Plangere contraventionala

Prin cerere inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 02.06.2015 sub nr 6968/180/2015 petenta RB a formulat in contradictoriu cu intimata ANPC plangere contraventionala impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei seria ANPC nr yx nulitatea absoluta a procesului verbal, anularea procesului verbal, anularea masurilor de remediere si restituirea sumei de 2000 lei reprezentand amenda achitata, iar in subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment.
In motivare a aratat ca procesul verbal este nelegal si netemeinic determinat de lipsa competentei ANPC Iasi/Bacau de a incheia procesul verbal intrucat organul de control nu are competenta legala de a cenzura legalitatea si temeinicia actelor si faptelor ce fac continutul unui raport juridic de executare silita, in care subscrisa are calitatea de tert poprit.  Or, sustine petenta, fata de prevederile art 175 C.proc.civ coroborat cu art 176 pc 6 C.proc.civ, efectuarea unui act de procedura de un functionar necompetent este lovita de nulitate neconditionata de existenta unei vatamari.
S-a invederat ca ANPC are in competenta constatarea si sanctionarea abaterilor de la legislatia ce protejeaza consumatorul atunci cand profesionistul actioneaza in cadrul activitatii sale profesionale, notiunile de consumator, prestator, operator economic fiind definite de art 2 din OG 21/1992, insa asa-zis fapta contraventionala analizata in procesul analizata de comisarii ANPC are la baza raportul juridic dintre banca si client, nu in calitatea obisnuita a acestora de profesionist-prestator de servicii si client-consumator, ci in calitate de tert poprit si debitor poprit. Petenta a aratat ca in privinta popririi ANPC nu are competenta de a interveni pentru ca aceasta relatie nu este una din sfera comerciant -consumator, banca nu face parte din acele persoane  pe care le are in vedere OG 21/1992 prin definirea notiunii de operator economic intrucat indeplinirea obligatiilor legale ce ii reveneau de a consemna/ indisponibiliza sumele de bani ca efect al popririi instituita prin actul de autoritate al organului de executare nu presupune desfasurarea unei activitati pentru care sa fi fost autorizata in cadrul activitatii sale profesionale, banca dobandind calitatea de tert poprit  in cadrul modalitatii executarii silite prin poprire in raport cu debitorul si creditorul popritor.
Activitatea executorie, a sustinut petenta, nu se circumscrie sferei de competenta a ANPC, iar pe de alta parte, aducerea la indeplinire a formelor de executare silita constituie singura obligatie legala nascuta in sarcina bancii ca tert poprit. A mai aratat ca verificarea legalitatii executarii silite are loc pe calea contestatiei la executare, instanta fiind singura in masura sa analizeze actele de executare.
A mai aratat petenta ca fapta retinuta in sarcina bancii nu exista, ceea ce atrage nulitatea procesului verbal fata de prevederile art 17 din OG 2/2001. Astfel, a sustinut petenta, organul constatator a retinut ca banca se face vinovata de incalcarea prevederilor art 7 lit c alin 4 din OG 21/1992 insa acest din urma text de lege nu reglementeaza drept contraventie  indisponibilizarea sumelor  prin poprire sau exceptarea unor sume  de la  executarea silita prin poprirea dispusa de executorii judecatoresti, ci se margineste sa arate ca operatorii economici trebuie sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor sau interesele economice, fara a detalia sau defini ce se intelege prin securitatea sau interesele economice ale consumatorilor si care sunt in concret actiunile/inactiunile operatorului economic, ori norma legala, potrivit jurisprudentei CEDO, trebuie sa fie accesibila si previzibila. S-a sustinut ca faptele descrise in procesul verbal se situeaza in afara dreptului contraventional, nu sunt prevazute de legea contraventionala si nu constituie obligatii prevazute de art 7 lit c liniuta 4, fapta nu se incadreaza  in ipoteza textului legal  invocat de organul de control, nefiind vorba de modul in care banca a prestat servicii in relatia cu clientul ci despre modul in care subscrisa si-a executat obligatiile legale ce-i revin ca tert poprit, ori institutia juridica a popririi are prevazute cai de contestare specifice.
Cu privire la situatia de fapt, petenta a aratat ca in urma adresei de infiintare a popririi  emisa de BEJ in dosarul executional nr sa/2014 inregistrata la data de 22.11.2014 s-a conformat masurii popririi pe contul debitorului FIC, procedand la blocarea conturilor acestuia conform art 780 alin 2 C.proc.civ si art 782 alin 2 C.proc.civ. A sustinut ca prin actiunile intreprinse  a manifestat o atitudine de natura a nu afecta interesele debitorului, in calitatea acestuia de client al bancii  cat si de a nu se expune fata de creditorul urmaritor. Pentru a veni in ajutorul clientului, a  mai aratat petenta, a transmis organului de executare  si angajatorului debitorului o adresa in vederea clarificarii sumelor respective, insa prin adresa nr 74181 din 01.04.2014 organul de executare a facut trimitere la prevederile art 409 alin 7 V.C.proc.civ  fara a raspunde solicitarii, astfel ca a procedat la transmiterea adresei nr 1923 din 23.04.2014  prin care a solicitat clarificari, respectiv daca sumele sunt incadrate la exceptiile prevazute de alin 7 al art 409 C.proc.civ organul de executare raspunzand prin adresa nr 89972 din 28.04.2014 in sensul indisponibilizarii  sumelor cu respectarea prevederilor C.proc.fisc si C.proc.civ.
Petenta a sustinut ca si-a respectat  obligatiile executand cu buna-credinta  obligatiile ce ii incumbau in calitate de tert poprit in conditiile in care banca nu are atributia legala de a verifica natura sumelor tranzitate prin conturile curente. A mai aratat ca potrivit dispozitiilor art 149 alin 4 C.proc.fisc, art 728 alin 7 C.proc.civ, art 55 alin 4 lit b si e C.fisc, OG 26/1994, HG 1061/2002 legiuitorul nu a prevazut exceptarea de la executarea silita prin poprire a sumelor de bani reprezentand norma de hrana si contravaloare echipament, iar Decizia nr 6/2014 a ICCJ mentioneaza ca practica instantelor este neunitara, astfel ca nu trebuie transferata tertului poprit obligatia de a face distribuirea sumelor ce alimenteaza contul poprit, rolul activ in acest sens revenind organului de executare, dispozitiile acestuia limitand posibilitatea de actiune a bancii. A invederat ca obligatia aplicarii prevederilor art 728 alin 7 C.proc.civ  in cazul executarii silite prin poprire revine exclusiv organului de executare care are atributii de distribuire/eliberare sume si nu intra in atributiile tertului poprit verificarea naturii juridice a sumelor cu care se crediteaza contul debitorului  si sa decida in locul executorului daca sumele sunt sau nu urmaribile.
A mai aratat petenta ca era si de datoria debitorului, titular de cont, sa se adreseze executorului  pentru aplicarea prevederilor art 728 alin 7 C.proc.civ, sa probeze in fata organului de executare  ca o anumita suma din cele indisponibilizate era exceptata de la poprire, iar acesta la randul lui sa comunice bancii  ca sumele virate sunt exceptate sau nu de la poprire.
Petenta a sustinut ca a purtat corespondenta cu angajatorul clientului, a pastrat indisponibilizata in cont si diferenta de suma care trebuia sa fie consemnata in contul organului de executare, ramanand in continuare  posibilitatea uzarii de creditor a prevederilor art 789 C.proc.civ  cu obligarea si executarea tertului poprit pentru sumele neretrase din cont  dar nevirate catre poprire.
Ca efect al contractului de cont curent incheiat intre parti, a invederat petenta, sumele intrate in cont isi pierd individualitatea, se contopesc  intr-un tot indivizibil,  depersonalizandu-se si prin urmare pierzandu-si caracteristicile, formeaza soldul creditor al contului curent care in fapt este obiectul popririi. A mai aratat ca nu este debitoarea debitorului poprit, contul detinut de numitul F fiind grevat de un debit provenit de la un alt produs bancar-descoperire de cont (overdraft) care este o linie de credit atasata contului curent cu acces prin card de debit pe care Raiffeisen Bank o acorda in cont imprumutatului  cu conditia ca acesta sa primeasca  lunar drepturile salariale  in cont, pe intreaga durata de viata a descoperitului de cont clientii beneficiari avand posibilitatea de a se afla in pozitie debitoare in cont in limita facilitatii cu obligatia de plata a unei dobanzi. Petenta a sustinut ca de natura imprumutului overdraft este ca ceea ce se returneaza in cont din sumele utilizate nu ramburseaza  imprumutul acordat ci sumele depuse de client in contul curent pot fi reutilizate de acesta din chiar momentul depunerii  pe toata durata de viata a contractului. Ori, a aratat petenta, in cazul de fata intrucat la data instituirii popririi contul clientului era debitor, fara o dispozitie a acestuia de a folosi banii din overdraft pentru plata popririi, nu a putut efectua plati din banii incasati, indiferent de natura sumelor ce ar fi creditat contul, pentru poprire si in acelasi timp, fiind tinuti de obligatia de a nu elibera sume debitorului, a efectuat plati catre poprire doar in momentul in care soldul contului a devenit pozitiv in limita unei treimi din sumele din sumele incasate cu titlu de salariu, restul fiind eliberat debitorului.  A mai aratat ca in cazul conturilor curente, raportul juridic dintre client si banca  are natura unui depozit neregulat, iar banca trebuie sa puna la dispozitia clientului  sume in acelasi cuantum, nu si de aceeasi natura, ori obiectul popririi nu il constituie sumele de bani care intra in cont, ci soldul creditor al contului. Petenta a invederat ca daca ar fi eliberat titularului sumele existente in cont, acestea nu ar fi reprezentat alocatie de hrana intrucat aceste sume pot fi acordate numai de institutiile publice, prin eliberarea sumelor putand fi facuti vinovati de incalcarea prevederilor art 787 C.proc.civ. In cazul de fata, a aratat contestatoarea, sumele care au alimentat contul de la data infiintarii popririi au intrat sub mai multe denumiri fara a fi specificate virari de sume cu titlu de alocatie de hrana.
Petenta a solicitat anularea masurilor de remediere aratand ca fata de rationamentul expus acestea sunt nelegale.
In situatia in care se va aprecia ca fapta constituie contraventie a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment, ca urmare a pericolului social redus.
In drept a invocat prevederile art 31 si 32 din OG 2/2001, art 62 OUG 21/1992, OG 2/2001.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 20 lei.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In aparare a aratat ca din punct de vedere al legalitatii, procesul verbal este intocmit cu respectarea dispozitiilor legale, limitative, prevazute de legiuitor in art 17 din OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei a aratat ca petenta a fost sanctionata contraventional conform art 9 teza a 2 a din OG 21/1992 ca urmare a comportamentului incorect al institutiei bancare. A sustinut intimata ca prin reclamatia nr 251/PS din 14.04.201 a numitului FIC a aratat ca desi angajatorul a informat pe cale oficiala si prin inscris banca asupra faptului ca in perioada 12.11.2014-26.09.2016 petitionarul se afla in concediu de cresterea copilului, institutia bancara a continuat ca ii retina 1/3 din veniturile realizate pe lunile decembrie 2014, ianuarie-aprilie 2015, valoarea sumelor blocate ridicandu-se la suma de 3500 lei. S-a aratat ca ceea ce i s-a imputat institutiei bancare a fost modul in care aceasta a inteles sa execute un contract-facilitate descoperit de cont in valoare de 2300 lei.  Intimata a invederat ca prin adresa nr 1051 din 05.05.2015 institutia bancara a aratat ca la 22.11.2014 a primit adresa de infiintare a popririi, iar prin adresa nr 2092097 din 28.01.2015 angajatorul debitorului a precizat ca veniturile acestuia virate in perioada 12.11.2014-26.09.2016 reprezinta indemnizatie pentru crestere copil, dovada fiind si extrasul de cont. A mai aratat intimata ca in actele de control, comisarii au detaliat actele normative  care prevad aceste cuantumuri, facand trimitere si la jurisprudenta ICCJ, respectiv decizia nr 6 din 23.06.2014, dovezile depuse intrand in conflict de interpretare cu institutia bancara. Intimata a sustinut ca in cauza, totusi, exista incuviintarea executarii silite, insa ceea ce este imputabil bancii este comportamentul incorect fata de petitionar.
La cerere a anexat inscrisuri.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal seria ANPC nr 0697268 din 12.05.2015 petenta RB a fost sanctionata contraventional cu amenda conform art 50 alin 1 lit c din OG 21/1992 pentru incalcarea dispozitiilor  art 9 si art 7 lit c din OG 21/1992. Totodata in conformitate cu dispozitiile art 15 alin 4 din OG 21/1992 s-a dispus restituirea catre FIC toate sumele de bani care au fost retinute din indemnizatia de crestere copil, norma hrana si echipament.
S-a retinut ca in reclamatia nr 251PS din 14.04.2015 consumatorul reclama faptul ca RB a pus poprire pe indemnizatia de cresterea copilului desi angajatorul a trimis o informatie catre banca in acest sens. Petitionarul FIC este titularul unui cont curent deschis la RB care are atasata o facilitate de descoperire cont in valoare de 2300 lei. In conformitate cu punctele de vedere primite de la banca de catre comisarii CJPC Bacau nr yx din 05.05.2015 si nr xc din 08.05.2014 aceasta facilitate de descoperire de cont  este o linie de credit atasata contului curent cu acces prin card de debit pe care banca a acordat-o titularului de cont cu conditia ca  acesta sa primeasca lunar drepturile salariale in cont in baza unui contract incheiat intre angajatorul petitionarului si banca.
In conformitate cu punctul de vedere nr vv din 05.05.2015  in data de 22.11.2015 RB a primit o adresa de infiintare a popririi emisa de BEJ in dosarul nr vb/2014 prin care s-a dispus instituirea popririi asupra conturilor consumatorului pana la concurenta sumei de 31745,52 lei. In aceleasi punct de vedere, banca precizeaza ca nu poate deveni debitor al debitorului poprit-petitionarul (avand in vedere ca descoperitul de cont este utilizat de consumator) deoarece nu ii datoreaza o suma de bani, ci trebuie sa o incaseze. Banca datoreaza sume de bani debitorului in momentul in care soldul contului este pozitiv.
In adresa nr nm din 28.01.2015  atasata de consumator la reclamatia depusa la CJPC Bacau, MNO, care este angajatorul dlui FIC precizeaza ca veniturile virate in contul deschis la RB in perioada 12.11.2014-26.09.2016 reprezinta  indemnizatie pentru cresterea copilului.
In extrasul de cont atasat de consumator  la reclamatia depusa la CJPC Bacau, angajatorul mentioneaza "virare salariu". Adresa nr we din 28.01.2015 emisa de angajator, cat si precizarile din extrasul de cont au creat confuzii astfel ca au fost solicitate angajatorului atat de banca cat si de comisarii CJPC Bacau detalii despre sumele care s-au virat in contul dlui Frunza.
Prin adresa nr qa/21.04.2015 angajatorul MNO precizeaza pe luni sumele care au fost virate in cont Doar in luna decembrie 2014 a mai fost virata suma de 615 lei care reprezinta salariu net, restul sumelor fiind: 760 lei indemnizatie de crestere copil, 704 lei norma de hrana, 573 lei norma de echipare. In lunile ianuarie 2015-aprilie 2015 au fost virate indemnizatie de crestere copil, norma de hrana, norma de echipare.
Prin adresa nr xx din 06.05.2015 inregistrata la CJPC Bacau cu nr bn din 06.05.2015 angajatorul precizeaza  ca norma de hrana si norma de echipare sunt drepturi care se acorda in baza unor prevederi speciale. Norma de hrana se acorda in baza Ordonantei nr 26 din 22.07.1994, iar norma de echipare se acorda in baza Hotararii nr 1061 din 25.09.2002 si a Ordinului nr 236 din 30.09.2009. De asemenea, in adresa apare precizata si Decizia ICCJ nr 6 din 23.06.2014 in care se arata  ca in doctrina se apreciaza ca sporul cuvenit angajatilor care lucreaza in conditii de munca deosebite nu se include in castigul de munca ce se ia ca baza de calculare a pensiei  de intretinere deoarece, desi are caracter de continuitate , acest spor are o destinatie speciala  si anume de a asigura conditiile de aparare a organismului angajatului care lucreaza in mediu vatamator, greu sau periculos. Se mentioneaza ca scopul acestor sporuri  este de a oferi angajatilor posibilitatea materiala  de a preveni ori de a inlatura efectele daunatoare ale conditiilor in care se pastreaza munca, sporurile respective trebuie sa ramana in intregime destinate afectatiunii lor. In mod asemanator se precizeaza ca sporul celor incadrati care lucreaza in conditii deosebite de munca nu se include in castigul din munca ce se ia ca baza la calcularea pensiei de intretinere. In aceasta decizie se face uz de decizia de indrumare nr 14/23.05.1963 elaborata de fostul Tribunal Suprem care statueaza ca scopul sumelor de bani care se acorda cu titlu de sporuri  pentru conditiile deosebite in care se  presteaza munca  este " de a da posibilitatea materiala a angajatilor sa previna ori sa inlature efectele daunatoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate in conditii speciale" si de aceea "in vederea asigurarii depline a protectiei angajatului debitor al intretinerii este necesar ca sporul sa ramana destinat in intregime afectatiunii sale". In aceasta decizie elaborata de fostul tribunal suprem se mentioneaza ca " daca in vederea stabilirii pensiei de intretinere s-ar include in castigul din munca si sporul  pentru conditii deosebite de munca, ar insemna sa nu se tina seama de scopul urmarit de lege, ceea ce ar duce la micsorarea posibilitatilor de aparare a organismului  angajatului care lucreaza in aceste conditii, aceasta fiind si impotriva intereselor creditorului intretinerii."
Adresa nr xx inregistrata la CJPC Bacau sub nr cc din 06.05.2015  emisa de angajator a fost comunicata catre RB pentru a lua cunostinta de precizarile din aceasta.
Totusi banca in punctele de vedere nr cc din 05.05.2015 si nr vv din 08.05.2015 precizeaza "pentru ca in contul clientului au fost identificate sume ce reprezinta norma de hrana si de echipare facem precizarea ca aceste sume se popresc integral intrucat nu intra in categoria veniturilor salariale si nici in exceptiile de la executarea silita prin poprire".
Scopul urmarit de legiuitor prin Ordonanta 26/22.07.1994 si Hotararea nr 1061/25.09.2012 si Ordinul nr 236/30.09.2009 este ca norma de hrana, respectiv norma de echipare sa isi pastreze  destinatia clara: pentru hrana, respectiv pentru echipare.
In conformitate cu prevederile art 728 alin 7 N.C.proc.civ  "alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite prin lege, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii".
Legiuitorul precizeaza foarte clar ca indemnizatiile pentru copii precum si indemnizatiile destinatie speciala, stabilite conform legii nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii.
In tabelul de pe ce-a de a doua pagina  din punctul de vedere 1051 din 05.05.2015 trimis de RB comisarilor CJPC Bacau sunt mentionate toate taxele, comisioanele si spezele  bancare retinute de aceasta, dar si sumele retinute pentru acoperirea descoperitului de cont.
Trebuie facuta mentiunea ca doar in luna decembrie 2014 a fost virata suma de 615 lei care reprezinta salariu net si din care banca avea posibilitatea legala sa retina sume care sa acopere restantele pe care petitionarul le are fata de banca.
Prin incasarea taxelor, comisioanelor, spezelor bancare din indemnizatia de  crestere copil, norma de hrana si norma de echipare desi legiuitorul prevede clar ca nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorie, RB foloseste o practica comerciala abuziva  si are un comportament incorect fata de consumator.
Art 9 din OG 21/1992 precizeaza "operatorii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate si sa se comporte in mod corect in relatiile cu consumatorii."
Definitia juridica a practicilor comerciale abuzive este data de art 2 pc 22 din OG 21/1992 " practici comerciale abuzive si/sau incorecte - orice actiune, inactiune, conduita, demers sau comunicare comerciala, inclusiv publicitate, din partea unui operator economic in relatie directa cu promovarea, vanzarea sau furnizarea unui produs sau serviciu, care aduce atingere in mod direct intereselor consumatorilor".
Faptele constituie abetere de la prevederile art 9 di OG 21/1992 si se sanctioneaza conform art 50 alin 1 lit c din OG 21/1992 cu amenda in valoare de 5000 lei cu posibilitatea achitarii a jumatate din min amenzii in 48 ore, adica 1000 lei.
Banca precizeaza in punctul de vedere nr 1051 din 05.05.2015 ca "pentru acest descoperit de cont, clientul nu este executat silit, ci este vorba despre executarea unei intelegeri a partilor, respectiv a unui mandat transmis bancii de client prin contract, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la executarea silita  si urmarirea partiala a veniturilor".
Orice contract ar fi incheiat de RB cu petitionarul nu poate contine clauze contrare legislatiei in vigoare  astfel ca dispozitiile Codului de procedura civila sa nu se aplice. In art 1255 N.C.civ se prevede "  (1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului in intregul sau numai daca sunt, prin natura lor, esentiale sau daca, in lipsa acestora, contractul nu s-ar fi incheiat.
    (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile.
    (3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise."
OG 21/1992 , art 7 lit c a patra liniuta precizeaza: "operatorii economici sunt obligati:... c) prestatorii de servicii... -sa asigure, la prestarea serviciilor nealimentare, conditii igienice, conditiile stabilite de producator, de actele normative in vigoare, precum si cele specifice desfasurarii activitatii."
Faptele savarsite constituie abatere de la prevederile art 7 lit c a patra liniuta din OG 21/1992 si se sanctioneaza conform art 50 alin 1 lit c din OG 21/1992 cu amenda in valoare de 5000 lei cu posibilitatea achitarii a jumatate din min amenzii in 48 ore, adica 1000 lei.
Potrivit art 34 din OG 2/2001, instanta investita cu solutionarea plangerii analizeaza legalitatea si temeinicia procesului verbal  si hotaraste asupra sanctiunii.
Sub aspectul legalitatii , potrivit art 16 alin 1 C.proc.civ procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
Din punct de vedere al temeiniciei temeiniciei, instanta retine ca, desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului art. 34 rezulta ca procesul verbal contraventional este un mijloc de proba care nu face dovada vinovatiei petentei, ci dovada situatiei de fapt si a incadrarii in drept pana la proba contrara.
Forta probanta a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putandu-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul .
Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. Romania, hotararea din 4 octombrie 2007). Petenta beneficiaza de o prezumtie de nevinovatie care insa nu este absoluta, dupa cum nu este absoluta nici prezumtia de legalitatea si temeinicie a procesului verbal.
Avand in vedere aceste principii, instanta constata ca procesul-verbal reprezinta un mijloc de proba si contine constatari personale ale agentului aflat in indeplinirea atributiilor de serviciu. Instanta apreciaza ca faptele constatate de agentul constatator sunt suficiente pentru a da nastere unei prezumtii simple, in sensul ca situatia de fapt si imprejurarile retinute corespund adevarului.
In ceea ce priveste probatoriul, art. 34 din OG nr. 2/2001 dispune ca instanta il va asculta pe titularul plangerii si va administra orice probe prevazute de lege pentru a stabili temeinicia si legalitatea procesului-verbal.
De aici rezulta ca afirmatiile contestatoarei pot avea o valoare probatorie proprie, daca se coroboreaza cu alte mijloace de proba, ori cel putin cu anumite date cuprinse in procesul-verbal, si daca in urma aprecierii nemijlocite a sinceritatii, instanta si-a format convingerea intima  ca petenta a relatat adevarul.
Instanta nu poate primi motivele de nelegalitate invocate de petenta intrucat nu sunt pertinente.
In ceea ce priveste competenta inspectorilor ANPC in constatarea contraventiilor, instanta retine ca potrivit art 27 din OG 21/1992   " Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, subordonat Guvernului, coordoneaza si realizeaza politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor."
Conform art 54 alin 1 din OG 21/1992 "Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 50 si 51 se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor."
Pentru verificarea competentei agentilor constatatori, fata de motivele invocate de petenta, trebuie analizate faptele in concret verificate de intimata si retinute in sarcina contravenientei prin raportare la contraventiile constatate.
Conform art 9 din OG 21/1992 "Operatorii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate si sa se comporte in mod corect in relatiile cu consumatorii.2
Art 7 lit c liniuta 4 prevede "Operatorii economici sunt obligati:
    c) prestatorii de servicii:
     - sa asigure, la prestarea serviciilor nealimentare, conditii igienice, conditiile stabilite de producator, de actele normative in vigoare, precum si cele specifice desfasurarii activitatii"
Conform art 15 alin 4  "Persoanele imputernicite conform art. 54 sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile prevazute de prezenta ordonanta vor stabili odata cu sanctiunea si masuri de remediere sau, daca acest lucru nu este posibil, inlocuirea ori restituirea contravalorii serviciilor, dupa caz."
In cauza, se retine ca nu se cenzureaza actele de executare silita, respectiv poprirea ci comportamentul bancii in relatia cu clientul sau, petitionarul Frunza Ionut Claudiu.
Raportul banca -client este unul de timp operator economic (definit de art 2 pc 3 din OG 21/1992 ca persoana fizica sau juridica, autorizata, care in cadrul activitatii sale profesionale fabrica, importa, transporta sau comercializeaza produse ori parti din acestea sau presteaza servicii) si consumator ( definit de art 2 pc 2 din OG 21/1992 ca orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale) atat timp cat debitorul Frunza avea deschise conturi la petenta intrand sub sfera de desfasurare a activitatii acesteia. Aceasta a fost si situatia premisa ce a stat la baza infiintarii poprii, de altfel, in lipsa unei astfel de raport juridic preexistent  neexistand nici cadrul legal al executarii silite. Relatia tert poprit-debitor-creditor a fost determinata tocmai de raportul client-banca ce intra sub incidenta OG 21/1992. Unitatea bancara nu se poate ascunde in spatele unor raporturi juridice generate de o executare silita in conditiile in care acestea au fost generate de relatia preexistenta. Nu este mai putin adevarat ca executarea silita nu intra in sfera de competenta a ANPC ci cenzurarea actelor de executare are loc doar pe calea contestatiei la executare de competenta instantelor judecatoresti, insa in speta, organul constatator nu a verificat legalitatea actelor de executare, nu a cenzurat in sine masura popririi dispusa, ci doar a verificat si cenzurat comportamentul bancii in relatia cu clientul, relatie care a fost dublata  de un raport executional de tip debitor-tert poprit , fiind analizate obligatiile bancii prin prisma obligatiilor legale ce intra sub incidenta prevederilor OG 21/1992. Imprejurarea ca raportul tert poprit debitor poate fi cenzurat doar pe calea contestatiei la executare nu anihileaza posibilitatea de verificare a obligatiilor celui care are rolul de tert poprit, din perspectiva operatorului economic, respectiv banca in relatia cu clintul sau.  Cu alte cuvinte statutul bancii poate genera mai multe functii si roluri ce o angajeaza in mai multe  raporturi juridice cu aceeasi persoana   Prin verificarile facute si constatarile ANPC  nu se procedeaza la verificarea actelor de executare silita.  Aceeasi obligatie poate imbraca mai multe manifestari juridice si angaja subiectul in mai multe raporturi de naturi diferite, cu consecinte in ceea ce priveste raspunderea ce poate fi incadrata ca o raspundere  de natura civila, contraventionala.
Astfel, fata de natura contraventiilor retinute in sarcina petentei, contraventii din domeniul protectiei consumatorilor ce intra sub incidenta OG 21/1992, fata de motivele expuse anterior, inspectorii ANPC aveau competente de constatare a faptelor.
In ceea ce priveste incadrarea juridica si existenta contraventiei, se retine ca textele de lege in care au fost incadrate faptele retinute in sarcina petentei au o formulare generoasa, insa dispozitia legala este suficienta pentru a permite o corespondenta intre fapta savarsita in concret, ce a fost descrisa pe larg, corespunzator, cu indicarea tuturor circumstantelor si tiparul abstract al normei contraventionale. Un principiu de drept statueaza "nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege" insa imprejurarea ca  nu se prevede, asa cum sustine petenta, drept contraventie "indisponibilizarea sumelor prin poprire sau exceptarea unor sume de la executarea silita prin poprirea dispusa de executori" nu este de natura a inlatura caracterul contraventional al faptei in conditiile in care, pe de o parte, asa cum am mentionat nu s-au cenzurat obligatiile bancii ce decurg dintr-un raport de executare silita, iar pe de alta parte, faptele pot fi cu succes incadrata in textele de lege retinute de agentii constatatori.
Pe fondul cauzei, instanta retine ca petenta, desi fata de natura contraventiei, ii revenea sarcina probei, nu a facut dovada contrara a celor retinute in sarcina sa.
Astfel, din inscrisurile de la dosar se retine ca petitionarul FIC detine un cont la petenta care potrivit adreselor  nr vv din 05.05.2015 si nr bb din 08.05.2014 emise de petenta catre intimata reprezinta o  facilitate de descoperire de cont, respectiv o linie de credit atasata contului curent cu acces prin card de debit pe care banca a acordat-o titularului de cont cu conditia ca  acesta sa primeasca lunar drepturile salariale in cont in baza unui contract incheiat intre angajatorul petitionarului si banca.
RB a primit adresa de infiintare a popririi nr vbn din 22.11.2014 emisa de BEJ in dosarul nr nm prin care s-a dispus instituirea popririi asupra conturilor debitorului FIC pana la concurenta sumei de 31745,52 lei.
Prin adresa nr vbn din 15.12.2014 s-a dispus de catre BEJ  desfiintarea popririi  asupra sumelor pe care debitorul FIC le primeste cu titlu de indemnizatie de crestere a copilului, adresa comunicata petentei.
Conform adresei nr mno din 28.01.2015  angajatorul debitorului,  MNO, care precizeaza ca veniturile virate in contul deschis la RB in perioada 12.11.2014-26.09.2016 reprezinta  indemnizatie pentru cresterea copilului.
Conform adeverintei nr xc din 21.04.2015 in luna decembrie 2014 a mai fost virata suma de 615 lei care reprezinta salariu net, restul sumelor fiind: 760 lei indemnizatie de crestere copil, 704 lei norma de hrana, 573 lei norma de echipare. In lunile ianuarie 2015-aprilie 2015 au fost virate indemnizatie in cuantum de 1200 lei.
Conform art 728 alin 7 N.C.proc.civ  "alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite prin lege, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii". Acest text de lege este general obligatorii si se aplica ori de cate ori se ridica problema urmaririi unui debit, indiferent de subiectul implicat.
Prin punctul de vedere nr xx din 05.05.2015 petenta a sustinut ca "pentru acest descoperit de cont, clientul nu este executat silit, ci este vorba despre executarea unei intelegeri a partilor, respectiv a unui mandat transmis bancii de client prin contract, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la executarea silita  si urmarirea partiala a veniturilor".
Imprejurarea ca reveneau si altor participanti o serie de obligatii si chiar debitorului nu este de natura a exonera petenta de propriile obligatii in conditiile in care obligatiile sale decurgeau din lege.
Ceea ce prezinta importanta in speta este natura sumelor care alimenteaza contul, fiind indiferent mecanismul uzitat de banca pentru a directiona sau forma soldul contului sau tipul de cont. Aceasta nu poate invoca propriul mecanism si artificiile folosite in relatia cu clientul pentru a  se exonera de raspundere. Modul de rulare al banilor in cadrul unitatii bancare si politica bancara a alimentarii conturilor nu pot fi opuse tertilor pentru propria aparare.
Instanta, prin intermediul plangerii, in cenzurarea procesului verbal nu verifica legalitatea modului in care banca a dat curs obligatiilor rezultand din infiintarea popririi, o asemenea a analiza depasind cadrul procesual intrucat ar intra pe domeniul contestatiei la executare, ci doar verifica comportamentul de ansamblu al  bancii raportat la consumator, clientul sau si obligatiile din domeniul specific de activitate al acesteia-bancar in raportul juridic in care s-a angajat fata de client din prisma unor reglementari adiacente (cele mentionate de textele legale precizate).
Trebuie retinut ca tertul poprit, in speta petenta, intr-adevar nu poate formula contestatie la executare, insa poate formula aparari si poate expune punctul de vedere cu privire la masura popririi in eventuala cerere de validare a popririi formulata de executor sau creditor in situatia in care tertul poprit nu da curs adresei de infiintare a popririi.
Din probele administrate,  se constata ca banca nu a verificat a priori natura sumelor ce alimentau contul desi pentru a da curs unei adrese de infiintare a popririi trebuia sa lamureasca aceste aspecte, adoptand un comportament superficial, iar ulterior desi angajatorul petitionarului a incunostintat  despre natura drepturile pecuniare virate in cont, aceste precizari nu au fost luate in considerare.
Dat fiind ca petenta nu a facut dovada unei alte situatii de fapt decat cea retinuta in cuprinsul procesului verbal, astfel ca intimata a procedat in mod corect la retinerea in sarcina acesteia a savarsirilor contraventiei prevazuta de O.G. nr. 21/1992.
Fata de cele mentionate,  instanta retine ca procesul verbal a fost legal si temeinic intocmit, iar situatia de fapt consemnata de agentii constatatori corespunde realitatii.      
In privinta individualizarii  sanctiunii aplicate de catre intimat, instanta retine potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.
In speta instanta apreciaza ca sanctiunile aplicate, fata de gardul de pericol social concret au fost corect individualizate, aplicarea unui avertisment fiind insuficienta pentru ca sanctiunea sa isi atinga scopul preventiv represiv.
In ceea ce priveste masura dispusa conform art 15 alin 4  din OG 21/1992 in sarcina bancii, respectiv restituirea catre numitul FIC a sumelor de bani retinute din indemnizatia de crestere copil, norma de hrana si norma de echipare, instanta retine ca prin procesele verbal pot fi dispuse masuri complementare de inlaturate a efectelor faptelor contraventionale, carora li se poate da curs efect ca urmare a obligatiilor incalcate. Dat fiind ca banca nu a incasat aceste sume pentru sine iar o asemenea masura  de  restituirea a acestor ar echivala cu o intoarcere a executarii silite ce poate avea loc numai in conditiile Codului de procedura civila, instanta urmeaza a o inlatura.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE :
Admite in parte plangerea contraventionala formulata de petenta RB, impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei, ca neintemeiata.
Inlatura masura dispusa in conformitate cu dispozitiile art 15 alin 4 din OG 21/1992 prin care s-a stabilit restituirea catre numitul FIC restituirea sumelor de bani retinute din indemnizatia de crestere copil, norma de hrana si norma de echipare.
Mentine celelalte dispozitii ale procesului verbal atacat .
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecatoria Bacau .
Pronuntata in sedinta publica , azi, 07.10.2015.