Fond funciar

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 20.03.2015, , reclamantii au chemat in judecata pe paratii, T A, T R,  solicitand instantei:
1-constantarea nulitatii absolute partiale a T.P. nr.  x in sensul rectificarii prin inscrierea numelui corect al defunctului „B A” in loc de „ B Ai” si al numelui corect al mostenitorului : B A”  in loc de „Bi Al” si radierii numitilor T R, BC l, P C, C M ;
2-constantarea nulitatii absolute partiale a T.P. nr.  x in sensul rectificarii prin inscrierea numelui corect al mostenitorului : „B Al”  in loc de „Bi A” si radierii numitilor T R, B P.
In motivare au aratat ca B A s-a casatorit cu C R la data de 27.01.1934. La acel moment CR  avea 2 copii dintr-o casatorie anterioara-P ( nascuta C) C si C M. Din casatoria primilor au mai rezultat 3 copii. B R a decedat inaintea sotului ei, la data de 21.03.1981, iar B A la data de 08.07.1987. B A a decedat la data de 04.01.2004 si a fost mostenit legal de toti reclamantii.
T R a decedat la data de 30.03.1995, ramanand ca mostenitori paratii 1-3. T R a avut un fiu T F care a decedat la data de 23.10.2014, ramanand in urma acestuia paratii 4-6.
B C a decedat in data de 15.06.2014, fiind mostenit de paratii 7-8.
P C a decedat la data de 09.11.2009 si a fost mostenita legal de sotul sau, paratul nr. 9.
C M a decedat la data de 12.07.2003  si a fost mostenit legal de sotia  supravietuitoare si copiii, paratii 10-12.
Reclamantii au precizat ca T.P. nr. x se impune a fi rectificat deoarece numele autorului a fost inscris gresit), la fel si numele mostenitorului, autor al reclamantilor(
In ceea ce priveste T.P. nr. x se precizeaza ca se impune a fi rectificat deoarece a fost inscris gresit numele mostenitorului-autor (
Reclamantii au sustinut ca din ambele titluri de  proprietate se impune a fi radiati mostenitorii aparenti T R, B C, P C si C M  intrucat P  C  si C M sunt copiii lui B  R  din prima casatorie, iar mama lor a decedat anterior autorului B  A , deci nu au vocatie succesorala legala.
In acelasi timp T  R  R  si B  C  au renuntat in mod expres la succesiunea tatalui lor asa cum reiese din certificatul de mostenitor nr. 1320/26.10.1987. Singurul mostenitor legal acceptant a fost autorul reclamantilor B 
In sustinerea cererii, au depus inscrisuri.
Paratul Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor   a depus intampinare prin care a aratat ca  este indreptatita cererea de chemare in judecata. Aceeasi pozitie procesuala a avut-o si Comisia Judeteana Bacau.
Parata Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor G  a depus la dosar documentatia care a stat la baza emiterii celor doua titluri de proprietate.
Cu privire la cererea de rectificare a T.P. nr. x  eliberat de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor,   respectiv a T.P. nr.  x  eliberat de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor,  , instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotararii judecatoresti definitive, Comisia Judeteana, care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau il va desfiinta, iar potrivit art. 27 alin.2 indice 2 din aceeasi lege, daca respectivele titluri au fost emise abuziv si au intrat in circuitul civil prin acte de vanzare-cumparare sau in alt mod si nu mai pot fi revocate de comisiile care le-au emis, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitatii absolute.
In baza art. 907 din Noul C.civ., in cazul in care situatia juridica reala nu corespunde inscrierii din cartea funciara, se poate cere rectificarea acesteia numai de catre titularul dreptului de proprietate, rectificare care se va face pe baza actului care a transmis dreptul de proprietate.
Din continutul acestor dispozitii legale rezulta urmatoarele:
- dreptul de proprietate dobandit valabil da dreptul titularului acestuia sa-l inscrie in cartea funciara;
- desi nu se prevede expres, legile funciare permit indreptarea erorilor strecurate cu prilejul intocmirii titlului, deoarece pe de o parte, daca titularul poate cere anularea (cea mai grava sanctiune civila), cu atat mai mult poate cere indreptarea unei erori care nu afecteaza existenta si nici intinderea dreptului - ad majori, ad minus, fiind vorba despre o punere in concordanta intre inscrisul doveditor si situatia reala a imobilului, iar pe de alta parte orice proprietar trebuie sa se poata bucura de toate drepturile secundare si accesorii dreptului de proprietate, deci si de dreptul la o intabulare care sa corespunda situatiei reale a imobilului.
Din probatoriul administrat in cauza, respectiv documentatia care a stat la baza emiterii TP nr. x si a TP nr.z , depuse la dosar, certificatul de nastere si cel de deces rezulta ca numele corect al bunicului reclamantilor caruia  i s-a reconstituit dreptul de proprietate se numeste B I A , fiind eronat inscris in titlul de proprietate B A . De asemenea din inscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv certificatul de nastere si cel de deces, instanta retine ca numele corect al tatalui reclamantilor este B  A  si nu B i Al  sau B i A , cum gresit s-a consemnat in ambele titluri de proprietate.
Fata de considerentele expuse mai sus, instanta considera ca se poate indrepta eroarea strecurata cu prilejul emiterii titlului, ca aceasta indreptare nu vizeaza stabilirea sau intinderea dreptului (si deci nu are un termen limita prevazut de lege, rectificarea putand fi ceruta oricand, ca drept accesoriu dreptului de proprietate), aceste elemente excluzand si o posibila intentie de fraudare; pentru aceste motive va admite cererea de corectare a erorilor materiale strecurate in TP nr. 69900/31.10.2002 eliberat de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, jud. B , in sensul ca la rubrica defunctul va fi inscris corect „B  A „ in loc de „B i A i”, iar la rubrica cetateanul (a), in loc de „ ” se va inscrie „B i Al ” cum este corect. Totodata va fi rectificat si TP nr. x eliberat de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor,  , in sensul ca la rubrica cetateanul (a), sa fie s-a inscris numele „B  A e” cum este corect in loc de „B  A ”.
In  ceea ce priveste solicitarea reclamantilor de constatare a nulitatii absolute partiale a T.P. nr.x , T.P. nr.y ,
instanta retine ca prin titlul de proprietate nr. x s-a reconstituit dupa defunctul Bi (A dreptul de proprietate asupra suprafetei de 2 ha 7300 mp teren pe raza comunei jud. B.  In baza T.P. nr. x a fost reconstituit dreptul de proprietate numitilor C M, Pa Ca, T R, Bi (Al) A, Bi C dupa autorul lor-Bi A pentru suptafata de 1 ha 0195 m.p. teren situat in com.T.
Cererile de reconstituire –fl. 189-190 dosar adresate Comisiei locale T i au fost formulate de B i A e, B i C , B i R .
Autorii partilor sunt B  A s, decedat la data de 08.07.1987 si respectiv B  C  R a, decedata la data de 21.03.1981, astfel cum rezulta din certificatele de deces depuse la dosar. 
In certificatul de mostenitor nr. 132/26.10.1987 (fila 18) dupa defunctul B  A  se mentioneaza ca are calitate de mostenitor al acestuia B  A  –fiu, au renuntat la succesiune T R , B i  i ca sunt straini de succesiune T  R , B  C l, P  C, C  M .
Analizand inscrisurile depuse la dosarul cauzei de catre Comisia locala  i, instanta retine ca impotriva hotararilor HCJ de validare a propunerilor de reconstituire a dreptului de proprietate, hotarari care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate in litigiu, nu s-au formulat plangeri in termen legal sub aspectul stabilirii persoanelor indreptatite la reconstituire.
Potrivit art.53  din Legea nr.18/1991, “(1) Hotararile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse in cap. II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
    (2) Impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.”
Textul nu distinge intre motive de nulitate absoluta sau relativa atunci cand statueaza acest termen care este unul de decadere.
Or, reclamantii (autorul lor) sunt titulari ai acestor titluri de proprietate si nu terti, ceea ce inseamna ca termenul curge in defavoarea lor. In plus desi autorul reclamantilor –B  A e avea cunostinta despre existenta certificatului de mostenitor nr. 132/26.10.1987(fl. 18 dosar)a ales sa nu-l faca cunoscut reprezentantilor Comisiei locale, astfel incat nu poate fi retinuta culpa acestora din urma. Mai mult decat atat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulata de B A  impreuna cu fratii acestuia cunoscand faptul ca sunt renuntatori. Lipsa de diligenta a mostenitorului acceptant care nu a depus un astfel de inscris, desi se afla in posesia sa nu poate fi inlaturata decat prin plangerea la HCJ. O astfel de  situatie nu se incadreaza la niciunul dintre cazurile stabilite expres de art. III din Legea nr. 169/1997, unde se prevede nulitatea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri, nulitatea absoluta poate fi invocata exclusiv de catre terti, persoanele carora li se adreseaza HCJ, neavand optiune intre plangere impotriva HCJ si actiunea de drept comun. In lipsa plangerii la HCJ, titlul de proprietate se considera emis in mod valabil, cu atat mai mult in situatia in care au facut cerere mai multi mostenitori, dintre care unii renuntatori, mostenitorii acceptanti cunosc ab initio acest aspect, pasivitatea lor in a formula plangere impotriva HCJ nu poate fi complinita prin actiune in constatarea nulitatii absolute.
Prin faptul ca acestia  nu s-au plans in termen legal impotriva HCJ, dreptul paratilor s-a consolidat, ei devenind titulari ai unui „bun” care intra sub protectia art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO.
In jurisprudenta CEDO, sunt considerate bunuri care intra sub protectia art.1 din Protocolul nr.1 acele valori patrimoniale cu privire la care titularul poate pretinde ca ar avea cel putin o „speranta legitima” de a le putea concretiza.
Or, raportat la circumstantele spetei, este evident ca fata de faptul ca cei indreptatiti nu s-au plans in termenul legal si ca de la emiterea titlurilor de proprietate, 2002, 2008, a trecut o perioada destul de lunga de timp  acestia au dobandit un „bun”in sensul CEDO.