Nulitate act juridic

I. ANALIZA INSTANTEI DE FOND
Prin sentinta civila nr. 4176/1.07.2015 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 18207/180/2013 s-a admis cererea principala avand ca obiect anulare act, fiind constatata nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1473 din data de16.06.2009 la BNP D-C Tin ceea ce priveste terenul in suprafata de 240 mp  din Anexa la expertiza topo -cadastrala si a constructiei in suprafata de 60 de mp  construita pe respectivul teren formulata de reclamanta APIA in contradictoriu cu paratul C.M.V.I. DR. A V . Ca urmare a solutiei date cererii principale a fost admisa cererea de chemare in garantie formulata de  paratul C.M.V.I. DR. A V  impotriva A.D.S. si obligata chemata in garantie la plata catre parat a sumei de 8858  lei reprezentand contravaloarea  imobilului cu privire la care contractul a fost anulat. Instanta de fond a respins cererea conexa precum si cererea de acordare a cheltuielilor de judecata
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut urmatoarele: „din inscrisurile de la dosar rezulta faptul ca imobilul constand in cladirea  construita pe suprafata  60 mp teren( parter) si curtea de 240 de mp reprezinta imobil partial care se afla in proprietatea publica a statului, fiind predat, spre administrare, A.P. si I.A.( fila 10  din dosarul cauzei), in baza Hotararii de Guvern nr. 250/2006 si a Protocolului nr. 130711 din data de 12.05.2006.
Prin Contractul de vanzare-cumparare incheiat  la data de 16.06.2009 si autentificat sub nr 14673 din data de 16.06.2009 la BNP D.C.T., A.D.S.  a vandut C.M.I. DR A V  terenul situat in localitatea R., Judetul Bacau in suprafata totala de 14874 de lei si mai multe constructii edificate pe acesta.
Din expertiza tehnica efectuata in cauza reiese ca terenul in suprafata de 240 de mp supus evaluarii  este situat in intravilanul  comunei R., are categoria de folosinta curti constructii , pe acesta fiind edificata o constructie din caramida, in suprafata de 60 mp in acte ( 82 mp la data efectuarii expertizei) si ca acest intreg imobil ( 240 mp teren si 60 mp constructie) face parte din domeniul public al statului, terenul fiind evaluat  la 8858 de lei.
De asemenea,se mentioneaza in cuprinsul raportului de expertiza faptul ca terenul in litigiu era vandut la data efectuarii expertizei paratului in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr 14673 din data de 16.06.2009 si facea parte din suprafata de 14874 de mp proprietatea acestuia ( fila 147 din dosarul cauzei) ,astfel ca rezulta cu certitudine identitatea dintre terenul proprietate publica si terenul instrainat paratului.
      Fata de data incheierii Contractului de vanzare-cumparare, aceasta fiind anterioara datei de 1octombrie 2011, trebuie facuta inca  de la inceput precizarea ca dispozitiile de drept material  aplicabile prezentei cereri sunt cele cuprinse in Vechiul Cod de pr.civ.
      Pentru valabilitatea contractului de vanzare-cumparare este necesar a fi indeplinite anumite conditii de fond cu privire la obiectul acestuia, respectiv bunul vandut si pretul.
      In speta de fata, date fiind motivele prezentei actiuni, sunt relevante conditiile de valabilitate ale lucrului vandut, respectiv  urmatoarele: ca acesta sa se afle in circuitul civil( art 1310 Cod civil) , sa fie determinat sau determinabil ( art 948 si 964 Cod civ.), sa fie in proprietatea vanzatorului( conform principiilor de drept ,, nemo dat quod non habet” sau,, nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet”).
     Instanta apreciaza ca in ceea ce priveste acest contract de vanzare-cumparare lipsesc doua conditii esentiale de valabilitatea a sa, respectiv acela ca imobilul sa se afle in circuitul civil si ca imobilul sa fie in proprietatea vanzatorului cu referire, desigur, la suprafata de 240 mp teren si a constructiei edificate pe aceasta .
      Art 1310 din Vechiul Cod Civil prevede ca pot fi vandute toate lucrurile care sunt in comert, facand aplicatia unei reguli generale prevazute de art 963 Cod civil, conform careia  numai lucrurile aflate in comert( in circuitul civil) pot forma obiectul unui contract, avandu-se in vedere si dispozitiile art 136 alin 5 din Constitutia Romaniei ce prevad ca bunurile proprietate publica sunt inalienabile, ori bunul instrainat prin contractul analizat in prezenta cauza  face parte din domeniul public al statului., acest motiv de nulitate absoluta a contractului fiind evident.
       Mai mult, nici conditia ca bunul sa fie proprietatea vanzatorului nu este indeplinita ,paratul cunoscand din istoricul juridic al terenului atat din inscrisurile ce au fundamentat incheierea contractului de vanzare-cumparare  cat din situatia faptica a imobilelor luate in concesiune) ,  vanzatoarea  ca agentie a statului fiind obligata sa o cunoasca ,astfel  incat paratul cu greu  poate sustine ca a fost de buna-credinta la incheierea contractului cu privire la terenul de 240 de mp si la constructia aflata pe acesta.
     In orice caz, pentru constatarea nulitatii absolute partiale a contractului este suficienta neindeplinirea acestei conditii esentiale ca bunul sa se afle in comert si avand in vedere ca s-a instrainat un imobil inalienabil, raportat si la argumentele expuse anterior, va fi admisa actiunea principala si se va constata ca este lovit de  nulitate absoluta partiala   Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1473 din data de16.06.2009 la BNP D-C T  in ceea ce priveste terenul in suprafata de 240 mp  din Anexa la  expertiza topo -cadastrala si a constructiei in suprafata de 60 de mp  construita pe respectivul teren.
          Dat fiind faptul ca a fost admisa cererea principala si fata de sustinerile paratului din concluziile scrise de la dosarul cauzei( de restituire a acelei parti din pret care corespunde imobilului din prezentul  litigiu, respectiv suma de 8858 de lei stabilita de expert)  ,existand o tulburare de drept dintr-o cauza preexistenta incheierii  contractului de vanzare-cumparare, si fiind evins cumparatorul de acest bun , va fi admisa  cererea de chemare in garantie  si obligata   chemata in garantie sa ii achite  paratului suma de 8858  de lei reprezentand contravaloarea  imobilului cu privire  la care   contractul a fost anulat.
          In ceea ce priveste cererea conexa , instanta apreciaza ca nu pot fi acordate paratului despagubiri pentru lipsa de folosinta, acesta cumparand terenul in situatia in care cunostea ca pe acesta functioneaza sediul unei institutii publice ce functiona in mod legal la momentul incheierii contractului si avand in vedere ca imobilul era inalienabil, nu s-a aflat niciodata in circuitul civil, nulitatea contractului lipseste aceasta vanzare-cumparare de orice efecte juridice, in mod retroactiv,astfel ca va fi respins ca nefundat capatul de cerere avand ca obiect contravaloarea lipsei de folosinta.
      Referitor la capetele de cerere  privind suma compusa din 3600 de lei reprezentand energie consumata de hidrofor pentru captarea apei curente pentru perioada 19.12.2009-19.12.2013 si pe viitor ,anual suma de 1200 de lei, pana la lasarea in deplina proprietate, 3600 de lei reprezentand costurile suportate cu vidanjarea fosei septice pentru perioada 19.12.2009-19.12.2013 si pe viitor ,anual suma de 1200 de lei, pana la lasarea in deplina proprietate, reclamantul nu a facut dovada acestor sume, facturile la energie electrica sunt pe cabinetul acestuia ( are mai multe imobile pe terenul respectiv)nu exista inscrisuri privind citirea apometrului , nu s-a incheiat un acord cu parata privind racordarea acesteia la utilitati ( apa curenta, fosa septica) , desi aceasta a facut demersuri in acest sens, sumele solicitate nefiind in nici un fel justificate, astfel ca vor fi respinse ca nefondate si aceste capete de cerere.
    Dat fiind faptul ca a pierdut procesul, in temeiul art 453 alin 1 CPC vor fi respinse cheltuielile solicitate de paratul din cererea principala( reclamantul din cererea conexa) ca nefondate.”

II. CEREREA DE APEL
? Impotriva acestei sentinte a formulat apel A.D.S. solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a hotararii, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiate.
In motivarea cererii sale apelanta a indicat ca motive de nelegalitate si netemeinicie a sentintei apelate faptul ca instanta de fond nu a manifestat un rol activ in examinarea probatoriului administrat in cauza, necoroborand inscrisurile de la dosarul cauzei cu prevederile legale invocate. Precizeaza apelanta ca la momentul incheierii contractului de vanzare cumparare nr. 1473/16.06.2009 cladirea CSV R. se afla in proprietatea privata a statului roman, reprezentata prin ADS, avand totodata si un drept de administrare asupra acestuia precum si dreptul de a-l vinde in conformitate cu dispozitiile legale.
Mai precizeaza apelanta ca o alta critica adusa sentintei apelate este si aparenta lipsa de identitate intre imobile, intrucat anexa la OUG 89/4.11.2004, cea care i-a dat posibilitatea sa vanda imobilul, are suprafata de 481 mp cladire si 14394 mp teren aferent si numar MFP 38724, iar imobilul pentru care reclamanta sustine ca are un drept de administrare are o suprafata construita de 60 mp si un teren aferent de 240 mp avand numarul MFP 28357..

? Impotriva acestei sentinte a formulat apel C.M.V.I. DR. A V  solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a hotararii, in sensul respingerii actiunii principale ca neintemeiate si admiterea cererii conexe.
In motivarea cererii sale apelanta a indicat ca motive de nelegalitate si netemeinicie a sentintei apelate faptul ca instanta de fond a solutionat exceptia lipsei calitatii procesuale active a intimatei APIA Bacau, fara sa tina seama de faptul ca intimata avea nevoie de un mandat special din partea titularului dreptului de proprietate si a solutionat exceptia prescriptiei in sensul respingerii desi dreptul de a invoca nulitatea era prescris la momentul formulari actiunii.
O alta critica a sentintei atacate este si faptul ca imobilul din prezentul litigiu se afla in proprietatea privata a statului, chemata in garantie avand dreptul de administrare precum si dreptul de a-l vinde.
In ce priveste solutia data de instanta de fond cererii sale conexe, apelanta precizeaza ca a depus inscrisuri in fata instantei de fond din care rezulta costurile aferente consumului de energie consumata de hidrofor pentru captarea apei curente. De asemenea precizeaza ca adresa din 26.08.2013 depusa la dosar de catre intimata prin care solicita acordul reclamantului cu privire la colectarea apei reziduale in fosa septica detinuta reprezinta o recunoastere a folosintei fosei septice de catre APIA R. si pentru trecut.
Mai precizeaza apelanta faptul ca pentru lipsa de folosinta s-a dispus expertiza, fiind stabilita suma de 3828 lei pentru lipsa de folosinta pentru ultimii trei ani.
Mai critica apelanta solutia instantei de fond si cu privire la neacordarea cheltuielilor de judecata aferente cererii de chemare in garantie.

Intimata APIA Bacau a formulat intampinare la apelurile declarate, prin care a solicitat respingerea lor, aratand ca prin apelurile declarate nu sunt aduse critici concrete hotararii instantei de fond.

III. ANALIZA INSTANTEI DE CONTROL JUDICIAR
? Analizand cererea de apel formulata de A.D.S., prin prisma motivelor invocate, instanta de apel retine ca nu este intemeiata, pentru urmatoarele considerente:
In ce priveste lipsa de rol activ a instantei cu privire la probele administrate si coroborarea acestora cu actele normative invocate de chematul in garantie la fond, tribunalul apreciaza ca sustinerea acestuia este vadit nefondata. Instanta de control judiciar retine ca in mod judicios s-au administrat probele in fata primei instante, iar faptul ca apelanta chemata in garantie nu a primit solutia dorita in fata primei instante nu face ca probele administrate sa fie necoroborate cu legislatia in cauza.
Se retine in mod corect de catre instanta de fond faptul ca terenul in suprafata de 240 de mp situat in intravilanul  comunei R., are categoria de folosinta curti constructii, pe acesta fiind edificata o constructie din caramida, in suprafata de 60 mp in acte ( 82 mp la data efectuarii expertizei) si ca acest intreg imobil ( 240 mp teren si 60 mp constructie) face parte din domeniul public al statului, terenul fiind evaluat  la 8858 de lei, Acesta fiind predat spre administrare A.P. si I.A. in baza Hotararii de Guvern nr. 250/2006 si a Protocolului nr. 130711 din data de 12.05.2006.
Din raportul de expertiza necontestat de niciuna din partile cauzei la fond s-a retinut in mod judicios de instanta de fond ca suprafata de teren de 240 mp  si constructia in suprafata de 60 de mp de pe respectivul teren fac parte din suprafata de 14874 de mp vanduti prin contractul de vanzare cumparare nr. 1473/16.06.2009  C.M.V.I. DR. A V .
Concluzia expertului este fara umbra de indoiala ca suprafata de teren de 240 mp si constructia aferenta este parte a domeniului public cuprins in cei 14874 de mp vanduti de chemata in garantie, asa incat rezulta cu certitudine identitatea dintre terenul proprietate publica si terenul instrainat paratului.
Prin urmare, cata vreme chemata in garantie a acceptat concluziile expertului fara a contesta rezultatul raportului de expertiza, Tribunalul nu poate retine aparenta lipsa de identitate intre imobile.

? Analizand cererea de apel formulata de C.M.V.I. DR. A V , prin prisma motivelor invocate, instanta de apel retine urmatoarele:
Criticile formulate de apelanta vizeaza nelegalitatea si netemeinicia sentintei apelate si sunt intemeiate doar cu  privire la cheltuielile de judecata ocazionate de formularea cererii de chemare in garantie admise de instanta de fond.
In ce priveste critica solutiile date de catre instanta de fond cu privire la exceptiile lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si exceptia prescriptiei dreptului de a mai solicita nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare, Tribunalul apreciaza ca instanta de fond a solutionat in mod corect exceptiile invocate.  Faptul ca a fost invocata nulitatea absoluta pe cale principala a unui contract de vanzare cumparare in care reclamanta nu este parte, nu o face sa nu aiba calitate procesuala activa atat timp cat justifica un interes derivat dintr-un drept al sau, respectiv dreptul de administrare al acestui bun proprietate publica. Este drept ca orice persoana poate invoca un motiv de nulitate publica, insa aceasta persoana trebuie sa dovedeasca un interes in promovarea actiunii, interes pe care reclamanta l-a dovedit.
Avand in vedere natura motivului de nulitate invocat, respectiv de ordine publica, rationamentul instantei de fond este judicios in a retine faptul ca actiunea formulata de catre reclamanta este imprescriptibila. Nu se poate face confuzie intre o nulitate absoluta partiala si o nulitate relativa, fiind doua notiuni distincte cu caractere si regimuri juridice diferite.
Se retine si cu privire la acest apel faptul ca raportul de expertiza intocmit si depus la dosarul cauzei in fata instantei de fond nu a fost contestat nici de catre acest apelant, acesta achiesand la concluzia formulata de expert, respectiv ca suprafata de teren din litigiu este proprietate publica a statului si face parte din cei 14874 de mp vanduti prin contractul de vanzare cumparare nr. 1473/16.06.2009  apelantului C.M.V.I. DR. A V .
In ce priveste cererea conexa, Tribunalul apreciaza ca instanta de fond a retinut in mod corect ca sunt neintemeiate pretentiile acestuia pentru cele ce preced.
Dispozitiile art. 6 din CEDO reglementeaza dreptul la un proces echitabil, stabilind in materie civila ca orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta care va hotari asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil. Temeinicia pretentiilor unei parti se analizeaza de instanta pe baza probelor administrate. Proba constituie un instrument de cunoastere prin intermediul caruia organul judiciar afla adevarul; lipsa probelor echivaleaza cu lipsa faptei, instanta formandu-si convingerea doar pe baza probelor. In conformitate cu dispozitiile articolului 249 C.pr.civ. „cel ce face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca”. In materie civila, principiul care guverneaza desfasurarea procesului civil este principiul disponibilitatii. Modul cum este condusa apararea ramane atributul celui interesat, fiind aplicabil principiul conform caruia cel ce acuza este obligat sa probeze.
Tribunalul retine ca in cauza de fata apelantul a inteles sa isi probeze cererea cu inscrisuri analizate in mod judicios de catre instanta de fond, dar din care nu rezulta in concret faptul ca intimata APIA Bacau datoreaza contravaloarea ceruta a utilitatilor privind energia electrica consumata pentru captarea apei curente sau a costurilor suportate cu vidanjarea fosei septice. In cauza de fata nu s-a depus mici la fond dar nici in cadrul apelului vreun inscris din care sa rezulte modalitatea de calcul a sumelor solicitate. Apelantul solicita global suma de 1200 de lei pe an fara a preciza care este consumul de energie electrica pentru APIA Bacau si cum a ajuns la aceasta valoare solicitata. In aceeasi maniera solicita pretentii legate de costurile cu vidanjarea fosei septice, suma fiind de asemenea globala, aceeasi de 1200 de lei pe an, fara a se preciza maniera de calcul a acesteia.
Din  proba testimoniala administrata in cauza, in lipsa unor inscrisuri, nu se poate stabili valoarea pretentiilor solicitate, respectiv caracterul cert si lichid al acestora.
In ce priveste lipsa de folosinta, tribunalul constata ca apelantul nu a formulat nicio critica cu privire la solutia instantei de fond sub acest aspect, marginindu-se sa precizeze concluzia expertului cu privire la cuantumul lipsei de folosinta calculat in cadrul expertizei la fond. Prin urmare, tribunalul apreciind ca instanta de fond in mod corect a retinut ca imobilul fiind proprietate publica era inalienabil, nu s-a aflat niciodata in circuitul civil, nulitatea contractului lipseste aceasta vanzare-cumparare de orice efecte juridice in mod retroactiv, asa incat va pastra solutia instantei de fond.
In ce priveste critica  neacordarii cheltuielilor de judecata ocazionate de cererea de chemare in garantie, Tribunalul apreciaza aceasta critica ca fiind intemeiata. Cererea de chemare in garantie este o veritabila cerere de chemare in judecata, iar prin efectual admiterii ei, potrivit dispozitiilor art. 453 C.pr.civ. partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca cheltuieli de judecata. In speta de fata cererea de chemare in garantie fiind admisa, chematul in garantie a cazut in pretentii fata de parat, iar paratul a solicitat instantei acordarea cheltuielilor de judecata, pe care acestea nu le-a acordat.
Fata de aceste aspecte, Tribunalul va admite apelul CMVI dr. A V , va modifica in parte sentinta apelata  si in conformitate cu prevederile art. 453 alin. 1 C.proc.civ, vor fi acordate cheltuieli de judecata ocazionate de formularea cererii de chemare in garantie, urmand a fi obligat chematul in garantie A.D.S. sa achite catre CMVI dr. A V  cheltuielile de  judecata in cuantum de 3786 lei, din care 3000 reprezinta onorariu avocat fond si apel, iar 786 lei taxa de timbru pentru cererea de chemare in garantie fond si apel.