Contestatie la executare

Prin cererea trimisa initial prin mail la CAP la data de si inaintata la Judecatoriei Bacau,  contestatoarea X a formulat, in contradictoriu cu intimatul Y, contestatie la executare impotriva executarii silite pornite de acesta si care face obiectul dosarului de executare nr. 584/2014 al BEJ AA din Bacau.
In motivarea in fapt a cererii, contestatoarea a  aratat ca plata sumelor mentionate in hotararile judecatoresti au fost achitate in timp prin diferite modalitati, ca a fost nevoita sa organizeze intalniri intre fostul ei sot si copilul care i-a fost incredintat ei, ca in perioada vacantelor cand a cerut instantei sa se vada cu copilul a disparut si nu a raspuns la telefon saptamani intregi, , ca de putine ori a  achitat consumul fiului lor in locurile de intalnire, ca s-a aduna cam 3 luni de zile in care el a lucrat in week-end cu tarif de week-end si ea a avut grija de copil fara nici un tarif si aceste 3 luni au costat mai mult decat 3000 lei. Mai arat ca vacantele copilului le-a platit singura in saptamanile in care tatal lui a lipsit inopinat,  (aproximativ 1000 lei), ca vrea ca aceste sume sa fie luate in calcul fata de cheltuielile de judecata cerute de intimat, , ca solicita si combustibilul consumat cu aceste ocazii (cu indulgenta suma de 2000 lei), ca sotul ei detine si in prezent 4 cauciucuri de vara ale masinii pe care o foloseste in interesul copilului si ca a fost constransa sa stea doua veri cu cauciucurile de iarna, sa le expuna la temperaturi neprielnice, contravaloarea lor fiind de aproximativ 1000 lei iar favorizarea uzurii cauciucurilor de iarna fiind de 500 lei.
Mai arata contestatoarea ca de la momentul separarii in fapt a achitat in mod constant tatalui intimatului diverse sume de bani care ar fi trebuit  sa acopere niste vouchere cu care i-a sprijinit la cumpararea masinii dar cu toate ca a depasit acesta suma nu  i-au fost inapoiate cauciucurile, ca fostul sot si tatal au avut proiecte cu fonduri Apia de la care fiul lor nu a primit niciodata ¼ din venituri (daca au existat).
Tot in cerere contestatoarea arata ca ea si mama ei au varuit apartamentul in care a locuit cu sotul ei, aflat in proprietatea tatalui lui, , ca socrul ei a spus ca va plati lucrarile efectuate dar nu a primit nimic, cu modestie suma ar fi de 2000 lei tinand cont de faptul ca in perioada urmatoare a fost somata in diferite moduri sa paraseasca locuinta, fapt care s-a si petrecut, ca munca casnica care a prestat-o nu i-a fost platita niciodata, salariul ei intra in intregime in cheltuielile lunare pe cand intimatul nu a fost transparent in privinta veniturilor sale, ca acesta munca in gospodarie este inca neachitata si merita cel putin 200 lei la fiecare luna din casatorie, ca in timpul in care fostul ei sot nu a stat cu copilul  conform angajamentelor asumate in fata instantei a recurs la ajutorul rudelor si la baby-sitter cand a lucrat, pe cheltuiala ei, ca toate aceste sume depasesc  suma pretinsa de sotul ei, ca acesta nu i-a comunicat nimic despre faptul ca va apela la un executor judecatoresc, ca datoriile sunt stinse iar cererea intimatului este abuziva si trebuie respinsa (art. 676 NCPC).
In finalul contestatiei, arata ca in conditiile in care datoriile sunt stinse de la momentul initierii executarii silite, contestata plata cheltuielilor de executare, aceasta fiind datoria intimatului.
La acesta cerere initiala contestatoarea a anexat inscrisuri si a solicitat proba cu interogatori, inscrisuri si martori.
Contestatoarea a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma reducerii la jumatate a taxei de timbru datorate de 253 lei, suportand o taxa de 126,50 lei si de asistenta avocat din oficiu pentru care s-a stabilit onorariu de 217 lei, din care a suportat suma de 108,50 lei.
In procedura regularizarii cererii intimatul a depus intampinare,  invocand tardivitatea acesteia si solicitand  respingerea cererii intrucat sustinerile contestatoarei sunt absolut mincinoase si fara nicio legatura cu obiectul executarii silite. Arata ca remuneratia pentru activitatea prestat de o mama sau o sotie este ridicola, dar chiar adica s-ar face asa ceva contestatoarea trebuie sa formuleze o actiune in pretentii, atat pentru asta cat si pentru cauciucuri, sume de bani platite tatalui sau, iar pentru faptul ca ea si amana ei solicita bani pentru varuirea locuintei constituie litigiu de munca. Mai arata ca isi achita obligatiile lunare financiare fata de copil iar banii ceruti pe calea executarii silite sunt bani cheltuiti de el pentru judecarea altor dosare provocate de aberatii similare, fiind singura cale de a opri asemenea procese, executarea silita desfasurandu-se legal.
Contestatoarea a depus raspuns la intampinare  prin care solicita respingerea intampinarii ca tardiv formulata , ca ea a respectat termenul de depunere a contestatiei, ca programul de vizita nu a fost unul ordonat in ce-l priveste pe intimat, solicitand ca intimatul sa achite partea din onorariu de avocat pe care a achitat-o din forte proprii.
La termenul din A instanta a constatat ca intampinarea a fost depusa peste termenul legal motiv pentru care a decazut intimatul din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii de ordine privata.
La data de B contestatoarea a precizat si completat cererea aratand ca valoarea cererii este de 3545,26 lei suma pe care o contesta, constand in 2600 lei cheltuieli de judecata din doua dosare, 945,26 lei cheltuieli de executare din care  260 lei onorariu executor, ca in ce priveste temeiul in drept al cererii sale privind cheltuielile suportat de ea prin nerespectarea programului de vizita este 530 Noul cod civil si 676 NCPC iar in finalul acestora a solicitat separat aprobarea incetarii executarii silite conform art. 702 alin. 1 NCPC.
Intimatul a formulat intampinare la completarea cererii in care arata ca art. 676 NCPC nu are nicio legatura cu situatia lor, ca nu este obligat prin niciun titlu executoriu la nimic in favoarea fostei sotii, ca tot ceea ce spune contestatoarea este fals, , ca isi incearca talentele pe spatele lui prin litigiile pe care le deschide, astfel incat singura cale in care spera sa o opreasca este sa solicite cheltuieli de judecata in speranta ca astfel se va opri, iar masina pe care o invoca este folosita exclusiv de ea, el neintentand actiune de partaj, astfel ca , chiar daca ar plati ceva ar fi pentru masina folosita de ea, in conditiile in care nu i-a platit sulta.
Contestatoarea a depus precizari si completari  prin care solicita intoarcerea executarii silite in baza art. 722 NCPC, inclusiv prin achitarea de catre intimat a taxei de timbru
In sedinta din C contestatoarea a precizat ca renunta la capatul de cerere privind intoarcerea executarii silite din completarea.
La data de D contestatoarea a depus precizari la dosar in care arata ca vrea sa fie compensate urmatoarele sume:
- 2600 lei cheltuieli de judecata din sentinta civila E
pronuntata de Judecatoria Bacau, ramasa definitiva prin decizia civila nr. F a Tribunalului Bacau, din sentinta civila nr. G pronuntata de Judecatoria Bacau ramasa definitiva prin decizia nr. H si definitiva irevocabila prin decizia civila nr. I pronuntai de Curtea de Apel Bacau,
- suma de 945,26 lei cheltuieli de executare din care 260 lei onorariu executor judecatoresc si orice alte pretentii ale creditorului legate de prezenta cauza.
Mai arat ca aceste sume doreste sa fie scazute din:
- 3000 lei cheltuieli pe care le-a sustinut in timpul programelor de vizita ale fiului lor la tatal sau, care nu a fost respectat niciodata, conform explicatiilor din cererea initiala,
-        suma de 1000 lei pentru vacante,
- 2000 lei pentru combustibilul consumat in timpul in care fiul lor trebuia sa petreaca timp cu tatal lui,
- 3000 lei pentru munca in gospodarie depusa in interesul fiului lor in timpul programului de vizita respectat (gatit, curtenie, spalat, calcat),
-        1000 lei pentru plata baby-sitter,
-   2000 lei pentru cele 5 luni de neplata a pensiei alimentare, de la data depunerii cererii de divort,
- 5000 lei pentru munca casnica pe care a prestat-o in timpul casatoriei in plus fata de sotul ei, varuirea apartamentului de 4 camere impreuna cu mama ei timp de o saptamana,
- 1000 lei pentru faptul ca intimatul a beneficiat singur  de curtenia pe care a realizat-o si
- alte sume neprecizate, peste 4000 lei pentru munca casnica depusa in timpul casatoriei in timpul sutelor de ore in care  sotul ei s-a uitat la televizor.
Prin Incheierea de sedinta din J instanta a respins exceptia tardivitatii invocata de intimat.
La solicitarea instantei a fost inaintat la dosarul cauzei copie conforma cu originalul a dosarului de executare silita nr. 00 a executorului judecatoresc AA.  
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. K pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. L, ramasa definitiva prin decizia civila nr. M a Tribunalului Bacau contestatoarea fost obligata sa achite intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata (500 lei fond si 500 lei apel).
 Prin sentinta civila nr. N pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. O ramasa definitiva prin decizia nr. P si definitiva irevocabila prin decizia civila nr. R pronuntai de Curtea de Apel Bacau contestatoarea fost obligata sa achite intimatului suma de 1600 lei cheltuieli de judecata (800 lei apel si 800 lei recurs).
Aceste 2 hotarari constituie titluri executorii in cadrul executarii silite care se desfasoara in dosarul nr.  00 a executorului judecatoresc AA din Bacau.
Instanta constata ca motivul referitor la suma de 2000 lei pentru cele 5 luni de neplata a pensiei alimentare, de la data depunerii cererii de divort vizeaza  fondul judecatii ce a format obiectul sentintei civile nr. S pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. T,  unul din cele 2 titluri  executorii, chestiuni ce se pot invoca doar cu ocazia  judecarii fondului sau in eventualele cai de atac, iar nu in procedura contestatiei la executare, art. 712 alin. 1 si 2 NCPC prevazand in mod expres ca „ (1) Daca executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.
    (2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.”, neputand face obiectul analizei in prezenta cauza.
In ce priveste celelalte sume, astfel cum au fost precizate ultima data in inscrisul depus, instanta constat ca se doreste compensarea acestora cu sumele pentru care s-a inceput executarea silita , precizandu-se ca pentru o parte din ele deja s-ar fi compensat.
Compensatia reprezinta un mod de stingere a obligatiilor care consta in stingerea datoriilor reci¬proce pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Asadar, este vorba de stinge¬rea unor datorii pe care o persoana (fi¬zica sau juridica) le are fata de alta per¬soana ce are in acelasi timp datorie fata de prima persoana. Daca aceste datorii reciproce sunt egale ca valoare, atunci se sting in totalitate; daca insa una din datorii este mai mica se vor stinge pana la valoarea acesteia.
Instanta va analiza solicitarea contestatoarei prin determinarea corecta a tipului de compensatie care opereaza in cauza.
Exista trei tipuri de compensatie: le¬gala, conventionala si judiciara.
Com¬pensatia legala intervine in baza legii a¬tunci cand sunt indeplinite anumite con¬ditii: reciprocitatea obligatiilor, obligatiile sa priveasca bunuri fungibile (care se pot inlocui unele cu altele, de exemplu ba¬nii), datoriile reciproce sa fie certe (adi¬ca sa nu se puna in discutie existenta lor), sa fie lichide (adica determinate ca valoare) si sa fie exigibile, adica sa fie ambele ajunse la scadenta (sa nu exis¬te un termen de plata pentru vreuna din ele care nu s-a implinit inca). In acest caz,  instanta va constata executarea obligatiilor de plata, nu in raport de data la care s-a invocat compensarea, ci de data la care acestea au devenit scadente.
Daca nu sunt indeplinite cerintele le¬gale pentru a opera compensarea de drept sau legala, partile pot decide de co¬mun acord sa stinga prin compensare obligatiile reciproce. Aceasta este com¬pensatia conventionala, care produce a¬celeasi efecte ca cea legala, insa numai din momentul conventiei partilor.
Exista si compensatie judiciara care se poate produce atunci cand datoriile nu sunt lichide sau au ca obiect bunuri nefungibile, iar una dintre parti se adre¬seaza instantei de judecata pentru a aprecia daca poate opera compensatia. Asadar, in acest caz, compensatia tine de aprecierea instantei, insa daca este admisa, produce aceleasi efecte ca si celelalte tipuri de compensatie.
Noul Cod Civil prevede la  art. 1617 alin. 1: “Compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi iz¬vorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura.”
Avand in vedere aceste caractere ju¬ridice, in practica judiciara s-a retinut in mod constant ca debitorul poate invoca, in faza de executare silita, compensatia legala ca modalitate de stingere sau de diminuare a obligatiei executate. Debi¬torul poate invoca compensatia in fata executorului judecatoresc sau pe calea contestatie la executare.
Rezulta asadar ca potrivit art. 1616 NCC. compensatia opereaza de drept, in puterea legii, daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 1617 NCC C. civ. or, in cauza de fata  sumele pe care le invoca contestatoarea ca i s-ar datora de parat  nu au un caracter cert si nu intrunesc conditia exigibilitatii la care face referire art. 1617 NCCC. civ. nefiind recunoscuta de intimat si nici constatata de instanta prin hotarare judecatoreasca.
In aceste conditii, instanta constata ca, compensatia pe care o invoca contestatoarea este una judiciara,  creanta opusa de aceasta nefiind  nu era certa, lichida si exigibila, astfel ca pentru a obtine realizarea dreptului sau subiectiv civil fata de intimat si apoi compensarea creantelor reciproce, contestatoarea avea obligatia sa supuna valorificarea dreptului sau pe calea unei cereri in pretentii asupra careia instantele sa se pronunte.
Pentru a opera compensarea judiciara trebuie mai intai lichidata datoria, adica stabilita lichiditatea acesteia si apoi compensarea sumelor datorate reciproc , certe lichide si exigibile.
Prin urmare, in cauza de fata nu poate opera nici compensatia legala si nici cea judiciara , cerere sa fiind neintemeiata si nelegala sub acest aspect, astfel ca executarea a fost pornita in mod corect si legal in baza celor 2 titluri executorii.
In ce priveste contestarea cuantumului cheltuielilor de executare, contestatoarea arata in finalul cererii ca , in conditiile in care datoriile sunt stinse de la momentul initierii executarii silite, nu datoreaza cheltuieli  de executare, aceasta fiind datoria intimatului.
Dupa cum s-a aratat anterior, instanta apreciaza ca in cauza nu a intervenit nicio compensare, ca datoria debitoarei nu este stinsa prin nicio alta modalitate astfel incat  cheltuielile de executarea sunt in sarcina ei..
In concluzie, fata de aceste considerente instanta va respinge contestatia la  executare asa cum a fost formulata, completata si precizata, inclusiv cheltuielile de judecat solicitate prin raspunsul la intampinare.
Instanta va respinge si cererea formulata de contestatoare  privind incetarea executarii silite , nefiind intrunite niciunul din cazurile enuntate de art. 702 alin. 1 NCPC care prevede ca „(1) Executarea silita inceteaza daca:
     1. s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii;
     2. nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile sau a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri;
    3. creditorul a renuntat la executare;
     4. a fost desfiintat titlul executoriu;
     5. a fost anulata executarea.”
  In temeiul art. 406 NCPC, instanta va lua act de renuntarea contestatoarei la judecata capatului de cerere privind intoarcerea executarii, astfel cum a precizat in sedinta din 1.04.2015.
In conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile procesuale in cuantum de 235 lei avansate de catre stat ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar sub forma reducerii taxei de timbru si a onorariului de avocat,  vor ramane in sarcina acestuia.