InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Neamt

Drept civil. Neindeplinirea cumulativa a celor trei condi?ii specifice ordonan?ei pre?edin?iale.

(Decizie nr. 295 din data de 21.02.2017 pronuntata de Tribunalul Neamt)

Domeniu Ordonanta Presedintiala | Dosare Tribunalul Neamt | Jurisprudenta Tribunalul Neamt

Deliberand asupra apelului civil de fata, constata urmatoarele:

Prin sentinta civila nr. … pronuntata la data de 5.01.2017 de Judecatoria ...  a fost respinsa ca inadmisibila actiunea civila formulata de cale de ordonanta presedintiala de reclamanta ... ... ... in contradictoriu cu paratul … ....
Pentru a hotari aceasta, prima instanta a retinut ca prin cererea formulata, reclamanta a solicitat obligarea paratului la incuviintarea deplasarii minorului … ..., nascut la data de 20.03.2013, insotit de reclamanta, in strainatate, in vacanta  de iarna 2016 si de sarbatorile de Pasti, precum si suplinirea consimtamantului paratului la eliberarea pasaportului minorului … ...,  cu obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata. A motivat reclamanta ca paratul nu a binevoit sa se prezinte la notariat pentru a-si da  acordul, si ca nu are alta actiune decat sa solicite instantei de judecata obligarea lui la incuviintarea deplasarii minorului si suplinirea consimtamantului paratului la eliberarea pasaportului minorului. Dreptul la libera circulatie al minorului nu poate fi restrictionat printr-un refuz nejustificat al paratului, care oricum nu se intereseaza de bunastarea copilului, iar comportamentul sau nu vine decat din dorinta de a nu fi de acord cu sine, fiindu-i indiferent daca minorul are de suferit.
De asemenea, a mentionat reclamanta ca doreste sa-si petreaca atat concediul, cat si vacantele, impreuna cu minorul, in afara granitelor tarii, sens in care doreste sa obtina suplinirea acordului paratului in vederea deplasarii minorului in strainatate, pe o perioada de 3 ani de la data admiterii acestuia.
In drept, a invocat disp. art. 30 din Legea 248/2005, art. 453, art. 194, art. 996-999 Cod procedura civila.
           In dovedire a solicitat proba cu inscrisuri.
            Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei, ca fiind inadmisibila si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata. A motivat ca, potrivit disp. art. 920 Cod de procedura civila, nu se stabileste ca instanta ar putea sa ia si cele doua masuri vremelnice, de incuviintare a deplasarii minorului si suplinirea consimtamantului paratului la eliberarea pasaportului, astfel ca aceste masuri provizorii nu pot fi solicitate pe calea ordonantei presedintiale.
In ceea ce priveste conditia vremelniciei, reclamanta nu face dovada ca masurile solicitate sunt masuri provizorii. Mai mult, in cererea de chemare in judecata, reclamanta a motivat ca a formulat prezenta cerere "pentru a obtine suplinirea acordului paratului in vederea deplasarii minorului in strainatate, pe o perioada de 3 ani de la data admiterii acestuia", insa pe calea ordonantei presedintiale se iau masuri provizorii si nu masuri pe o durata de 3 ani, asa cum solicita reclamanta.
A mai aratat paratul ca, pe calea ordonantei presedintiale, nu pot fi luate masuri definitive, care sa rezolve in fond litigiul dintre parti, deoarece ordonanta presedintiala nu are ca scop stabilirea definitiva a drepturilor partilor, ci numai luarea unor masuri in cazuri urgente.
Vremelnicia masurii rezulta fie din natura acesteia, fie din cuprinsul hotararii in care se arata durata ei.
Cat priveste cea de-a treia conditie, masura luata nu trebuie sa prejudece fondul dreptului. Art. 996 al. 1 Cod de procedura civila prevede ca instanta va stabili daca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, de asemenea, al. 5 al art. 996 Cod de procedura civila dispune ca, pe cale de ordonanta presedintiala, nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt. Asadar, atunci cand rezolva o cerere de ordonanta presedintiala, instanta nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre parti, dar, pentru ca solutia sa nu fie arbitrara, va cerceta aparenta acestui drept.
In dovedire, paratul a solicitat proba cu inscrisuri.
Examinand actele si lucrarile dosarului, prima instanta a retinut ca partile au avut o relatie din care a luat nastere minorul … ..., la data de 20.03.2013. In prezent, minorul este cu mama, care lucreaza in Anglia si care doreste sa obtina pasaportul minorului  si sa se deplaseze cu acesta in strainatate. Cum paratul nu-si exprima acordul, reclamanta a considerat necesar sa formuleze prezenta cerere pe cale de ordonanta presedintiala, aratand ca paratul nu s-a dovedit interesat de copil.
 Este adevarat ca exista dispozitii legale care reglementeaza situatiile existente in prezenta speta.
             Astfel, potrivit art. 18 al. 2 din Legea 272/2204, deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea si cu acordul ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acestui acord,  se solutioneaza de catre instanta de judecata.
De asemenea, potrivit art. 30 al. 1, lit. b) din Legea 248/2005 modificata si actualizata, „minorului care este titular al unui document de calatorie individual ori, dupa caz, al unei carti de identitate/carti electronice de identitate, si calatoreste in strainatate impreuna cu unul dintre parinti, i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu acesta, numai daca parintele insotitor prezinta o declaratie a celuilalt parinte din care sa rezulte acordul  acestuia cu privire la efectuarea de calatorii in strainatate, pentru o perioada ce nu trebuie  sa depaseasca 3 ani de la data intocmirii acesteia sau, dupa caz, face dovada decesului celuilalt parinte.”
Este adevarat ca dreptul la libera circulatie al minorului nu poate fi restrictionat printr-un refuz nejustificat al paratului, insa instanta trebuie sa analizeze daca in cauza, raportat la situatia prezentata, sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 996 si urm. Cod de procedura civila.
Astfel, potrivit art. 996 Cod de procedura civila, procedura ordonantei presedintiale poate fi utilizata pentru masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Articolul 996 stabileste urmatoarele conditii de admisibilitate: urgenta masurilor, vremelnicia masurilor si neprejudecarea fondului. Aceste conditii sunt cumulative, astfel incat neindeplinirea uneia dintre ele face inadmisibila cererea de ordonanta presedintiala.
  Prima instanta a constatat ca, in cazul de fata, reclamanta nu justifica urgenta, nu a probat existenta unor "cazuri grabnice" care impun luarea unor masuri provizorii pentru: pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere sau prevenirea unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel. Urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, specifice fiecarui caz in parte, urmand a fi indicate imprejurarile din care se deduce urgenta.
Spre deosebire de dreptul comun, potrivit caruia o actiune se judeca in raport cu situatia existenta in momentul in care a fost introdusa, urgenta in cadrul ordonantei presedintiale trebuie apreciata in raport cu situatia existenta la momentul judecarii cauzei. Reclamanta nu a facut dovada existentei acestei urgente, nu a depus la dosar dovezi din care sa rezulte data la care trebuie sa plece in vacanta, destinatia si alte probe din care sa rezultat ca luarea acestor masuri se impune de urgenta.
Ca urmare, considerand cererea reclamantei inadmisibila, prima instanta a respins-o.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat apel reclamanta, solicitand rejudecarea cauzei, schimbarea in tot a hotararii, in sensul obligarii paratului la incuviintarea deplasarii minorului … ..., insotit de reclamanta, in strainatate, si suplinirea consimtamantului paratului la eliberarea pasaportului minorului … ....
A aratat ca doreste sa se deplaseze cu minorul in …, Anglia, unde are un loc de munca bine platit si ar putea sa-i asigure copilului un trai mai mult decat decent. Doreste suplinirea acestui acord pana la solutionarea cererii in fond, in care a solicitat si autoritatea parinteasca exclusiva.
Considera ca cererea sa indeplineste toate conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale. Astfel, in privinta caracterul provizoriu (vremelnic), desi a precizat in cererea initiala termenul de 3 ani, maximul pentru care se poate da acest acord, aceasta nu contravine cerintei procedurii speciale de a fi vremelnica sau provizorie, intrucat masura dispusa este limitata in timp, nu are caracter definitiv. Are formulata si o cerere pe fond, avand acelasi obiect, alaturi de exercitarea exclusiva a autoritatii parintesti, asa ca aceasta masura nu ar fi de natura sa conduca la rezolvarea fondului, ci ar mentine o situatie de fapt pana la solutionarea in fond a litigiului.
In privinta urgentei, aceasta este indeplinita cand masura provizorie este necesara "pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara”. Chestiunile legate de suplinirea acordului paratului pentru emiterea pasaportului minorului, pentru deplasarea minorului in strainatate, pentru inscrierea minorului la gradinita, necesita o solutionare urgenta, prin prisma interesului superior al copilului, instanta fiind datoare sa dispuna toate masurile necesare pentru a preveni producerea oricarui prejudiciu copilului.
Minorul se afla la o varsta frageda, la care are foarte mare nevoie de ingrijirea si ocrotirea materna, de supravegherea acesteia, in contextul in care tatal sau manifesta un dezinteres total atat in ceea ce priveste necesitatile ce tin de intretinerea minorului, dar si sub aspect afectiv si moral, precum si nevoile speciale ale acestuia, grija pentru sanatatea lui, stabilitatea si siguranta mediului in care se dezvolta.
Invocand cauza Monory vs. Romania si Ungaria (2005), arata apelanta ca CEDO a retinut ca „in chestiuni ce tin de reunirea copiilor cu parintii lor, caracterul adecvat al unei masuri trebuie evaluat si prin prisma rapiditatii executarii sale, astfel de cazuri necesitand solutionarea in procedura de urgenta, avand in vedere faptul ca trecerea timpului poate avea consecinte iremediabile asupra relatiilor dintre copii si parintele care nu locuieste cu acestia.”
Un alt aspect care justifica urgenta este faptul ca, pana acum, minorul a fost in grija bunicii materne care, fiind in varsta, cu probleme de sanatate, nu mai poate avea efectiv grija de baiat.
Si conditia neprejudecarii fondului este indeplinita, aparenta dreptului fiind in favoarea reclamantei, intrucat minorul se afla in grija reclamantei, aceasta a facut dovada ca are un loc de munca in Anglia, unde trebuie sa se intoarca urgent.
De asemenea, nu se vizeaza modalitatea de exercitare a autoritatii parintesti, ci adoptarea unei masuri referitoare la minor, in lipsa acordului parintilor in acest sens.
In drept, a invocat prevederile art. 30 din Legea 248/2005, art. 194, art. 996-999 Cod procedura civila, art. 466 si urm. Cod de procedura civila.
In dovedire, apelanta a aratat ca se foloseste de proba cu inscrisuri, depunand in copie si in traducere autorizata contract incheiat la data de 2.10.2015 pentru inchiriere valabila pe termen scurt, cu privire la o proprietate din …, declaratia numitului ..., autentificata sub nr. … – BNP …, fluturasi de salarii.
Intimatul-parat a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, considerand ca sentinta atacata este temeinica si legala.
 A motivat ca reclamanta nu justifica urgenta, nu a probat existenta unor "cazuri grabnice" care impun luarea unor masuri provizorii. Urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, specifice fiecarui caz in parte, urmand a fi indicate imprejurarile din care se deduce urgenta. In plus, art. 920 Cod de procedura civila enumera imprejurarile care justifica urgenta: stabilirea locuintei minorilor, stabilirea obligatiei de intretinere, incasarea alocatiei de stat pentru copii si folosirea locuintei familiei. In cauza de fata, reclamanta a solicitat incuviintarea deplasarii minorului in strainatate si suplinirea consimtamantului paratului la eliberarea pasaportului. Art. 920 Cod de procedura civila nu stabileste ca instanta ar putea sa ia si astfel de masuri vremelnice, astfel ca aceste masuri provizorii nu pot fi solicitate pe calea ordonantei presedintiale.
Nici conditia vremelniciei nu este indeplinita, masuri solicitate nefiind provizorii. Mai mult decat atat, in cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat obtinerea suplinirii acordului paratului in vederea deplasarii minorului in strainatate, pe o perioada de 3 ani. Pe calea ordonantei presedintiale nu pot fi luate masuri definitive, care sa rezolve in fond litigiul dintre parti, deoarece ordonanta presedintiala nu are ca scop stabilirea definitiva a drepturilor partilor, ci numai luarea unor masuri in cazuri urgente.
Apreciaza ca cererea reclamantei este vadit inadmisibila, in conditiile in care aceasta nu arata perioada in care doreste sa mearga in concediu, nu precizeaza tara in care doreste sa plece impreuna cu minorul, nu indica unde va locui cu minorul in strainatate si nu precizeaza data cand se va intoarce in tara. Reclamanta nu face dovada ca trebuie sa plece cu minorul in vacanta si nu justifica astfel urgenta. In realitate, reclamanta vrea sa ia minorul cu ea in Anglia, sub pretextul unei vacante, urmand sa se stabileasca acolo, iar paratul, ca tata al minorului, va fi in imposibilitate sa pastreze legatura cu fiul sau si sa-l vada.
In motivarea apelului, apelanta arata ca intentioneaza sa mearga cu fiul ei in …, Anglia, unde are un loc de munca. Apelanta nu a facut dovada ca are un loc de munca stabil in Marea Britanie, depunand doar un fluturas de salariu din luna mai 2016 si altul din luna iulie 2016, nedovedind ca in prezent are un loc de munca si un venit stabil.
Apelanta nu a facut nici dovada ca are o locuinta in Anglia si are unde sa stea cu minorul. Instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si siguranta copilului ar trebui sa primeze. Legea a stabilit necesitatea acordului celuilalt parinte pentru ca minorul sa plece in strainatate doar cu unul dintre parinti, tocmai pentru a se proteja interesul copiilor. In conditiile in care apelanta nu face dovada ca va duce copilul intr-un loc sigur si are cu ce sa-l intretina, este firesc ca paratul sa se opuna cererii, prin aceasta forma mascata reclamanta dorind sa scoata copilul din tara si sa se stabileasca definitiv in strainatate.
Desi invoca intentia de a duce copilul in Anglia in vacanta, apelanta deja vrea sa il inscrie la gradinita in strainatate, in acest fel aratandu-si clar intentiile si confirmand ca nu este vorba de nicio vacanta in strainatate, ci de intentia de stabilire cu minorul in Anglia.
Mai arata intimatul-parat ca a probat ca are grija de minor, ii plateste lunar o pensie de intretinere calculata la venitul minim pe economia nationala si de cate ori vine acasa, merge sa-l vada.
Din luna ianuarie 2017, desi a sunat-o pe apelanta, pe mama si sora acesteia, nu a mai fost lasat sa-si vada copilul, astfel incat nu stie intimatul cum ar mai putea vedea copilul daca apelanta l-ar duce definitiv in Anglia.
In prezent, arata intimatul ca lucreaza la o firma din Botosani si, ori de cate ori vine acasa, se intereseaza si vrea sa-si vad copilul, nefiind adevarat ca nu i-ar pasa de fiul sau.
In raspuns la intampinare, apelanta a aratat ca pentru dovedirea locului de munca a depus fluturasi de salariu si depune in prezenta cauza si pe cei din ultimele luni, fiind angajata cu forme legale in Anglia, avand un venit stabil si mult peste ce ar putea castiga in Romania.
In privinta locuintei, dovedeste ca sta in Anglia, cu viitorul sau sot, la adresa din str. …, nr. …, cod postai …, adresa unde ii vin si fluturasii de salariu, astfel ca ar avea unde locui cu minorul.
Sub aspectul interesului superior al copilului, la acest moment efectiv nu are cine sa aiba grija de copil in tara. Niciodata nu i-a interzis intimatului sa isi vada copilul, dar in conditiile in care i-a trimis 450 lei in 3 luni de zile si o ameninta la telefon ca pana implineste copilul 18 ani nu o sa-l poata scoate din tara fara el, este evident ca intimatul nu are in vedere interesul superior al minorului.
Urgenta consta in primul rand in faptul ca, pana recent, mama dansei avea grija de copil, pe perioadele in care ea era plecata, insa ea este o femeie in varsta si nu mai poate sa creasca un copil de 3 ani, care necesita atentie si rabdare. In conditiile in care intimatul ii spune clar ca nu vrea sa stea cu acest copil, cererea pe care a formulat-o dovedeste urgenta.
Nu are de gand sa-i impiedice intimatului accesul la copil, insa, asa cum reiese din contractul de munca depus de acesta, el lucreaza in Germania, prin urmare, nici nu este prezent in tara pentru a petrece timp cu minorul, iar cand este in tara, nu da telefon, nu vine sa il vada.
Referitor la sustinerea ca vrea sa inscrie copilul la o gradinita, este vorba de o masura temporara, pentru ca doreste sa interactioneze cu alti copii pe durata in care ar sta cu dansa in strainatate. Masura va dura strict pana la solutionarea fondului, prin urmare este vremelnica.
Prin urmare, a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Analizand apelul formulat, Tribunalul constata ca acesta este nefondat, urmand a fi respins, in temeiul art. 480 Cod de procedura civila, pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a analizat masurile solicitate din perspectiva indeplinirii sau nu a conditiilor speciale reglementate de procedura ordonantei presedintiale, astfel cum sunt ele aratate la art. 997 al. 1 Cod de procedura civila si, in mod legal, concluzionand asupra neindeplinirii lor, a respins solicitarea adresata in aceasta procedura, ca inadmisibila.
In ceea ce priveste urgenta, conditie esentiala care justifica recurgerea la procedura ordonantei presedintiale, Codul de procedura civila nu o defineste, dar stabileste situatiile in care ea exista, respectiv atunci cand pastrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente nu se poate realiza in mod eficace pe calea actiunii de drept comun. Urgenta rezida in imprejurari de fapt concrete, prin care o parte se afla in pericol de a-i fi pagubit un drept prin intarziere sau de a suferi o paguba iminenta ce nu s-ar putea repara (art. 997 al. 1 Cod de procedura civila). Apelanta a justificat indeplinirea acestei conditii pe necesitatea de a inscrie minorul la o gradinita in strainatate, pe faptul ca minorul are nevoie de ingrijirea si ocrotirea mamei si pe imprejurarea ca bunica materna, care s-a ocupat pana in prezent de minor, ar fi in varsta, ar avea probleme de sanatate si nu ar mai putea avea grija de minor.
Tribunalul apreciaza, insa, ca prin probele administrate, apelanta-reclamanta nu a facut dovada urgentei reclamate si nici a faptului ca, in lipsa masurilor solicitate, minorului i s-ar produce un prejudiciu care nu ar putea fi reparat in alt mod.
Este de necontestat dezideratul ca minorul sa aiba parte de ingrijirea si ocrotirea mamei, insa acest deziderat exista si la momentul la care reclamanta a plecat in strainatate si a lasat minorul in grija bunicii materne. Cele retinute de CEDO in cauza Monory contra Romania si Ungaria (2005), in sensul ca, in chestiuni ce tin de reunirea copiilor cu parintii lor, este necesara solutionarea in procedura de urgenta, avand in vedere faptul ca trecerea timpului poate avea consecinte iremediabile asupra relatiilor dintre copii si parintele care nu locuieste cu acestia, nu pot fi aplicabile de plano, automat, in orice cauza referitoare la relatiile dintre parinti si copii, fara a tine cont de circumstantele concrete ale spetei. O astfel de interpretare ar inlatura necesitatea judecarii unor astfel de cauze pe calea dreptului comun, ceea ce nu poate fi primit. Trebuie subliniat ca, in prezenta speta, faptul ca reclamanta a ales sa-si gaseasca un serviciu in strainatate si, pentru o anumita perioada, a lasat minorul in grija mamei sale, nu poate determina brusc o urgenta in luarea copilului in strainatate, dat fiind ca, pana la promovarea prezentei cereri, reclamanta nu era deranjata de faptul ca minorul nu avea parte de ingrijirea si ocrotirea sa directa.
Reclamanta nu a dovedit imprejurarea ca mama sa, care s-a ocupat pana in prezent de minor, ar avea, asa cum a sustinut, probleme de sanatate care ar impiedica-o sa aiba grija de minor pana la solutionarea litigiului de drept comun dintre parti, in care se va stabili locuinta minorului, conditiile in care acesta se va putea deplasa in strainatate.
 Caracterul vremelnic al masurii solicitate, aflat in stransa legatura cu neprejudecarea fondului, ar trebui sa rezulte din aceea ca masura sa-si produca efecte juridice numai pentru un anumit timp. Potrivit prevederilor art. 30 al. 1 lit. b din Legea nr. 248/2005 care reglementeaza regimul liberei circulatii, minorilor li se permite iesirea din tara numai daca sunt insotiti de o persoana majora si, in situatia in care calatoreste numai impreuna cu unul din parinti, numai daca acesta prezinta o declaratie a celuilalt parinte, din care sa rezulte acordul sau cu privire la efectuarea calatoriei respective in statul sau statele de destinatie, precum si cu privire la perioada acesteia. Din aceasta dispozitie legala rezulta ca, pe cale de ordonanta presedintiala, se poate solicita suplinirea consimtamantului numai pentru o perioada determinata de timp. In practica, suplinirea consimtamantului unui parinte pentru deplasarea unui minor in strainatate si emiterea pasaportului a fost dispusa pe calea ordonantei presedintiale atunci cand, in mod nejustificat, parintele chemat in judecata se opunea unei deplasari in strainatate care trebuia in mod imperativ efectuata, pentru un anumit interval de timp clar specificat, destinat, de exemplu, petrecerii unui sejur deja rezervat ori efectuarii unor tratamente medicale sau interventii chirurgicale necesare, ori pentru alte situatii de acest gen.
In prezenta speta insa, perioada de deplasare solicitata de reclamanta vizeaza un interval neprecizat in timp, reclamanta aratand initial ca doreste sa-si petreaca vacanta de iarna 2016 si sarbatorile de Pasti in strainatate, impreuna cu minorul, mai apoi aratand ca doreste luarea masurii solicitate pentru 3 ani, interval de timp redus prin concluziile din apel la 1 an, prin aceasta evidentiindu-se intentiile reale ale apelantei-reclamante, acelea de a se stabili in strainatate, ca masura definitiva. Aceasta ar implica, in mod automat, o modificare a domiciliului si a mediului de crestere al minorului … ..., astfel ca, in aceasta procedura speciala, instanta este tinuta a face doar o analiza sumara a conditiilor dezvoltarii copilului in noua locatie, pentru a se stabili daca masura ce se solicita a fi dispusa in regim de urgenta este ori nu in interesul acestuia.
Reclamanta nu a dovedit paguba iminenta si ireparabila pe care ar  suferi-o minorul in situatia respingerii cererii. Desi s-a sustinut ca minorul ar avea asigurate conditii adecvate de locuit, la fila … dosar apel reclamanta a depus copia unui contract de inchiriere insotit de traducerea depusa la filele …, din care rezulta doar ca la data de 2.10.2015, numitii … si … au inchiriat pentru o perioada de 12 luni un imobil, a carui descriere nu rezulta din extrasul depus la dosar, iar la punctul 4 al contractului (care si-a incetat valabilitatea prin ajungerea la termen la data de 2.10.2016), se stipuleaza ca „proprietatea este pentru ocuparea doar de catre domnul … si domnul …”.
Astfel, nu se poate sustine ca minorul ar avea de suferit o paguba iminenta prin neadmiterea cererii reclamantei in procedura ordonantei presedintiale, ori ca opozitia manifestata de parat in aceasta procedura ar fi una nejustificata. In procedura initiata pe drept comun urmeaza a se administra un probatoriu mai solid spre deosebire de cel care poate fi administrat in cadrul restrictiv al prezentei proceduri a ordonantei, astfel ca dreptul reclamantei de    a-si proba situatia si conditiile pe care i le poate oferi minorului nu este vatamat.
Masurile solicitate nu sunt unele care sa poata fi restabilite, in conditiile in care, lipsa stabilirii unei limite in timp pentru care sa fie suplinit de catre instanta consimtamantul paratului pentru deplasarea minorului in strainatate face ca, ulterior realizarii scopului urmarit de reclamanta (deplasarea minorului in strainatate), paratul sa nu aiba la indemana vreo masura prin care sa aduca minorul inapoi in tara. Mai mult decat atat, insasi suplinirea acordului paratului in vederea emiterii pasaportului pentru minor, reprezinta o masura definitiva, neexistand temeiuri de reversibilitate a masurii, ceea ce echivaleaza cu o solutionare in fond a pricinii, asa cum a retinut in mod corect si prima instanta.
Raportand toate cele expuse la speta de fata, Tribunalul apreciaza ca prima instanta a pronuntat in cauza o hotarare temeinica si legala, constatand ca  reclamanta nu a facut dovada indeplinirii cumulative a celor trei conditii specifice ordonantei presedintiale, astfel ca, in temeiul art. 480 al. 1 Cod de procedura civila, va respinge ca nefondat apelul promovat de reclamanta.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta ... ...-... - CNP …, domiciliata in sat …, comuna …, jud …, cu domiciliu procedural ales la Cabinet de avocatura … din ..., str. …, bl. …, pa. …, judetul Neamt,  impotriva sentintei civile nr… din 5.01.2017 a Judecatoriei ....
Definitiva.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Ordonanta Presedintiala

Ordonanta presedintiala - Decizie nr. 541 din data de 31.07.2017
Obligarea parintelui la exprimarea acordului de vointa in vederea parasirii teritoriului tarii a copilului minor - Sentinta civila nr. 734 din data de 12.12.2016
Conditii de admisibilitate. Efectuarea unor lucrari de intretinere imobil. Urgenta justificata prin producerea unui prejudiciu si cauzarea unor costuri suplimentare viitoare - Decizie nr. 947 din data de 02.12.2015
Suspendarea unei decizii de debit privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale pe calea ordonantei presedentiale - Sentinta civila nr. 434 din data de 22.04.2013
Suspendarea deciziei de recalculare a pensiei prin ordonanta presedentiala - Sentinta civila nr. 1110 din data de 09.11.2010
Neindeplinirea conditiilor de admisibilitate in cazul ordonantei presedintiale avand ca obiect evacuarea - Decizie nr. 533 din data de 08.07.2010
Neindeplinirea conditiilor ordonantei presedentiale - Decizie nr. 534 din data de 08.07.2010
Cerere de ordonanta presedintiala. Conditii de admisibilitate. - Sentinta civila nr. 45 din data de 16.01.2009
Ordonanta presedintiala pentru modificarea programului de vizitare a minorului. Neindeplinirea conditiilor ordonantei presedintiale. - Decizie nr. 96 din data de 11.02.2010
Ordonanta presedintiala - Sentinta comerciala nr. 1263/C din data de 13.10.2009
Incredintare minor - Sentinta civila nr. 1415 din data de 16.11.2011
Evacuare - Sentinta civila nr. 1276 din data de 09.12.2010
Ordonanta presedintiala - Sentinta comerciala nr. 55 din data de 30.04.2009
Ordonanta presedentiala de suspendare a hotararii adunarii creditorilor in procedura insolventei - Hotarare nr. 2367/sind din data de 04.09.2009
Insolventa- ordonanta presedentiala- suspendare organizare prima sedinta a adunarii creditorilor - Sentinta civila nr. 2367 din data de 04.12.2009
Insolventa- ordonanata presedentiala- ridicare interdictie blocare conturi debitor in perioada de observatie - Sentinta civila nr. 20/CC din data de 18.12.2009
Evacuare pe calea ordonantei presedintiale. Conditii de admisibilit - Decizie nr. 540/R din data de 23.08.2007
Luarea unor masuri urgente in cazuri grabnice pe calea ordonantei presedintiale. - Decizie nr. 13 din data de 13.01.2012
Ordonanta presedintiala. Inadmisibilitate. - Decizie nr. 337 din data de 14.02.2011
Ordonanta presedintiala. Obligarea societatii furnizoare de gaz sa incheie cu reclamantul contract de furnizare de gaze naturale. - Decizie nr. 373 din data de 29.04.2009