Institutia achiesarii este facultativa si intervine numai in situatia in care nu este posibila administrarea altor probe, prin care sa se stabileasca imprejurarile reale ale cauzei.

Institutia achiesarii este facultativa si intervine numai in situatia in care nu este posibila administrarea altor probe, prin care sa se stabileasca imprejurarile reale ale cauzei.

Sectia civila. Sentinta civila nr. 177/AC/21.09.2010


Prin sentinta civila nr. 2366 din 18 septembrie 2009  a fost admisa in parte actiunea de divort si de partaj bunuri comune formulata de reclamanta P.M.impotriva paratului P.C..
A fost admisa si cererea reconventionala formulata de paratul - reclamant reconventional P. C., in privinta divortului.
S-a desfacut prin divort din vina ambilor soti casatoria partilor incheiata cu nr. 58/16.08.1999 la Botesti, jud. Neamt.
S-a dispus ca, in viitor, reclamanta sa-si reia numele de "Pal" avut anterior casatoriei.
S-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei, cu contributie egala, urmatoarele bunuri:
- o garnitura mobila dormitor "Verona" compusa din pat dublu, doua noptiere, un sifonier cu trei usi,o comoda si o oglinda de perete - in valoare de 3591 lei;
-  un televizor SAMSUNG cu diagonala de 52cm - 490 lei;
- o butelie aragaz - 220 lei;
- un set cearsafuri brodate - 56 lei;
- un serviciu masa( farfurii)- 43,20 lei;
- 5 pahare vin, cu picior - 18 lei;
- o masina de spalat "ALBALUX 3" -316,50 lei;
- un aragaz cu patru ochiuri si cuptor ( Modern)- 150 lei;
- o perna - 16 lei;
- o cuvertura  persana - 42 lei;
- 5 pahare de apa - 9 lei;
- un frigider "ARCTIC"  140 l - 112  lei;
- doua lustre - 30 lei;
- un serviciu pahare  - 43, 20 lei;
- o saltea "PRESTIGE" - 315 lei.
A fost respinsa actiunea cu privire la bunurile imobile.
S-a retinut o valoare totala a bunurilor comune este de 5451,90 lei.
S-a dispus sistarea comunitatii bunurilor prin formarea si atribuirea de loturi. Fiecarei parti i se cuvin bunuri in valoare de cate 2725, 95 lei.
Lotul nr.1 s-a atribuit paratului- reclamant P. C. si este alcatuit din urmatoarele bunuri:
- garnitura de mobila dormitor"Verona" sus-mentionata - in valoare de 3591 lei;
- o masina de spalat " ALBALUX 3" - 316, 50 lei;
-  aragaz cu patru ochiuri si cuptor ( Modern)- 150 lei;
- doua lustre  - 30 lei;
- o perna - 16 lei;
- o cuvertura  persana - 42 lei;
- 5 pahare de apa - 9 lei;
- 5 pahare vin , cu picior - 18 lei;
- o saltea "PRESTIGE" - 315 lei.
Valoare totala lotul nr. 1: 4487,50 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit reclamantei - parate P. M. si este alcatuit din urmatoarele bunuri:
-  frigider "ARCTIC"  140 l - 112  lei;
-  un televizor SAMSUNG cu diagonala de 52cm - 490 lei;
- o butelie aragaz - 220 lei;
  - un set cearsafuri brodate - 56 lei;
- un serviciu masa( farfurii)- 43,20 lei;
- un serviciu de pahare - 43,20 lei.
Valoare totala lot nr. 2-  964,40 lei.
 A fost obligat paratul - reclamant P. C. la 1761,55 lei sulta, catre reclamanta - parata reconventional P. M..
S-a constatat ca reclamanta - parata P. M.a are un drept de creanta in valoare de  23.321,50 lei - contravaloare lucrari imbunatatiri aduse la imobilul paratului - reclamant P.C. si l-a obligat pe cel din urma catre cea dintai la aceasta suma.
A fost admisa si cererea pentru restituire de bunuri proprii formulata de reclamanta Pal Manuela.
A fost obligat paratul P. C. sa restituie reclamantei urmatoarele bunuri:
- o vitrina cu doua corpuri, cu cinci usi, cu sertar si oglinda - 225 lei;
- doua fotolii tapitate - 225 lei;
- doua covoare  turcesti de 3,2m/2,05 m si 2,82m/1,9 m ( 278, 40 lei si 227,20 lei);
- doua covoare iuta de 3/2 m si 3/2 m (24 lei + 24 lei);
- patru perne (64 lei);
- o plapuma (110,40 lei);
- 4 cuverturi - 100 lei;
- o patura - 42 lei;
- patru seturi cearsafuri - 112 lei;
- o masa - 120 lei;
- patru scaune curbate - 35 lei;
- vase bucatarie ( oala 8 l,  oala 10 l,lighean, cratita si polonic )- 30 lei;
- unelte agricole(sapa, harlet,furca - 4 coarne, tarnacop si  lopata) - 30 lei;
- un set cuverturi persane (85 lei);
- doua carpete - 20 lei;
- o masa de bucatarie - 24 lei;
- o geaca de dama - 24 lei;
- un costum dama - 75 lei;
- un sacou negru dama - 30 lei;
- o rochie neagra dantelata - 45 lei;
- un aragaz - 250 lei;
- un carucior fier - 40 lei;
- un congelator  - 112 lei;
- doua mixere bucatarie -60 lei;
- un ventilator - 55,20 lei;
- patru servicii pahare 64 lei.
A fost obligat paratul - reclamant P. C., catre reclamanta - parata reconventionala P. M. la 659,50 lei, cheltuieli de judecata in partaj, compensand cheltuielile de judecata din divort si onorariile de avocati din partaj.
Pentru a pronunta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata cu nr. 576/291/2009 reclamanta P. M., prin procurator special av. Gherghelas T. a chemat in judecata pe paratul P. M. pentru a se dispune desfacerea casatoriei lor incheiata la 16.08.1999, din vina lui.
Motiveaza reclamanta ca de la o vreme paratul a inceput sa o insulte si sa se poarte violent cu ea, iar de peste trei luni s-au despartit in fapt.
In dovedire reclamanta s-a folosit de proba cu inscrisuri, interogatoriul paratului si martora P.M..
In cursul judecatii reclamanta a completat actiunea, solicitand partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, motivand ca la contributia acestor bunuri mobile si imobile au avut o cota de contributie egala si ca solicita ca atat casa, anexa gospodareasca, fantana si gardurile , cat si bunurile mobile sa-i fie atribuite dansului.
A mai solicitat partajarea darurilor de nunta si ca paratul sa fie obligat a-i restitui bunurile ei proprii. S-a folosit de proba cu inscrisuri, martori si expertize tehnice fiind numiti a le efectua expertii Roman Nelu si Danila Gavril.
Paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat respingerea actiunii de divort sau, in subsidiar, desfacerea casatoriei din vina ambilor soti, mentionand ca motivele invocate de reclamanta nu corespund adevarului.
In partaj a solicitat excluderea de la masa bunurilor comunei a casei, anexei gospodaresti, grajdului, magaziei, bucatariei de vara, garajului, beciului din beton, fantanii, gardurilor si a suprafetei de 2500 m.p teren aferent, care sunt bunurile sale proprii dobandite anterior casatoriei. A precizat ca reclamanta parata are doar un drept de creanta constand in 1 din contravaloarea lucrarilor de imbunatatire aduse imobilelor.
Mai arata ca darurile de nunta au fost impartite in mod egal si ca celelalte bunuri comune si proprii ale reclamantei se afla la locuinta din satul Nisiporesti, com. Botesti, jud. Neamt. S-a folosit de proba cu inscrisuri si martori.
Reclamanta a solicitat respingerea cererii reconventionale.
Din probele administrate in cauza se retine ca partile s-au casatorit la 16.08.1999 (cert. lor de casatorie - fl.7 dos.); din casatorie nu au rezultat copii.
Anul trecut, in luna octombrie, datorita neintelegerilor, partile s-au despartit in fapt si nu au mai reluat convietuirea (declaratiile – f. 64, 65 dos. -mart. P. M.si P. M.).
Despartirea partilor in fapt o perioada indelungata si refuzul de a relua convietuirea a deteriorat grav relatiile de familie si casatoria nu mai poate continua. Fiind indeplinite prevederile art. 38(1) Cod fam., actiunea, in parte si cererea reconventionala s-au dovedit intemeiate, fiind admise in consecinta. Conf. art.37(2) Cod fam., s-a dispus desfacerea casatoriei din vina ambilor soti.
Conf. art.40(1) Cod fam., s-a dispus ca in viitor reclamanta sa revina la numele de P. avut anterior casatoriei.
In privinta bunurilor comune dobandite de parti in timpul casatoriei, instanta retine ca bunurile imobile indicate de reclamanta sunt bunuri proprii ale paratului, dobandite anterior casatoriei. Asa cum rezulta din contractul de vanzare cumparare autentificat cu nr.1134/3.05.1998 (in copie la fl.37 dos.) la BNP Garbea D., el a dobandit anterior casatoriei suprafata de 2500 m.p teren situat in satul Nisiporesti, comuna Botesti, jud. Neamt – topo 8/180/1, pe care tot el si-a construit casa si anexele susmentionate, in baza autorizatiei de constructie nr.31/22.06.1999 (in copie la fl.35 dos.). Situatia este confirmata de catre martorul I. A. (declaratie –fila 122 dosar), care precizeaza ca inca inainte de efectuarea stagiului militar paratul s-a aprovizionat cu materiale de constructii si inainte de casatorie si-a ridicat casa, ca la data incheierii casatoriei care era ridicata, acoperita si inclusiv tamplaria pusa, ca paratul a lucrat multi ani in strainatate, de unde a realizat sume insemnate, cu care a efectuat imbunatatiri la casa, ca a fost ajutat de parintii sai (oameni instariti), cu bani si cu lucrarile de construire. Martora P.Mi. (declaratie - fl.123 dosar) sustine ca si parintii reclamantei ar fi contribuit la constructia casei, dar mentioneaza ca aceste aspecte le cunoaste de la acestia. Proba fiind indirecta si lipsita de obiectivitate nu va fi retinuta.
Aceste bunuri nu au fost incluse in comunitatea de bunuri, actiunea fiind din acest sens neintemeiata.
Este adevarat, retine instanta, fapt recunoscut si de catre parat, ca reclamanta a  contribuit cu 50% din contravaloarea imbunatatirilor aduse la constructii, lucrari descrise si in suplimentul (fl.132,133 dos.) raportului de expertiza tehnica efectuat de expert Roman N. si care insumeaza 23.321,5 lei,valoarea totala a acestor lucrari fiind de 46.643 lei (rap.exp.fl.152) dar 1 suportate de catre parat. Acesta a fost obligata sa achite reclamantei suma susmentionata.
In privinta bunurilor proprii ale reclamantei, paratul a recunoscut prin intampinare ca acestea se afla la ultimul domiciliu comun, asa incat acest capat de cerere a fost admis, si acesta a fost obligat sa restituie aceste bunuri reclamantei.
Paratul a recunoscut ca partile au dobandit in timpul casatoriei, cu cota de contributie egala, bunurile mobile indicate de reclamanta, bunuri in val. de 5451,90 lei (raport de expertiza tehnica - fl.115-117 dos.). Aceste bunuri au fost impartite conform optiunii partilor, exprimata de reclamanta in precizarea de la fl.21 dos., cu obligarea la sulta egalizatoare.
In privinta cheltuielilor de judecata, taxele de timbru si onorariile avocatilor in divort au fost compensate; la fel si onorariile avocatilor in partaj. Se retine ca reclamanta a suportat singura taxa de timbru (19 lei) si onorariile de experti in partaj (1300 lei), paratul fiind obligat la 1 din aceste cheltuieli.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta parata P. M., aceasta solicitand admiterea apelului, modificarea in parte a sentintei civile
apelate, privind capatul de cerere referitor la partajul bunurilor comune dobandite
IN timpul casatoriei, iar pe fond admiterea cererii privind partajul
bunurilor comune imobile-constructii, prin care a solicitat instantei de
fond sa constate ca in timpul casatoriei au dobandit in cote egale si legale de
50%/50%, cu paratul-reclamant, o casa de locuit, anexe gospodaresti si
dotari, situate in satul Nisiporesti, comuna Botesti, judetul Neamt; atribuirea
catre paratul reclamant a tuturor acestor bunuri, cu obligarea acestuia la plata
unei sulte, reprezentand 50% din valoarea totala a acestor bunuri, dupa ce
vor fi reevaluate; respingerea cererii reconventionale a paratului-reclamant
pe acest capat de cerere.
A solicitat obligarea paratului-reclamant la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii de apel,  reclamanta parata invoca urmatoarele:
Hotararea instantei de fond, sentinta civila 2366/18.09.2009 este nelegala si netemeinica, vadit partinitoare pentru paratul-reclamant, pe capatul de cerere privind partajul bunurilor comune imobile - constructii, din urmatoarele motive:
1. Instanta de fond a admis in mod neintemeiat si inexplicabil cererea reconventionala a paratului reclamant, a exclus din masa partajabila imobilele constructii si a apreciat ca reclamanta parata are doar un drept de creanta reprezentand 50% din valoarea unor lucrari de "imbunatatire".
2. Expertiza tehnica judiciara efectuata in cauza a stabilit o valoare de
circulatie a imobilelor constructii supuse partajului, mult subevaluata fata de
valoarea reala de circulatie.~
3. Instanta de fond nu a inlaturat si a tinut seama de declaratia martorului I. A., desi a solicitat in mod expres inlaturarea declaratiei acestuia, fiind ruda cu paratul reclamant.
4. In schimb, instanta nu a tinut seama de declaratia martorului reclamantei, Pal Mihaela, care a declarat ca a lucrat trei ani la constructia casei partilor si s-a consemnat "casa parintilor", apreciindu-se ca este un martor indirect, pentru ca ar  cunoaste amanuntele declaratiei de la parintii reclamantei parate. Apreciaza ca i s-a facut o mare nedreptate.
5. Instanta de fond nu a aplicat prevederile art. 225 Cod procedura civila referitor la interogatoriul formulat de reclamanta - parata, interogatoriu incuviintat de instanta de judecata prin incheierea din 22.05.2009, fila 86, si paratul-reclamant a fost citat personal la interogatoriu conform dovezii citarii, aflate la fila 97. Reclamantul parat, fara nicio motivare, nu s-a prezentat la administrarea interogatoriului la termenul de judecata din 19.06.2009. De aceea solicita aplicarea prevederilor art. 225 Cod procedura civila, fata de interogatoriul formulat de aceasta, interogatoriu care este depus ia dosarul de fond.
6. Instanta de fond nu a tinut seama de veniturile obtinute de parti in perioada casatoriei si de contributia lor reala la dobandirea bunurilor imobile comune.
In ,,dezvoltarea motivelor de apel”, apelanta mai arata urmatoarele:
A formulat o cerere de partaj al bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei cu buna-credinta, clara si limpede, conforma cu realitatea, cu dorinta de a ne intelege amiabil, chiar lasand de la noi, bazandu-ne pe prezumtia legala a comunitatii de bunuri in proportie de 50% fiecare.
In schimb paratul reclamant a ales reaua-credinta, a formulat cererea reconventionala in mod mincinos cu privire la contributia sa la dobandirea bunurilor comune, a solicitat in mod abuziv excluderea din masa partajabila a tuturor bunurilor imobile constructii: casa de locuit, sura, grajd, magazie, bucatarie de vara, garaj beci, fantana, garduri, porti metalice, sustinand ca reclamanta are doar un drept de creanta de 50% cu privire la lucrari de ,,imbunatatire".
Desi nu a dovedit in niciun fel contributia sa, instanta de fond a admis cererea sa reconventionala in mod arbitrar doar pe baza marturiei mincinoase a unui martor care era ruda si a carui declaratie a solicitat sa fie inlaturata, ascultarea acestui martor fiind prohibita de lege.
Referitor la motivul 1 de apel:
Instanta de fond a admis cererea  reconventionala a paratului fara sa tina seama de prezumtia legala a  comunitatii de bunuri prevazuta de art. 30 Codul Familiei, fara sa tina seama de probele propuse, de prezumtia ca intre parintii partilor a existat o intelegere, in sensul ca  parintii paratului-reclamant sa cumpere terenul pentru casa, iar parintii reclamantei-parate sa construiasca casa si celelalte acareturi. Instanta de fond nu a tinut seama nici de prezumtia ca de la data obtinerii autorizatiei de constructie 22.06.2009 de catre paratul reclamant, pana la data calatoriei 16.08.2009, nu a existat timpul fizic sa se construiasca imobilele, care nici astazi dupa 10 ani nu sunt terminate.
Paratul - reclamant a formulat obiectivele pentru raportul de expertiza dupa efectuarea acesteia, intocmindu-se un raport suplimentar de expertiza, iar instanta de fond a calculat cotele de participare numai pe baza acestui raport suplimentar.
Or, raportul de expertiza stabileste valoarea unor bunuri sau lucrari si NU COTELE DE PARTICIPARE.
 De asemenea instanta de fond nu a consemnat nimic din pledoaria finala, nu a tinut seama de concluziile noastre scrise depuse la dosar, de raspunsul la intampinare si intampinarea la cererea reconventionala.
Mai mult decat atat instanta nu a tinut seama de declaratia martorului propus de reclamanta, martora P. M., care a lucrat efectiv la ridicarea casei incepand cu fundatia si care a declarat ca ridicarea casei a inceput in luna august 1999, dupa incheierea casatoriei.
Instanta de fond practic a tinut seama doar de declaratia martorului paratului reclamant, declaratie care in mod evident trebuia inlaturata din motivele de la motivul 3 de apel.
Referitor la motivul 2 de apel apelanta arata ca au fost convocati pentru efectuarea expertizei tehnice judiciare de evaluare a imobilelor constructii cu o zi inainte de efectuarea, drept pentru care a fost imposibil sa se prezinte, iar lucrarea a fost efectuata numai in prezenta parintilor paratului - reclamant.
Astfel, expertul a evaluat imobilul principal-casa de locuit cu 9 incaperi si o suprafata construita de 179 mp o valoare de circulatie derizorie de 147.336 lei; anexe gospodaresti compuse din sura, grajd, magazie, bucatarie de vara, garaj si beci la 10.247 1ei; 72 ml de gard cu fundatii si elevatii din beton si scandura inalte de l,5m si porti metalice, initial la 806 lei, corectata la 6.698 lei; fantana 1.560 lei.
Este limpede pentru apelanta ca expertul a calculat o valoare mult mai mica pentru valoarea de circulatie a imobilelor la presiunea parintilor paratului-reclamant, fiind influentat in acest sens. In obiectiunile formulate la raportul de expertiza pe aceste aspecte, raspunsul expertului a fost nesatisfacator, aplicand coeficienti in mod arbitrar, nefiind cei actuali.
Din acest motiv solicita sa se dispuna refacerea raportului de expertiza pentru stabilirea valorii reale de circulatie a imobilelor constructii.
Referitor la motivul nr. 3 de apel, apelanta arata ca martorul propus de paratul reclamant avea obligatia sa declare daca este ruda cu partea pentru care declara, conform chiar specificatiei din semnarea declaratiei (fila 122). Instanta de fond, desi  avea obligatia sa intrebe martorul daca este ruda cu partea, nu a respectat aceasta obligatie, iar martorul nu a fost intrebat  pe acest aspect.
Martorul a ascuns faptul ca este fratele mamei paratului - reclamant, iar declaratia sa este complet mincinoasa si in favoarea paratului-reclamant. Reprezentantul legal al reclamantei nu a cunoscut acest aspect la data cand martorul a fost ascultat, a aflat ulterior ca martorul avea un grad de rudenie cu partea, prohibit de lege si a invederat instantei sa inlature declaratia acestui martor. Cu toate acestea, in luarea hotararii de catre instanta, declaratia acestui martor a constituit proba principala.
Privind motivul al 4-lea de apel, apelanta arata ca martorul sau, pal Manuela, a fost o persoana neutra, care cunostea exact ca parintii reclamantei au fost aceia care au participat major la ridicarea constructiilor, dat in timpul audierii a fost in permanent hartuita de aparatorul paratului - reclamant si in final s-a consemnat gresit ca aceasta ar cunoaste ceea ce a declarat doar de la parintii reclamantei - parate.
Referitor la motivul cu nr. 6 apelanta arata ca desi a dovedit ca a contribuit majoritar la edificarea  casei si anexelor, dotarea lor, fiind bunuri comune cu un regim de proprietate in devalmasie , a dat dovada de buna credinta si a solicitat doar cota de 50% conform prezumtiei legale a comunitatii de bunuri prevazute de art. 30 din Codul familiei. Din actele depuse de reclamanta parata rezulta ca in anul 2005 aceasta a avut contract de munca permanent, castigand 900 Euro pe luna, spre deosebire de paratul reclamant, care a lucrat doar sporadic. Pana la plecarea in Italia in anul 2004, partile au locuit la parintii reclamantei parate, au fost intretinute de acestia, iar reclamanta parata a avut ajutor de insotitor pentru persoane cu handicap, respectiv pentru mama sa.
Arata ca din declaratiile martorei propuse de apelanta, P. M., fila 123, rezulta ca reclamanta si parintii sai au contribuit majoritar la edificarea casei, anexelor, finisarilor si dotarilor si ca reclamanta a avut un venit de 900 Euro/luna, din care a trimis pentru finalizarea constructiilor.
Paratul reclamant a depus in ultima clipa a judecarii fondului cauzei un contract de munca pentru perioada 2003-2008, despre care are indicii certe ca este un act fals, lucru pe care il va dovedi.
In drept apelanta invoca prevederile art. 282, 287-298 Cod procedura civila.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, audierea unui martor, interogatoriul paratului - reclamant, expertiza tehnica judiciara de evaluare a valorii de circulatie a imobilelor constructii, supuse partajului.
Intimatul P. C. a formulat intampinare la apelul formulat de catre reclamanta, solicitand respingerea acestuia ca neintemeiat, mentinerea hotararii instantei de fond ca fiind temeinica si legala si obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata.
In cuprinsul intampinarii apelantul invoca urmatoarele:
Apelanta este nemultumita de faptul ca in masa bunurilor comune, instanta de fond a apreciat ca nu se cuprind imobilele constructii si ca in mod nelegal si nejustificat partile au doar un drept de creanta reprezentat de contravaloarea imbunatatirilor aduse casei in cote de cate 50 % pentru fiecare.
Prezumtia legala a comunitatii de bunuri opereaza pentru bunurile dobandite in timpul convietuirii partilor si nu asupra bunurilor proprii.
Reclamanta, care avea sarcina probei, nu a facut nicio dovada ca imobilul casa a fost ridicat anterior casatoriei cu contributia ambelor parti.
In fapt, casa a fost ridicata nu numai ca anterior casatoriei, dar initial si fara autorizatie, pe care intimatul o obtine cu cateva luni mai tarziu, respectiv in iunie 1999. Nu exista intre parti nicio intelegere cu privire la o eventuala casatorie la data edificarii constructiei, pentru ca sa poata justifica intentia partilor de a investi intr-o viitoare constructie.
Fata de probele care s-au administrat in cauza cu privire la regimul juridic al constructiei, posibilitatile materiale de a edifica un imobil rezulta ca imobilul este proprietatea paratului, iar partile au un drept de creanta.
La data casatoriei partilor, mama reclamantei, dupa un diabet sever, a ramas paralizata si imobilizata la pat. Tatal reclamantei fusese operat de coxartroza la ambele picioare si de asemenea nu se putea deplasa. Pentru aceasta interventie complicata, paratul a contribuit cu bani. Ambii parinti ai reclamantei au fost agricultori, cu o pensie modica de CAP si fara alte surse de venit si nu au avut posibilitatea de a-si ajuta material fiica.
Cu privire la valorile stabilite prin raportul de expertiza, intimatul arata ca acestea au fost evidentiate corect in raport de coeficientul de actualizare pe anul 2008 elaborat de INCERC publicat in Buletin CET nr. 109) folosindu-se cele doua criterii: cursul dolarului si tipul constructiei.
Instanta nu putea sa tina cont de pledoariile avocatilor neraportate la probe. Or, pe reclamanta nu a impiedicat-o nimic sa si dovedeasca sustinerea acesteia cu privire la calitatea de bun comun al constructiei.
Imobilul a fost construit cu contributia exclusiva a paratului, cu ajutorul material al parintilor sai, care au o foarte buna stare materiala, crescatori de animale, beneficiari ai unei asociatii familiale cu obiectiv comercializarea materialelor de constructii. Toti fratii paratului, in numar de trei, sunt plecati de multi ani la munca in strainatate (America, Irlanda si Italia). Tatal paratului a fost la munca in Israel inainte de casatoria partilor si apoi in Italia, unde a castigat foarte bine si a putut sa-si ajute fiul la edificarea constructiei. In perioada ridicarii casei, tatal reclamantului de meserie tamplar – zidar - faiantar, a ridicat casa personal ajutat de o echipa de specialisti, pe care i-a platit acesta. Toti cei patru copii ai familiei P. au case ridicate anterior casatoriei lor.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, intimatul arata urmatoarele:
Instanta a tinut cont de obiectiunile formulate de reclamanta cu privire la efectuarea raportului de expertiza, dar oricum acest raport de expertiza a stabilit valori corecte.
Reclamanta nu a fost la nici un termen la instanta, este plecata in strainatate si astfel nu avea posibilitatea sa participe la o expertiza, chiar daca convocarea acesteia se facea cu mult timp inainte, astfel ca obiectiunile facute cu privire la acestea sunt neintemeiate.
Intimatul nu este de acord cu refacerea raportului de expertiza pe motivul invocat de apelanta.
Cu privire la cel de-al treilea motiv de apel intimatul sustine:
Se invoca imprejurarea ca martorul propus de acesta este ruda cu intimatul. Lucrul acesta il cunostea aparatorul reclamantei apelante si nu s-a opus la audierea acestuia. Este surprinzator ca se invoca imprejurarea ca declaratia martorului paratului nu a fost inlaturata, fara a preciza insa ca P. M., martora reclamantei audiata de instanta este ruda in grad prohibit de lege, nepoata de frate .
Referitor la cel de-al patrulea motiv de apel intimatul arata urmatoarele.
Pal Manuela nu a fost o ,,persoana neutra", ci nepoata de frate si aceasta a avut grija de parintii reclamantei si nu a ajutat cu nimic la constructie. Declaratia acesteia este neconcludenta solutionarii aspectului legat de calitatea de bun comun sau propriu al constructiei.
Referitor la cel de-al cincilea motiv de apel intimatul arata urmatoarele.
Paratul din anul 2003 este la munca in Italia fiind angajat cu contract de munca pe perioada nedeterminata si nu putea sa vina la proces, motiv pentru care si-a angajat avocat, ca de altfel si reclamanta. Din acest considerent nu a putut sa raspunda la interogatoriu. Celelalte afirmatii facute de apelanta sunt gratuite.
Referitor la cel de-al saselea motiv de apel intimatul arata urmatoarele.
Reclamanta nu a dovedit contributia „majoritara" la dobandirea bunurilor, ea a fost incadrata la fel ca si paratul intimat in strainatate, dar comparand veniturile castigate de parat cu cele ale reclamantei, se poate observa o diferenta de cel putin 50 %. Paratul castiga 1.197 Euro pe luna, iar parata in jur de 522 euro. Dreptul de creanta stabilit de instanta ca fiind de cate 50 % a fost stabilit corect, chiar daca intimatul avea indreptatirea sa ceara eventual o cota mai mare. S-au depus la dosarul cauzei inscrisuri in acest sens cu castigurile realizate in strainatate ale partilor.
Reclamanta apelanta, incepand cu al doilea an de munca in Italia si-a facut card si veniturile realizate de aceasta erau depuse pe card la dispozitia exclusiva a acesteia.
Analizand apelul declarat de reclamanta parata Pal Manuela, in raport de motivele invocate, Tribunalul a constatat ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente:
In ce priveste critica apelantei de neincludere la masa de partaj a constructiilor, instanta retine ca din probele administrate in cauza rezulta cu evidenta ca imobilul – casa a fost edificat pana la rosu exclusiv de catre paratul reclamant P.C. anterior casatoriei, chiar daca autorizatia de construire a fost eliberata ulterior, la data de 22.06.2009. Relevanta sub acest aspect este declaratia martorului P. C., care confirma faptul edificarii casei ,,pana la rosu” in perioada anterioara casatoriei de catre paratul reclamant cu ajutorul parintilor sai, lucrarea respectiva incepand in luna martie a anului 2009. Aceasta declaratie se coroboreaza cu declaratia martorului I. A., martor contestat de catre apelanta la data judecarii in fond a cauzei si nu la data incuviintarii audierii acestuia de catre instanta. Insa, pentru a fi inlaturate orice suspiciuni ale apelantei privind obiectivitatea imprejurarilor relatate de catre martorul mentionat, tribunalul va acorda relevanta martorului audiat  in faza de judecata a apelului, martor care, asa cum s-a mentionat mai sus confirma imprejurarile de fapt sustinute de parat privind momentul edificarii constructiei. De asemenea, intemeiat prima instanta nu a luat in considerare declaratia martorei P. M., care a luat la cunostinta in mod indirect, de la reclamanta si parintii acesteia, de perioada si modalitatea realizarii lucrarilor de constructie.
In ce priveste critica neaplicarii institutiei achiesarii paratului la pretentiile reclamantei conform art. 225 Cod procedura civila, urmare a faptului ca paratul nu s-a prezentat la interogatoriu, tribunalul retine ca si aceasta critica este nefondata, aceasta deoarece paratul nu a stat in pasivitate, ci si-a formulat probe in dovedirea pretentiilor sale si in aparare fata de pretentiile reclamantei. Institutia achiesarii este facultativa si intervine numai in situatia in care nu este posibila administrarea altor probe, prin care sa se stabileasca imprejurarile reale ale cauzei. Ori, in speta, chiar daca paratul nu s-a prezentat personal la data formularii interogatoriului (anterior, paratul a raspuns la alt interogatoriu formulat de reclamanta-fila 60), acesta prin aparatorul sau a solicitat administrarea de probe in cauza.
Tot in materia probelor, apelanta a criticat evaluarea realizata bunurilor imobile, invocand subevaluarea acestora, aratand totodata ca expertul nu a convocat in timp util partile la fata locului.
Din actele dosarului rezulta ca apelanta a fost convocata la data de 09.06.2009 (fila 110) pentru data de 11.06.2009 la domiciliul ales la aparatorul sau, existand timpul necesar deplasarii la locul efectuarii expertizei. Chiar daca aparatorul partii nu s-a putut prezenta in timp util, partea nu a fost prejudiciata, deoarece aceasta a formulat obiectivele expertizei anterior (fila 90), iar ulterior a formulat obiectiuni, care au fost incuviintate de catre instanta, expertul raspunzand la acestea pentru termenul din 19.09.2009 (fila 147).
Privind fondul lucrarii de expertiza imobiliara intocmit in cauza, cu privire la care apelanta a invocat stabilirea unei valori derizorii pentru imobile, instanta retine ca, prin raspunsul la obiectiuni, expertul isi mentine fundamentat stiintific si in baza normelor specifice de calcul, raportul de expertiza intocmit initial, cu corectarea doar a unei erori de redactare, neexistand nici un indiciu care se convinga instanta ca valoarea lucrarilor de imbunatatire, pentru care s-a retinut o contributie comuna, ar fi incorect stabilita.
In cererea de apel, reclamanta se mai refera la cota de contributie a partilor la dobandirea bunurilor comune retinute de prima instanta de fond, sugerand ca ar avea o cota mai mare de 50%.
Cu privire la aceste aspect, tribunalul a retinut ca la prima instanta, reclamanta a solicitat o cota de contributie egala la dobandirea bunurilor comune, ca aceasta solicitare noua nu poate fi modificata in calea de atac, fiind inadmisibila in raport de dispozitiile art. 294 Cod procedura civila.
Astfel, tribunalul a retinut ca hotararea primei instante este legala si temeinica, atat sub aspectul bunurilor care compun masa de partaj, al cotei de contributie, cat si cu privire la natura dreptului cuvenit reclamantei ca urmare a contributiei sale  la efectuarea imbunatatirilor aduse imobilului.
In consecinta, pentru considerentele de fapt si de drept retinute, Tribunalul, in tem. art. 296 Cod procedura civila, coroborat cu dispozitiile legale mai sus enuntate, a respins, ca nefondat apelul declarat de reclamanta parata P. M. impotriva sentintei civile nr. 2366 din 18 sept. 2009 pronuntata de Judecatoria Roman, jud. Neamt.