Fond funciar

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 05.06.2014, , reclamantii  au chemat in judecata paratii , in calitate de intervenienta fortata, solicitand anularea partiala a T.P. nr. X emis pe numele defunctului A  V  si T.P. nr. x pe numele mostenitorilor defunctului A V in sensul radierii de pe aceste titluri a unei suprafete de 1,5 ha teren situata in extravilanul com. H, in T 47 P 496.
In motivare au aratat ca  prin s.c. nr. 4409/21.05.2008 pronuntata de J B in dosarul nr, ramasa irevocabila prin d.c. nr. 539/02.06.2009 pronuntata de T B reclamanta a fost obligata sa reconstituie numitei J E  suprafata de 1,5 ha teren in punctul „Tulbuc”, conform schitei anexe raportului de expertiza  intocmit de expert T  M., ce identifica suprafata mentionata anterior  in T 47 P 496/19 avand ca vecinatati : N- G  S , E-proprietati particulare, S- A  V , V- Drum exploatare, neindicand in mod concret care sunt titlurile de proprietate emise pentru suprafata de teren si cine le stapaneste de fapt, deoarece in acest punct intreaga suprafata de teren a fost reconstituita altor persoane.
Desi in fata instantelor care au emis titlul executoriu reprezentat de sentinta mai sus invocata, s-a invederat faptul ca in punctul „Tulbuc” nu mai exista teren liber, sentinta pronuntata traseaza sarcina reclamantilor de a reconstitui o suprafata de teren numitei Jitareanu Elena. In acest sens reclamantul a intocmit documentatia privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,5 ha in punctul „Tulbuc” in T 47 P 496/19 si inaintarea catre Comisia Judeteana B  in vederea validarii. Cea din urma comisie a dispus respingerea documentatiei intrucat in urma verificarilor, s-a constatat ca in zona au fost deja emise titluri de proprietate, care au intrat in circuitul civil prin intabularea acestora de catre O.C.P.I. Singura posibilitate de a aduce la indeplinire aceasta hotarare este anularea partiala a celor doua titluri de proprietate, pentru o suprafata de 1,5 ha teren in tarlaua si parcela mentionate in expertiza tehnica dispusa in dosarul nr. 2620/180/2006. Prin cele doua titluri li s-a reconstituit mostenitorilor lui A  V  o suprafata de 5 ha si 8200 m.p. im T 49 P496/19 conform  T.P. nr. 33185 si o suprafata de 8200m.p. in T 47 P 496/19/1 conform T.P. nr. 34213.
Prin completarea la cererea de chemare in judecata, reclamantii au solicitat introducerea in calitate de intervenient fortat a numitei J  E in baza art. 68 C.p.c. (fl. 48 dosar).
Paratii   au formulat intampinare (fl. 224 dosar vol.I) prin care au ridicat exceptia lipsei de interes ce a fost pusa in discutie la termenul din data de 10.02.2015, iar pe fond au aratat ca  obiectul actiunii nu este clar precizat nici in privinta suprafetei de teren solicitata a fi anulata si nici in privinta cauzelor de nulitate absoluta. Au precizat ca nulitatea opereaza asupra actelor intocmite cu nerespectarea legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic, iar titlurile paratilor au fost emise cu respectarea legii. Au precizat ca prima cerere de reconstituire a descendentilor lui D  C-  ( autorul intervenientei) s-a inregistrat abia la data de 26.02.1998, dupa 3 ani si jumatate de la emiterea primului titlu de proprietate al lor.
J  E  a formulat intampinare (fl. 227 dosar vol.I) prin care a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulata. Arata ca prin cererea adresata J  B  reclamanta a solicitat in contradictoriu cu mostenitorii lui A  V    constatarea nulitatii partiale a celor doua titluri de proprietate si radierea a doua suprafete din T47 P 469/19.Arata ca subsemnata este descendenta de gradul I dupa numitul D  C , care, conform certificatului nr. 304/22.03.1993 emis de Directia Generala a Arhivelor Statului autorul subsemnatei a fost improprietarit in anul 1921 cu suprafata de 2000 mp loc de casa in parcela 53; 2,50 ha teren arabil in parcela 94; 0,50 ha fanat in parcela 157; Mentioneaza ca o parte din aceste terenuri –respectiv 2000 mp loc de casa in parcela 53-  a fost instrainat de bunicul subsemnatei la data de 30.03.1946 in baza unui contract de vanzare-cumparare. Precizeaza ca pentru diferenta de suprafata a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate in conformitate cu legile 18/1991, 167/1997 si 1/2000 precizand in mod clar ca solicita emiterea titlului de proprietate in calitate de mostenitoare doar pentru 3,00 ha iar cele doua comisii au refuzat in mod sistematic intocmirea documentatiei si respectiv aprobarea acesteia in vederea emiterii titlului de proprietate motivand ca autorul subsemnatei ar fi instrainat terenul in cauza sau ca nu ar fi facut dovada proprietatii, desi s-a precizat cu claritate ca nu are pretentii la suprafata aferenta casei de locuit (avand in vedere actul de instrainare), solicitarile si contestatiile ramanand fara raspuns. In aceste conditii intervenienta a formulat pe rolul Judecatoriei   o actiune avand ca obiect „obligatie de a face” iar instanta de judecata a pronuntat sentinta civila ce dispunea obligarea Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991   la solutionarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate printr-o propunere adresata Comisiei Judetene. Aceasta hotarare a fost urmata  de propunerea Comisiei Locale si respectiv de Hotararea Comisiei Judetene nr.10225/18.07.2006 prin care s-a respins cererea intervenientei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 3 ha teren situat in comuna H . In acest context intervenienta a formulat o noua actiune pe rolul Judecatoriei  -dosar nr. x - prin solutionarea careia s-a dispus anularea Hotararii Comisiei Judetene de Aplicare a Legii 18/1991 si reconstituirea dreptului de proprietate al intervenientei pentru 0,5 ha teren faneata, 1,5 ha teren arabil in pct. Tulbure conform raportului de expertiza  .Dupa ramanerea definitiva si irevocabila a acestei decizii intervenienta a intreprins numerose demersuri in vederea emiterii titlului de proprietate, asa cum prevede titlul executoriu.
Parata   L  a formulat intampinare (fl. 230 dosar vol. I) , solicitand respingerea actiunii ca nefondata  avand in vedere ca atat Judecatoria   prin sentinta civila nr.4409 din 21.05.2008 cat si Tribunalul  prin Decizia civila nr.539/R din 02.06.2009 nu cer anularea titlurilor de proprietate. In deliberarea instantei din 21 mai 2008 fila 3, J  B  mentioneaza :”desi s-a pus in vedere sa se depuna la dosar atat titlul de proprietate cat si sentinta de perfectare a vanzarii de care se prevaleaza in referat, Comisia Locala nu a fost in masura sa indeplineasca dispozitia instantei. Fata de faptul ca aceasta hotarare nu a fost depusa la dosar iar numarul acesteia este eronat indicat in referatul comisiei judetene (f.72 exista prezumtia ca acest titlu nu exista, astfel ca nu poate justifica respingerea reconstituirii, instanta considerand ca terenul se afla in rezerva comisiei locale. Deci, daca s-ar fi depus la dosar T.P. nr.3318, cu suprafata totala de 9 ha,0093 mp din care in Tulbuc 6,64 ha, eliberat in 6 iunie 1994, hotararea instantei ar fi fost alta, intrucat prezumtia ca terenul respectiv se afla in rezerva Comisiei Locale, nu ar fi existat. Face mentiunea ca mostenitorilor fam. A  V , din cele 27 ha pamant detinut pe raza com.  , nu s-au luat in considerare numai suprafetele pentru care s-au prezentat acte doveditoare si care se regasesc si in registrul agricol si ca desi de peste 8 ani Comisia Locala H  trebuie sa ii mai puna in posesie cu 3,5 ha, nici pana in prezent nu s-a intamplat acest lucru, incalcand legile in vigoare. Se mentioneaza ca din zece declaratii solicitate, mostenitorii, conform Legii 18/1991, cetateni de varsta a 3- din com. H , care cunosteau foarte bine familia A  V , reiese ca aceasta detinea cele mai mari suprafete de teren din comuna, iar in Tulbuc, toti declara in scris, ca familia A  V detinea cea mai mare suprafata de teren, cca. 15 ha unde de altfel si-a realizat o ferma cu vite cu grajd si casa, vita de vie, livada, care a dainuit pana aproape de 1989.

Prin intampinarea usa la fl. 236 vol. I, paratul A  D  a solicitat respingerea actiunii ca nefondata aratand totodata ca in conformitate  cu legea nr.18 din 1991 nu s-au putu recupera decat 10 ha din cele 27 pe care le-a solicitat. Mentioneaza ca a depus in termen legal cererea si documentele pentru reconstituirea terenului, proprietatea parintilor A  Gh. V e si A  Gh. V . Arata ca initial, in Tulbuc, mostenitorii lui A  Gh. V  au fost pusi in posesie cu 7,64 ha teren arabil, iar ulterior, prin aplicarea coeficientului de reducere de 10% din suprafata totala, respectiv 1 ha, suprafata de teren primita in Tulbuc a ramas de 6,64 ha. Mentioneaza ca a primit o adeverinta de punere in posesie  cu 10 ha iar apoi, prin procesele verbale de punere in posesie si Titlul de proprietate, suprafata totala a fost de 9 ha, suprafata validata in Tulbuc mostenitorilor familiei A  V  si V a a fost de 6,64 ha.
Arata ca in adresa Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara catre Prefectura Bacau se stipuleaza faptul ca reconstituirea suprafetelor de teren pentru mostenitorii familiei A  V  si V  s-a facut in conformitate cu Legea nr. 18/1991. Arata  ca in 2000 a solicitat sa fie reconstituire doua silisti de casa in suprafata de 0,37 ha si 0,45 ha. I s-a comunicat ca trebuie modificat titlul de proprietate pentru ca suprafata de 9 ha nu poate fi modificata. In aceasta situatie in ianuarie 2002 s-a modificat titlul de proprietate si a fost  restituita o suprafata de 0,82 ha in fata Parcului Industrial HIT si a fost redusa cu aceeasi suprafata de 0,82 ha suprafata din Tulbuc..In aceasta situatie s-a redus suprafata din Tulbuc  de la 6,64 ha la 5,82 ha, suprafata de a fost trecuta in rezerva Primariei H  si i-a fost inapoiata odata cu aparitia Legii nr.1 din 2000 in titlul de proprietate nr.34213 din 25 ianuarie 2002, motiv pentru care suprafata de 6,64 ha apare in doua titluri de proprietate , respectiv titlul de proprietate nr.33185 din 6 iunie 1994 si titlul de proprietate nr.34213 din 25 ianuarie 2002.Mentioneaza faptul ca mostenitorii familiei D  C , respectiv intervenienta J  E   a depus prima cerere de reconstituire la Primaria H  la data de 26 februarie 1998, prezentand un act de la Arhivele Statului in care se mentiona faptul ca in anul 1921 numitul D  C  a fost improprietarit cu pamant in Tulbuc. Ararta ca la data la care a fost facuta aceasta cerere suprafata validata in Tulbuc mostenitorilor familiei A a fost de 6,64 ha, deci nu exista rezerva in Tulbuc la acea data. Mentioneaza de asemenea, ca pentru a fi pusi in posesie cu 0,82 ha teren , a prezentat Comisiei locale doua acte de cumparare teren care atesta faptul ca parintii lui au cumparat teren de la familia D  in suprafata de 30 prajini, adica 53 ari si 70 centiari si 20 prajini, adica 35 ari si 80 centiari.
Parata A C  prin intampinarea formulata a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, exceptia lipsei calitatii procesuale active a Comisiei locale de fond funciar  , a Primarului com. H , exceptia tardivitatii introducerii cererii de anulare partiala a titlurilor de proprietate, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor A  C  si A  A  C  iar pe fond a precizat ca cererea introdusa incalca principul legalitatii, securitatii si stabilitatii actelor juridice. Titlurile de proprietate a caror anulare se cere au intrat in circuitul civil fiind intabulat dreptul paratilor .
In sustinerea cererii, reclamantii si  paratii au depus la dosar inscrisuri.
Parata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor    a depus intampinare. A precizat ca titlurile de proprietate nr. 34213/25.01.2002 si nr. 33185/06.06.1994 au fost emise  cu respectarea legislatiei in vigoare la data intocmirii documentatiei si scrierii acestora.
Prin incheierea din data de 10.02.2015 instanta s-a pronuntat cu privire la cererea de interventie fortata in sensul admiterii in principiu, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active cu privire la Comuna H , respinsa exceptia cu privire la Primarul comunei  , respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor A  C  si A  A   respinsa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, respinsa exceptia tardivitatii. La termenul de judecata din data de 27.10.2015 au fost introduse in cauza paratele A   A    intrucat la data de 25.09.2015 a decedat paratul A  S  A  .
In cauza a fost administrata proba cu expertiza specialitatea topo cadastru (fl. 371 vol. I).
Analizand si coroborand sustinerile partilor si inscrisurile existente la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Prin cererea formulata la data de 14.03.1991 de  A  A , A     in calitate de descendenti ai defunctilor A  V , A  V , au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate  in suprafata de 27 de ha in com.   jud.   din care in punctul „Tulbuc”-16 ha. Conform solicitarii acestora reconsituirea urma sa se faca pe vechiul amplasament.(fl. 87 vol.I). Cererii i-au fost anexate declaratiile martorilor T  A (fl. 89) B G (fl. 90), D  N (fl. 91), R  E fl. 93) P  I  (fl. 94) C  N (fl. 95 ), P  fl. 97), B  L (fl. 99 dosar), potrivit carora numitii A  V  si A V  au detinut in puncul „Tulbuc” 14-15 ha teren.
Potrivit certificatului emis de Arhivele Nationale din 04.02.1998, in anul 1953 numitul A  V  a predat la stat conform H.C.M 308/1953 o suprafata de 3 ha teren arabil situat in 3 trupuri in L  . Din certificat nr. 2590/04.02.1998 (fl. 118 dosar) reiese ca in anul 1950 A  V  avea 6,77 ha teren arabil, 1,27 ha fanat, 0,72 ha teren neproductiv. Potrivit adeverintei emise de Primaria mun. B  defuncta A L  figureaza in registrul agricol din anii 1951-1955, vol10, pozitia nr. 401, cu suprafata de 3 ha arabil in com. Itesti(fl. 287). In baza actului de vanzare din 03.02.1943, C-tin U  si A  S  B vand numitei A  V  12 si ¾ prajini la locul numit „Tulbuc”. In anul 1943, M  J  vinde autoarei paratilor  8 si ½ prajini loc arabil in pct. „Tulbuc” (fl. 293-294). Nu in ultimul rand, instanta retine ca potrivit actelor de vanzare din 15.06.1939 (fl. 330), respectiv 04.05.1939 (fl. 333), C  D  (autorul intervenientei J  E ) vinde numitei A V  (autoarea paratilor) 50 de prajini in locul numit „Tulbuc”(20+30). Prin T.P. nr. 33185/06.0.621994 a fost stabilit dreptul de proprietate cu suprafata de 9 ha si 0093 m.p. in com. H  paratilor persoane fizice, iar prin T.P. nr. 34213/25.01.2002 a fost reconstituit dreptul de proprietate dupa defunctul A V  pentru suprafata de 4 ha si 8700 m.p. in com. 
Prin s.c. nr. 4409/21.05.2008 pronuntata in dosarul nr. 2620/180/2006, al J i B ramasa irevocabila prin d.c. nr. 539/02.06.2009 pronuntata de Tribunalul   reclamanta a fost obligata sa reconstituie numitei J E  suprafata de 1,5 ha teren in punctul „Tulbuc”, conform schitei anexe raportului de expertiza  intocmit de expert T M., ce identifica suprafata mentionata anterior  in T 47 P 496/19 avand ca vecinatati : N- G    E-proprietati particulare, S- A  V , V- Drum exploatare (fl. 159).
Prin cererea adresata Primarului com. H  la data de 26.02.1998 Ji  E  solicita reconstituirea  dreptului de proprietate dupa defunctul D C  pentru suprafata de 3 ha conform actului de improprietarire nr. 304/1921. (fl. 173). Potrivit certificatului nr. 304/22.03.1993, D C a fost improprietarit in anii 1920-1921 cu 2.000 m.p. loc de casa, 2,50 ha teren arabil si 0,50 ha fanat (fl. 174). Asa cum am aratat mai sus, potrivit actelor de vanzare din 15.06.1939 (fl. 330), respectiv 04.05.1939 (fl. 333), C  D  (autorul intervenientei J  E ) vinde numitei A V  (autoarea paratilor) 50 de prajini in locul numit „Tulbuc”(20+30). In plus prin actul de vanzare-cumparare din 30.03.1942 (fl. 191 dosar) C D ii vinde numitului S V 5 prajini si 95 de ari, loc siliste de casa, situat in vatra satului (fl. 191). Potrivit rolului agricol din anii 1956-1958, D C, nu detinea teren agricol la rol (fl. 196).
Conform Art. 10 alin. 1 si 3 din varianta initiala a Legii nr. 18/1991, in vigoare la data emiterii titlului paratilor:
„Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din: evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in cooperativa, actele de proprietate si cartea funciara sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.
……….
Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa la 1 ianuarie 1990, inscrisa in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pana la data intrarii in vigoare a legii.”
Potrivit Art. 36 alin 1 din HG nr. 131/1991, in vigoare la data emiterii titlului paratilor :
„In baza titlului de proprietate eliberat pe baza optiunii exprimate in scris de catre fiecare proprietar, in conditiile art. 26 din lege, comisia comunala, oraseneasca sau municipala va proceda la delimitarea zonelor teritoriale in care urmeaza sa fie pusi in posesie titularii, tinand seama de conditiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosinta, distanta fata de localitate si caile publice de comunicatie, amenajarile pentru imbunatatiri funciare). Aceasta delimitare, precum si parcelarea pe proprietari se fac pe planul de situatie al fiecarei localitati, in cadrul actualei organizari teritoriale.”
Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiaza, la cerere, membrii cooperatori sau mostenitorii acestora.
Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire in termenele legale, pot formula astfel de cereri pana la data de 31.12.1998.
Potrivit art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice si persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafata ce pot fi restituite conform prezentei legi, pana la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
In fine, potrivit art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare.
Potrivit art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotararii judecatoresti definitive, comisia judeteana care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau il va desfiinta, iar potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, se poate cere anularea titlului de catre persoanele care prezinta in interes legitim, daca titlul a fost emis altor persoane care nu erau indreptatite la constituire sau reconstituire.
Din continutul acestor dispozitii legale rezulta ca:
- de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiaza membrii cooperatori sau mostenitorii celor care au predat terenuri la C.A.P., daca fac cerere in acest sens in termenele aratate de lege, sanctiunea nerespectarii acestora fiind decaderea din drept, in privinta unor astfel de termene fiind incidente dispozitiile legale potrivit carora decaderea nu opereaza in cazul in care partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei);
- ca autorii lor au avut in proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atat in ceea ce priveste suprafata, cat si in ceea ce priveste amplasamentul (reconstituirea in zona colinara facandu-se, in temeiul Legii 18/1991, de regula pe vechile amplasamente), iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane ori sunt libere de sarcini;
- reconstituirea (ulterioara) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole in temeiul Legii nr. 1/2000 si a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, insa numai daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane si numai in ceea ce priveste diferenta dintre suprafata avuta in proprietate si cea reconstituita potrivit Legii 18/1991 si cu precizarea ca drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate titluri de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare;
- legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindca legile ulterioare prevad expres acest lucru, iar pe de alta parte, pentru ca problema respectarii conditiilor la emiterea titlului trebuie sa fie cele din legea in vigoare la momentul intocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea conditiilor sanctionate cu nulitatea sa fie cele care erau in vigoare si obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputand opera retroactiv;
- in aplicarea legilor civile succesive si pe cale de consecinta, la intocmirea actelor civile (cum sunt si hotararile comisiilor judetene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere in posesie) se tine cont numai de legea in vigoare la data intocmirii acestora, conform principiului constitutional al aplicarii imediate a legii noi; acest principiu se intregeste in aplicare cu principiul neretroactivitatii legii civile, ceea ce inseamna ca actele cu executare uno ictu, care au fost emise in temeiul legii vechi, se considera guvernate exclusiv de legea in vigoare la data emiterii (consumarii lor), fiind pentru legea noua facta praeterita, cu consecinta ca aceste drepturi raman definitiv castigate; pe baza acestor doua principii ale aplicarii in timp legilor civile, titlurile raman guvernate de legea in vigoare la data emiterii lor (adica dreptul la reconstituire ramane castigat, dovada acestuia fiind facuta exclusiv in conformitate cu Legea 18/1991), ramand ca actele ulterioare (modificarea titlurilor) sa fie guvernate de legea in vigoare la data intocmirii lor (adica de Legea 1/2000);
- dovedirea suprafetelor avute si a amplasamentului terenului se face in prezent in conditiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin art. 6 (in vigoare la data pronuntarii hotararii) impune ca dovada fostei proprietati si a amplasamentului sa se faca conform prevederilor acestui articol;
- nulitatea absoluta a titlurilor emise poate fi ceruta de orice persoana care prezinta un interes legitim, existenta si masura interesului raportandu-se la existenta conditiilor dreptului (vocatiei) de a cere reconstituirea si masura in care aceasta a fost satisfacuta, tinandu-se cont desigur de limitele legii privind reconstituirea in natura a terenului agricol;
Instanta retine ca titlurile de proprietate ale paratilor au fost emise in 1994 si 2002, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. Astfel la baza stabilirii dreptului de proprietate au stat certificatele emise emise de Arhivele Statului, contractele de vanzare-cumparare dar si declaratiile martorilor apte sa produca efecte juridice la acel moment. Nulitatea absoluta opereaza in cazul in care stabilirea dreptului de proprietate s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale aplicabile la acea data.
De asemenea, instanta retine ca, in cazul in care terenul solicitat de catre intervenienta ar reprezenta vechiul amplasament, regula instituita de art. 2 din Legea nr.1/2000 era inaplicabila, conform principiului tempus regit actum, la data aparitiei acestei norme dreptul paratilor, fiind deja reconstituit.
Totodata, instanta retine ca un titlul care nu a intrat in circuitul civil poate fi revocat ca oricare act administrativ de catre autoritatea care l-a emis, iar daca a intrat in circuitul civil nu poate fi anulat pe cale judecatoreasca doar in baza acordului beneficiarului si a emitentului sau, pentru ca s-ar putea ajunge la incalcarea drepturilor dobandite de terti, precum si ca modificarea amplasamentului unui teren este posibila in baza unui contract de schimb intre titularii dreptului de proprietate asupra terenurilor in cauza, cu respectarea tuturor cerintelor de forma si de fond prevazute de lege, iar nu in temeiul legilor fondului funciar, care nu reglementeaza schimbarea amplasamentului terenurilor ulterior emiterii titlului de proprietate.
Dreptul de proprietate al intervenientei a avut la baza cererea din 26.02.1998, deci dupa trecerea unui interval de 3 ani de la eliberarea titlului paratilor, in conditiile Legii 169/1997. In plus la rolul agricol al autorului D  C  din anul 1956 nu apare nicio suprafata de teren. Mai mult decat atat raportul de expertiza intocmit in dosarul nr. 2620/180/2006 a avut la baza identificarea suprafetei astfel cum a fost indicata de reclamant( sotul reclamantei J  E , limite nestiute exact de aceasta). La aceeasi concluzie cum ca J  E  nu a stiut unde se afla amplasamentul suprafetei de 1,5 ha, ajunge si expertul  C N (fl. 373 dosar). Totodata acesta concluzioneaza ca din actele de la dosarul in care s-a pronuntat d.c. nr. 539/R/02.06.2009 a T    nu reiese ca acest teren a fost vechi amplasament. In documentatiile analizate nu a gasit ca reclamanta ar fi avut teren la pct. Tulbuc. Faptul ca intervenienta a stat in pasivitate la aparitia Legii 18/1991 si a depus cerere abia in 1998, nu trebuie sa aiba drept consecinta anularea titlului de proprietate al paratilor. Acestia din urma au partajat suprafetele de teren cuprinse in T.P. nr. 33185/1994 si T.P. nr. 34213/2002 astfel cum reiese din  s.c. nr. 1635/12.03.2014 pronuntata de J  B  in dosarul nr. 8785/180/2012 (fl. 256). Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat in jurisprudenta sa, de exemplu in cauza Marcks impotriva Belgiei, 1979 importanta respectarii principiului securitatii juridice, considerat ca fiind in mod necesar inerent atat dreptului Conventiei, cat si dreptului comunitar. In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, acest principiu este consacrat in mod explicit in legatura cu unul dintre drepturile fundamentale reglementate de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectiv dreptul la un proces echitabil. In numeroase cauze impotriva Romaniei, de exemplu cauza Brumarescu impotriva Romaniei, aceasta instanta a statuat ca unul dintre elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care impune, printre altele, ca solutia data in mod definitiv de catre tribunale unui litigiu sa nu fie repusa in discutie. Fara a neglija importanta acestei dimensiuni a principiului securitatii juridice, care priveste stabilitatea situatiilor juridice si a raporturilor consfintite prin hotarari judecatoresti.
Pe cale de consecinta, instanta retine ca titlurile de proprietate ale paratilor, au fost eliberate cu respectarea dispozitiilor legale la data intocmirii lui si, vazand si dispozitiile art. III din Legea nr. 169/1997, instanta va respinge cererea ca nefondata. In ceea ce priveste cererea de interventie fortata, pentru motivele expuse anterior, instanta o va respinge .
Potrivit art. 453 C.p.c partea care a cazut in retentii va obligata la plata cheltuielilor de judecata.