamantului.
           In acelasi sens, potrivit practicii ICCJ, dreptul la actiune, bazat pe dispozitiile art. 584 C.civ., circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoana, care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului sau, prin actiune in justitie (sau pe cale amiabila), restabilirea hotarului care separa fondurilor invecinate si marcarea acestora prin semne materiale vizibile. Intr-o asemenea actiune, judecatorul nu are a se pronunta asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, in partea din litigiu, al carui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despartitor, determinata prin semne vizibile (a se vedea I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2153 din 18 iunie 2005, publicata pe site-ul oficial al ICCJ).
In speta, partile sustin fiecare ca linia de hotar a fost data de, fie de catre peretele casei paratului si a magaziei (care a fost ulterior refacuta pe un alt amplasament potrivit sustinerilor reclamantului parat), fie de aliniamentul pornit in linie dreapta de-a lungul proprietatii numitei SC si NM, la aproximativ un metru de casa si magazia paratului ( potrivit sustinerilor paratului reclamant). Aceste aspecte rezulta atat din cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala si intampinarile depuse la dosar cat si din raspunsurile formulate la interogatoriu administrat la cererea fiecarei parti –filele 143-145.
In cauza a fost administrata proba cu expertiza topocadastrala, cu  urmatoarele obiective: identificarea proprietatii invecinate;, pe baza actelor de proprietate si documentatiilor cadastrale; stabilirea liniei de hotar; identificarea suprafetelor revendicate si evaluarea acestora; in functie de determinarea liniei de hotar sa precizeze daca burlanele si acoperisul magaziei paratului au scurgerea pe terenul reclamantului. Expertiza a fost efectuata de expert Ghiurca Mihai si a fost atasata la dosar la filele 169- 174. la termenul din 16 noiembrie 2015, instanta a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiza care a fost depus la dosar la filele 186 -187.
In stabilirea linie de hotar intre cele doua proprietati, instanta urmeaza a avea in vedere concluziile raportului de expertiza depus la dosar la fila 169-170 dosar prin care linia de hotar a fost stabilita pe aliniamentul 4-5-6-7. Instanta optand pentru aceasta varianta va corobora concluziile raportului de expertiza cu celelalte probe administrate in dosar. Astfel instanta retine ca reclamantul parat desi pretinde nu a fost de acord cu amplasamentul gardului ridicat de catre paratul reclamant asa cum rezulta din chiar cererea de chemare in judecata, anterior a intocmit documentatia cadastrala a proprietatii sale, avand ca linie de hotar delimitarea facuta de respectivul gard, asa cum rezulta din planul de amplasament si de delimitare a imobilului cu nr. cadastral 69459 – fila 19 dosar. Mai mult este putin probabil ca reclamantul parat sa considere un gard din tevi metalice prins in beton ca fiind o constructie provizorie, asa cum rezulta din raspunsurile la interogatoriu – fila 144 dosar. In stabilirea liniei de hotar potrivit amplasamentului sus mentionat, instanta va avea in vedere si declaratia martorului SMG – fila 149 dosar potrivit caruia hatul initial a fost in prelungirea casei sale paralel cu casa Negulescu, faptul ca peretii casei paratului reclamant nu erau construiti pe hat care se afla la o distanta de aproximativ un metru de casa acestuia. Desi martorii audiati la cererea reclamantului parat au aratat faptul ca hatul dintre cele doua proprietati era reprezentat de peretele casei paratului reclamant iar magazia a fost refacuta prin cu aproximativ 50 de centimetri inspre reclamantul parat (si fata de vechiul amplasament), instanta le va inlatura fata de faptul ca nu se coroboreaza cu nicio alta proba din dosar.
 In ceea ce priveste faptul ca prin aceasta modalitate de stabilire a liniei de hotar, reclamantului parat ii lipseste o suprafata de aproximativ 15 mp in timp ce paratul reclamant detine in plus 10 mp, instanta va avea in vedere ca nu s-a facut dovada faptului ca aceasta lipsa este datorata unei modificari a liniei de hotar intre cele doua parti in defavoarea reclamantului. Avand in vedere ca varianta de stabilire a liniei de hotar pe aliniamentul A-B solicitata de catre reclamantul parat conform suplimentului la raportul de expertiza  - fila 188 nu se coroboreaza cu nicio alta proba din dosar, instanta nu o va putea retine ca reprezentand o reflectare a situatiei reale din teren. Acesta aliniament nu corespunde cu un semn vechi de hotar, reprezentat de o teava metalica si este contrazis si de plansele foto depuse la dosar. Mai mult desi reclamantul parat pretinde ca magazia fost construita pe terenul sau iar linia de hotar trece tocmai prin aceasta magazie, instanta retine ca acesta nu a justificat in niciun fel de ce nu s-a opus edificarii constructiei in acest mod, ceea ce constituie o prezumtie cu privire la linia de hotar intre cele doua proprietati.
Instanta nu va retine nici varianta solicitata de catre paratul reclamant de stabilire a linie de hotar pe aliniamentul 4-7 din raportul de expertiza fila 170 dosar, avand in vedere toate motivele mai sus expuse.
In ceea ce priveste capatul de cerere formulat de catre reclamantul-parat privind revendicarea suprafetei de 15 mp ocupati fara drept de paratul-reclamant, precum si capatul de cerere formulat de catre paratul-reclamant privind revendicarea unei suprafete de 10 mp ocupati fara drept de reclamantii-parati,  instanta le va respinge ca neintemeiate pentru urmatoarele considerente:
 Actiunea in revendicare este acea actiune in justitie prin care reclamantul, care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicita obligarea paratului, care stapaneste bunul respectiv, sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa-i restituie bunul.
 Instanta apreciaza ca, desi raportul de contraexpertiza concluzioneaza ca in situatia stabilirii aliniamentul 4-5-6-7 in litigiu  ar fi suprafata de 2 mp delimitati de punctele 4-5-6-7-4, nu rezulta o ocupare efectiva de una din cele doua parti ci de o neintelegere rezultata din stabilirea liniei de hotar. Cu privire la conturul proprietatii asa cum rezulta mai sus, reclamantul parat si-a intocmit documentatie cadastrala, fiind figurata linia de hota, astfel cum instanta a stabilit-o iar paratul nu detine o schita a proprietatii, astfel ca relevanta este posesia partilor.
In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect refacere a burlanului si a acoperisului magaziei sau autorizare sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala sa instanta il va respinge ca nefundat cu urmatoarea motivare:
Potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza fila 170 dosar, burlanul care colecteaza apa pluviala de pe acoperisul paratului se varsa pe terenul acestuia la baza fundatiei dar de acolo se scurge pe terenul reclamantului fapt care este confirmat si de plansa foto aflata la file 94 dosar. Prin urmare, instanta apreciaza ca faptul ca apa ajunge pe teremul reclamantului nu este ca urmare a modului de colectare sau a acoperisului magaziei ci datorita modului in care sunt dispuse cele doua proprietati invecinate.
Fata de cele prevederile art. 453 alin. 2 cpc va compensa cheltuielile de judecata reprezentand onorarii expert, taxa de timbru si onorarii de avocat pana la concurenta sumei de  1854 lei si va obliga reclamantul parat NM sa plateasca paratului reclamant NR suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata avand in vedere faptul ca faptul ca cererile fiecarei parti au fost admise in parte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite in parte actiunea avand ca obiect granituire,  revendicare si obligatie de a face precizata de reclamantul parat NM in contradictoriu cu paratul reclamant NR.
Admite in parte cererea reconventionala avand ca obiect granituire si  revendicare formulata de paratul reclamant NR in contradictoriu cu reclamantul parat NM.
Stabileste linia de hotar intre proprietatea reclamantului parat Nita Mircea si cea a paratului reclamant MR pe aliniamentul 4-5-6-7, identificat in anexa raportului de expertiza efectuat in cauza de expert Ghiurca Mihai. 
Respinge cererea reclamantului parat avand ca obiect revendicare  ca neintemeiata.
Respinge cererea paratului reclamant avand ca obiect revendicare ca neintemeiata.
Respinge cererea reclamantului parat NM avand ca obiect refacere a burlanului si a acoperisului magaziei sau autorizare sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala sa, ca neintemeiata.
            Compenseaza cheltuielile de judecata pana la concurenta sumei de 1854 lei si obliga reclamantul parat NM sa plateasca paratului reclamant NR suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
            Cu apel in 30 de zile de la comunicare ce se va depune la judecatoria B
Pronuntata in sedinta publica de la 07 Martie 2016