Recurs impotriva deciziei de desfiintare cu retinere si a celei pronuntate dupa retinerea spre rejudecare. Servituti - de vedere si picatura a stresinii; obligatie de a face - ridicare constructie; despagubiri si daune cominatorii

       2. Recurs impotriva deciziei de desfiintare cu retinere si a celei pronuntate dupa retinerea spre rejudecare. Servituti - de vedere si picatura a stresinii; obligatie de a face - ridicare constructie; despagubiri si daune cominatorii
  
      Drept procesual civil; drept civil.

- art. 998, 999, 611, 615 C.civil
- art.109, 304 pct. 7, 9, 294 alin.2 C.pr.civ.
- art. 21 Constitutie
- art. 6 CEDO

      Nerecurarea deciziei de desfiintare cu retinere impiedica partea ce a recurat numai decizia din rejudecare de a mai sustine cu sanse de reusita in recurs critici vizand-o pe prima;;
      In absenta motivelor de nelegalitate si prin invocarea in recurs a unor critici nesustinute in apel nu poate fi primit recursul.
      Lasarea cuantumului daunelor cominatorii la aprecierea instantei impiedica partea de a-l mai putea contesta.
      Exceptia inadmisibilitatii actiunii in despagubiri pentru necontestarea actelor administrative in baza carora s-au efectuat lucrarile cauzatoare de prejudiciu, nu poate fi admisa in conditiile in care cauza pretentiilor este raspunderea civila delictuala si fara a se aduce atingere dreptului partii de acces efectiv la o instanta.
       Nefinalizarea lucrarii de constructie nu prezinta relevanta din prisma interdictiei instituite de art. 611 C.civil, in conditiile in care sunt indeplinite toate conditiile textului.
      Necontestarea concluziilor expertizei cu privire la cuantumul despagubirilor inlatura dreptul partii interesate de a-l mai critica in recurs ca si motiv distinct.

      Curtea de Apel Bacau - Sectia civila, minori si familie, conflicte de munca si asigurari sociale
 Decizia. nr. 40/20.01.2010

      Prin Sentinta civila nr. 6147 din 2.07.2008, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosar nr. 4918/180/2007 s-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamantul S.S. in contradictoriu cu paratii C.T. si C.V. si, in consecinta:
      - au fost obligati paratii ca la imobilul proprietate, situat in Bacau, sa-si construiasca sisteme de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor;
      -  au fost obligati paratii ca la acelasi imobil sa desfiinteze servitutea de vedere creata asupra imobilului vecin, proprietate a reclamantului;
      - au fost obligati paratii la plata catre reclamant a sumei de 9265 Ron reprezentand prejudiciu cauzat cu ocazia lucrarilor de construire a imobilul propriu.
       - a fost obligat reclamantul la plata sumei de 200 Ron catre parati cu titlu de cheltuieli de judecata.
      Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarele:
      In baza autorizatiei de desfiintare nr. ---/2005, paratii au realizat demolarea imobilul locuinta, regim de inaltime parter, in suprafata construita de 116 mp, situata in Bacau, in locul acesteia fiind edificata o constructie cu regim de inaltime P+1+M, in suprafata desfasurata  de 449,80 mp, in baza autorizatiei de constructie nr.---/2005.
     La baza autorizatiei de desfiintare mentionate mai sus a stat acordul de vointa exprimat de reclamant in cuprinsul declaratiei autentificate nr. ---/2005, reclamantul fiind proprietarul imobilului alipit de imobilul proprietatea paratilor.
     In ce priveste verificarea conformitatii imobilului construit cu dispozitiile legale in vigoare, in cauza a fost efectuata o expertiza tehnica specialitatea constructii.
     Concluziile expertului au fost in sensul ca imobilul proprietatea paratilor prezinta mai multe goluri (imobilul fiind in faza de constructie), situate la o distanta mai mica de 1.90 m de linia de hotar ce separa proprietatile partilor, acestea fiind dispuse in felul urmator: la parter geam camera centrala termica, geam baie, casa scarii, iar la etaj geam baie;
     S-a apreciat astfel de catre instanta ca se impune admiterea  cererii de chemare in judecata sub aspectul desfiintarii servitutilor de vedere, modalitatile de aducere la indeplinire  a acestei obligatii de catre parati fiind enumerate de catre expert in cuprinsul raportului de expertiza (cap II, pct. 2).
     Instanta a apreciat ca si capatul de cerere privind obligarea paratilor la a-si construi sisteme de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul acestora, trebuie admis intrucat,  la momentul efectuarii raportului de expertiza, apele pluviale erau  evacuate prin aruncator, fapt de natura sa cauze prejudicii imobilului reclamantului.
     In ce priveste  acest din urma capat de cerere, instanta a luat act si de faptul ca imobilul proprietatea paratilor este in curs de construire, insa acest aspect nu a fost apreciat ca fiind de natura a-i exonera de obligatia executarii cu precadere a lucrarile mentionate, mai ales  in conditiile in care durata de executie a cladirii ramane incerta.
     Cat priveste capatul de cerere privind demolarea partii de constructie ce nu respecta distanta legala fata de imobilul proprietatea paratilor, instanta a constatat ca trebuie respins, intrucat, reclamantul nu a indicat  temeiul legal in baza caruia a formulat o asemenea cerere.
     Cum in cauza s-a stabilit, prin raportul de expertiza, ca acoperisul casei proprietatea paratilor, nu depaseste aerian limita de hotar dintre cele doua proprietati, s-a respins in consecinta si capatul de cerere avand ca obiect demolarea partii din acoperis ce depaseste aerian limita  proprietatii reclamantului.
     In ce priveste prejudiciile mentionate in cererea de chemare in judecata si a caror reparare s-a solicitat, instanta a observat ca, intr-adevar, expertul a identificat la imobilul reclamantului o serie de degradari - respectiv infiltratii in umplutura camerei si holului de acces din casa veche, infiltratii in peretele hotar, umflarea tencuielilor interioare si fisuri in peretii casei vechi sub aspectul cauzei  acestor degradari -, cauza lor fiind, cu o probabilitate foarte mare, tasarea fundatiei  din zona peretelui  de delimitare  spre proprietatea paratilor, urmare a demolarii pentru a face loc constructiei noi. Prin  urmare, instanta a apreciat ca intre degradarile aparute la imobilul proprietatea reclamantului si demolarea imobilului vechi, proprietatea paratilor, exista legatura de cauzalitate, avand in vedere ca la partea de imobil ce nu a fost lipita de cel al paratilor nu s-au constatat astfel de consecinte negative.
     In aceste conditii si  avand in vedere si disp. art. 998 si 999 C.civ, instanta a apreciat  cererea reclamantilor de a fi obligati paratii la acoperirea prejudiciului creat prin demolarea imobilului vechi proprietatea acestora ca fiind  intemeiata.
     S-a observat  insa  din continutul raportului de expertiza faptul ca in ce priveste aceste degradari, ele nu sunt cauzate in intregime de lucrarile de demolare executate la imobilul proprietatea paratilor, ci si de executarea neconforma a imobilului reclamantului, in conditiile in care acest imobil a fost alipit la imobilul cumparat de parati; acest aspect a fost retinut  la aprecierea reparatiei pe  care a acordat-o reclamantului, constand in contravaloarea lucrarilor de renovare in interiorul locuintei, costuri evaluate de expert  si detaliate in anexa la raportul de expertiza, eventualele costuri legate de consolidarea locuintei urmand a fi suportate de reclamant. Deci instanta a obligat pe parati la plata sumei de 9265 RON reprezentand prejudiciu cauzat cu ocazia lucrarilor de construire a noului imobilul.
     Impotriva acestei solutii au declarat apel reclamantul si paratii, cauza inregistrandu-se pe rolul Tribunalului Bacau sub nr. 4918/180/2007.
      Prin D.civ. nr. 55/A/16.02.2009, Tribunalul Bacau a respins ca nefondat apelul paratilor si a admis apelul reclamatului, anuland in parte S.civ. 6147/2008 sub aspectul nepronuntarii asupra capetelor de cerere avand ca obiect plata daunelor cominatorii si autorizarea reclamantului ca pe cheltuiala paratilor sa aduca la indeplinire obligatiile dispuse in sarcina acestora; s-a retinut cauza spre rejudecare in limitele aratate si s-a fixat termen la 23.03.2009.
  S-au retinut in argumentarea respectivei solutii urmatoarele:      
      Apelantii-parati au criticat sentinta pentru ca:
   - in mod gresit s-a respins exceptia inadmisibilitatii de vreme ce pana in prezent reclamantul nu a promovat nici o actiune pentru anularea autorizatiei de desfiintare nr.---/2005 sau a autorizatiei de constructie nr.---/2005 (in baza carora a fost demolata vechea constructie si a fost edificata actuala), astfel incat nu poate cere demolarea unei parti de constructie realizata in baza unei autorizatii valabile;
   - in mod gresit s-au admis  capetele de cerere ce priveau desfiintarea servitutii de vedere si cel cu privire la obligarea lor la construirea sistemelor de captare a apelor pluviale, deoarece imobilul pe care l-au edificat este neterminat, iar proiectul prevedea construirea sistemelor de captare a apelor pluviale si montarea de zidarie”tip Nevada” (caramida de sticla opaca ce permit doar iluminarea nu si vederea), astfel incat actiunea a fost admisa prematur; si ca practic, aceste prestatii urmau, oricum, a fi executate;
   - in mod gresit au fost obligati la plata sumei de 9265 lei reprezentand prejudiciu, deoarece casa reclamantului a fost lipita de peretele vechi al casei lor (care s-a folosit de fatada peretelui lor), iar atunci cand au demolat vechea constructie, i-au lasat reclamantului peretele proprietatea lor si fundatia acestuia; astfel incat concluzia expertului, conform careia degradarile aparute la imobilul reclamantului nu sunt cauzate de demolarea casei vecine, ci de executia neconforma a casei reclamantului de la inceput, este pertinenta.
      Au mai precizat apelantii-parati ca apare ca inechitabil sa fie obligati la plata unor despagubiri, atata timp cat deteriorarile constatate sunt cauzate de neexecutia conforma de la inceput a casei reclamantului, sens in care a conchis si expertul, si ca ei, cu buna credinta, au executat niste lucrari menite sa puna in siguranta cladirea acestuia si care aveau o legatura de cauzalitate directa cu demolarea casei lor.
      Apelantul-reclamant a criticat solutia primei instante deoarece, in dispozitivul hotararii atacate, nu a raspuns la toate capetele de cerere, respectiv nu a fost solutionat capatul de cerere avand ca obiect autorizarea de a aduce la indeplinire obligatiile stabilite in sarcina paratilor, pe cheltuiala acestora, si aplicarea sanctiunii obligarii la daune cominatorii pe fiecare zi de intarziere, pana la indeplinirea obligatiilor de la punctele 1,2 si 3.
      A mai precizat apelantul-reclamant ca instanta nu s-a pronuntat, in dispozitiv, cu privire la cererea de demolare a partii de constructie ce nu respecta distanta legala fata de imobilul proprietatea lor, dar in motivare il resping, si ca, desi a apreciat ca intre degradarile aparute la imobilul lui si demolarea imobilului vechi, exista legatura de cauzalitate, a respins solicitarea de a obliga paratii la costuri legate de consolidarea locuintei.
      Analizand apelul promovat de apelantii-parati, tribunalul a constatat urmatoarele :
      In mod corect, prin incheierea pronuntata la data de 17 septembrie 2007, Judecatoria Bacau a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii (cel putin in ceea ce priveste capatul de cerere privind demolarea constructiei) invocata de parati, motivat de faptul ca imobilul constructie a fost ridicat in baza unei autorizatii de constructie perfect valabila si necontestate de catre reclamant; tot corect s-a retinut ca nerespectarea prevederilor legale cu privire la distanta minima dintre constructii, la servitutea de vedere, precum si cu privire la picatura de streasina, poate fi cauzata fie de imprejurarea ca s-a construit in baza unor autorizatii de constructie emise nelegal, fie ca urmare a nerespectarii planului de constructie (aspect care urmeaza a fi stabilit dupa administrarea probelor) si ca este excesiv a se pretinde titularului unui drept incalcat prin emiterea unei autorizatii nelegale sa solicite in prealabil anularea acesteia.
      Solutia primei instante de admitere a capetelor de cerere privind desfiintarea servitutii de vedere si obligarea paratilor la construirea sistemelor de captare a apelor pluviale a fost apreciata, de asemenea, ca temeinica, fiind corect argumentata, urmare a analizarii probatoriului administrat si fundamentata pe concluziile raportului de expertiza tehnica intocmit in cauza.
      Expertul tehnic a precizat, astfel, ca imobilul paratilor prezinta mai multe goluri (chiar daca spre peretele fostei lor locuinte perete care nu a fost demolat, in continuarea caruia se afla inca, si alte constructii proprietatea reclamantului), respectiv la parter geamurile de la centrala termica si baie (in prezent geamuri clare) si casa scarii (in prezent folie), iar la etaj geamul de la baie; a propus expertul ca geamurile de la centrala termica si bai sa fie inlocuite cu geamuri mate, inchiderile duble putand fi reduse doar la inchidere oscilobatanta, iar golurile de la casa scarii sa fie inchise cu tamplarie cu geam mat sau tip vitraliu sau cu caramizi Nevada.
      A retinut de asemenea expertul ca in prezent colectarea apelor pluviale la imobilul paratilor se realizeaza prin aruncator, fapt ce creeaza prejudicii ambelor constructii (inclusiv a reclamantului) deoarece la o cantitate semnificativa a precipitatiilor se produc stropiri ale ambilor pereti din zona, precum si baltiri.
      S-a mai observat si ca situatia de fapt identificata la momentul efectuarii expertizei, respectiv existenta golurilor la imobilul proprietatea paratilor si lipsa sistemelor de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor, este de natura a crea prejudicii reclamantului, iar faptul ca imobilul paratilor este in curs de construire, putand fi remediate in viitor acele deficiente, nu este de natura a-i exonera de obligatia de a executa cu precadere lucrarile anterior enumerate.
      In ceea ce priveste obligarea paratilor la plata sumei de 9265 lei reprezentand contravaloare prejudiciu, tribunalul a retinut ca, in urma constatarilor efectuate in teren, la casa proprietatea reclamantului, expertul a identificat mai multe degradari (enumerate la fila 7 din raport) si a precizat ca o parte din acestea au fost cauzate de demolarea casei paratilor si ridicarea celei noi, iar o parte au fost determinate de executia neconforma de la inceput, a imobilului de la nr.91. Prin urmare, acelasi expert a stabilit valoarea lucrarilor necesare pentru repararea finisajelor interioare deteriorate la imobilul reclamantului (enumerate in anexa) cauzate de demolarea constructiei paratilor, precizand ca devizul nu cuprinde nici un fel de lucrari necesare pentru reabilitarea cladirii (executate neconform de la inceput).
      Fata de concluziile expertizei, tribunalul a constatat ca solutia data de prima instanta acestui capat de cerere este corecta.
      Imprejurarea ca paratii au executat o serie de lucrari menite sa puna in siguranta cladirea reclamantului (lucrari care, potrivit expertului necesita finalizari sau reamenajari pentru conformare) nu au fost considerate a fi de natura a-i exonera de obligatia de a-l despagubi pe reclamant pentru prejudiciul cauzat prin demolarea constructiei si edificarea actualului imobil.
      Fata de acestea  si avand in vedere dispozitiile art.295 Cod procedura civila, tribunalul a constatat ca apelul paratilor este nefondat, astfel incat l-a respins.
      In ceea ce priveste apelul promovat de reclamant, tribunalul a constatat ca acesta este intemeiat sub aspectul primului motiv invocat.
      Astfel, intr-adevar, prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. 4918 din data de 9 mai 2007, reclamantul a solicitat obligarea paratilor sa demoleze partea de constructie care nu respecta distanta legala fata de imobilul proprietatea sa, precum si partea dinspre vest a stresinii acoperisului care depaseste limita proprietatii sale si face ca apele pluviale sa se scurga pe terenul si casa sa sau sa fie obligati sa-si construiasca sisteme de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor; sa fie obligati sa desfiinteze servitutea de vedere creata contrar legii, toate aceste obligatii sub sanctiunea platii de daune cominatorii; sa fie autorizat ca, pe cheltuiala paratilor, sa aduca la indeplinire aceste obligatii, si sa fie obligati acestia la plata contravalorii prejudiciului cauzat cu ocazia lucrarilor de construire a imobilului casa si a demolarii imobilului vechi.
      Prin sentinta apelata, instanta a solutionat actiunea, mai putin sub aspectul capetelor de cerere privind autorizarea reclamantului de a executa, pe cheltuiala paratilor, obligatiile stabilite in sarcina acestora si obligarea la plata de daune cominatorii.
      S-a observat astfel, ca instanta a rezolvat procesul intrand in cercetarea fondului (in  cauza nefiind incidente dispozitiile art.297 alin.1 Cod procedura civila), dar nu s-a pronuntat cu privire la cererile alternative, astfel cum au fost formulate de reclamant, situatie de fapt care atrage nulitatea partiala a hotararii apelate doar cu privire la acest aspect.
      Raportat la aceasta situatie de fapt si avand in vedere dispozitiile art.297 alin.2 Cod procedura civila, tribunalul a admis apelul promovat de reclamant, a anulat sentinta civila apelata sub aspectul nepronuntarii cu privire la cele doua capete de cerere  si a retinut cauza spre judecare pentru ca partile sa formuleze concluzii in acest sens.
      Celelalte motive invocate de reclamant au fost apreciate ca  nefondate.
      Astfel prima instanta s-a pronuntat cu privire la cererea avand ca obiect obligarea la demolarea unei parti din constructia paratilor, in conditiile in care a admis in parte actiunea, iar solutia de respingere  a fost motivata.
      Paratii au fost obligati in mod corect doar la plata contravalorii lucrarilor necesare pentru repararea finisajelor interioare la imobilul reclamantului, deteriorari cauzate de demolarea constructiei acestora, nu si la plata contravalorii lucrarilor necesare pentru reabilitarea cladirii de vreme ce expertul a conchis ca parte din degradari au fost determinate de faptul ca locuinta reclamantului a fost executata neconform de la inceput.
      In retinerea cauzei spre rejudecare s-a pronuntat D.civ. 177/11.05.2009 prin care s-a admis capatul de cerere privind daunele cominatorii formulata de reclamanti si, drept urmare, au fost obligati paratii sa plateasca reclamantului daune cominatorii in cuantum de 8 lei pentru fiecare zi de intarziere pana la indeplinirea obligatiilor dispuse prin S.civ. 6147/2008 a Judecatoriei Bacau privind construirea sistemului  de captare a apelor pluviale si desfiintarea servitutii de vedere.
      S-a respins ca nefondat capatul de cerere privind autorizarea reclamantului de a construi pe cheltuiala paratilor. Au fost obligati paratii la 4,15 lei cheltuieli de judecata.
      In termen legal, motivat si timbrat adecvat cu timbru judiciar de 5 lei si taxa timbru de 320 lei, impotriva Deciziilor 55/2009 si 177/2009 s-a declarat recurs de catre parati, cauza fiind inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bacau sub nr. 4918/180/2007.
      Impotriva D.civ. 177/2009, in termen, motivat si legal timbrat cu timbru judiciar de 3 lei si taxa timbru de 223 lei, a declarat recurs reclamantul, cauza inregistrandu-se pe rolul Curtii de Apel Bacau sub acelasi nr. 4918/180/2007.
      Criticile formulate de catre recurentul reclamant, intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct.7 si 9 C.pr.civ., au vizat, in esenta, urmatoarele:
      - nepronuntarea nici uneia dintre instantele de fond asupra capetelor de cerere privind demolarea partii de constructie care nu respecta reglementarile legale in vigoare, respectiv demolarea stresinii care intra aerian pe proprietatea sa; In consecinta, a apreciat ca se impune casarea cu trimitere spre rejudecare la instanta de fond, cu indrumarea de a se efectua o expertiza pentru lamurirea cauzei sub aspectele respectiv
      -acordarea unui cuantum insuficient al despagubirilor necesare acoperirii cheltuielilor facute pana in prezent cu reparatia imobilului, in conditiile in care, conform expertizei, pentru reparatia fundatiei si a peretelui exterior mai necesita si alte cheltuieli neavute in vedere de catre instanta pana in acest moment.
      - nemotivarea modalitatii de calcul a cuantumului daunelor cominatorii acordate in apel si faptul ca sunt foarte reduse astfel incat dau paratilor posibilitatea de a nu respecta hotararea.
      Drept urmare, a solicitat admiterea recursului si trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea rezolvarii cererii sub toate aspectele, cu cheltuieli de judecata reprezentand taxe judiciare si onorariu avocat.
      In ceea ce priveste criticile formulate de parati referitor la D.civ. 55/A/2009, acestea au vizat in esenta netemeinicia sa, sub urmatoarele aspecte:
      - gresita respingere a exceptiei inadmisibilitatii actiunii in conditiile necontestarii valabilitatii celor doua acte administrative in baza carora s-au facut lucrarile la imobilul lor     ( autorizatia de demolare ---/2005 si autorizatia de constructie ---/2005 ).
      - gresita admitere a capetelor de cerere privind desfiintarea servitutii de vedere si, respectiv, de obligare a lor la construirea sistemelor de captare a apelor pluviale in conditiile in care lucrarile de finisare ale imobilului nu erau finalizate, cu consecinte asupra cheltuielilor de judecata.
      - gresita obligare la despagubiri catre reclamant din moment ce: degradarile la imobilul acestuia nu sunt consecinta actelor lor, ci a modului deficitar in care acesta si-a construit propria locuinta prin lipirea de vechiul imobil al paratilor; au lasat acestuia peretele vestic al proprietatii lor de la nr. 89 si fundatia aferenta pentru ca locuinta de la nr. 91  sa se sprijine in continuare de el; au efectuat multiple lucrari menite sa puna in siguranta cladirea reclamantului evidentiate si in expertiza.
      Referitor la D.civ. 177/2009, recurentii parati au sustinut nelegalitatea sa sub aspectul obligarii la daune cominatorii pana la indeplinirea obligatiilor stabilite de catre prima instanta, desi isi indeplinisera toate acele obligatii o data cu finalizarea constructiei (inchis golurile din pereti cu zidarie tip Nevada ce asigura doar lumina, nu si vederea; captarea apelor pluviale printr-un sistem cu scurgere pe terenul propriu)
      In atare imprejurari, au solicitat, admiterea recursului, modificarea in tot a deciziilor instantei de apel in sensul admiterii apelului propriu, respingerii apelului reclamantului, schimbarea sentintei in sensul respingerii in tot a actiunii, cu cheltuieli de judecata reprezentand doar taxe judiciare.
      Legal citate partile au fost asistate de aparatori care au formulat concluzii de respingere reciproca a recursurilor promovate; nu s-au formulat intampinari, concluzii scrise ori alte cereri.
      Nu s-au administrat probe noi in recurs.
      Examinand recursurile in raport cu actele si lucrarile dosarului, de motivele de recurs invocate si fata de disp. art. 304, 312 C.pr.civ. Curtea de Apel a constatat ca:
      * Recursul promovat de reclamantul S.S. impotriva D.civ. 177/2009 este neintemeiat, justificat de urmatoarele:
      1. Necontestand legalitatea D.civ. nr. 55/2009 a Tribunalului Bacau prin care s-a retinut cauza spre a se pronunta doar pe capetele de cerere  avand ca obiect plata daunelor cominatorii si autorizarea reclamantului ca pe cheltuiala paratilor sa aduca la indeplinire obligatiile dispuse in sarcina acestora, nu mai are deschisa posibilitatea de a invoca, cu sanse de reusita, nelegalitatea hotararii de fond si a celei de apel in retinerea spre rejudecare pentru nepronuntarea si pe capetele de cerere privind demolarea partii de constructie care nu respecta reglementarile legale in vigoare, respectiv demolarea stresinii care intra aerian pe proprietatea sa.
      De altfel, in motivarea D.civ. nr. 55/2009, Tribunalul Bacau a retinut ca pe aceste ultime doua capete de cerere instanta de fond s-a pronuntat prin admiterea in parte a actiunii si motivarea caracterului lor nefondat, aspecte necontestate de catre recurentul reclamant. Mai mult, la termenul din 4.05.2009 (fl. 52 d. tribunal), instanta de apel a respins cererea reclamantului prin aparator de completare a probatoriului pe aceste capete de cerere amintind tocmai limitele judecatii stabilite prin Dec. 55/2009.
      2. Cuantumul despagubirilor acordat la fond, prin prisma caracterului insuficient invocat de catre reclamant, nu constituie motiv de nelegalitate conform dispozitiilor art. 304 C.pr.civ., astfel incat nu poate face obiectul analizei in recurs; de altfel, aceasta critica nu poate fi primita spre analiza pentru prima data in recurs, din moment ce din motivele de apel de la fl. 7-8 rezulta ca nu a constituit motiv de apel; si nu in ultimul rand, trebuie aratat si faptul ca cu atat mai putin poate fi analizata c/valoarea eventualelor cheltuieli de reparatii ce se vor face in viitor, ele putand fi solicitate ori pe cale separata, ori in conditiile art. 294 alin.2 C.pr.civ. (ceea ce nu a operat insa in cauza).   
      3. Pentru incidenta motivului de nelegalitate invocat, prevazut de art. 304 pct.7 C.pr.civ., este necesar sa se constate lipsa motivarii solutiei recurate; Ori aceasta critica nu poate fi retinuta ca fiind operabila in speta intrucat solutia de obligare a paratilor la plata de daune cominatorii pe fiecare zi de intarziere in indeplinirea obligatiilor stabilite in sarcina lor de catre prima instanta este motivata de catre instanta de rejudecare atat sub aspectul justificarii masurii, cat si al cuantumului, apreciat ca suficient pentru atingerea scopului sau de constrangere a debitorului obligatiei de a face; a se vedea in acest sens si faptul ca nicicand pe parcursul judecatii reclamantul nu a solicitat un anumit cuantum al daunelor cominatorii, lasand la aprecierea instantei evaluarea lui; prin urmare, nu poate formula in aceasta faza procesuala critici fondate pe lipsa sa de diligenta procesuala.
      In consecinta, constatand ca motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ. nu este incident, iar cel prevazut de art. 304 pct. 9 - analizat in oricare din modalitatile de realizare prevazute de legiuitor (lipsa temeiului legal, incalcarea ori aplicarea gresita a legii) la punctele 1 si 2  nu se confirma, recursul a fost respins ca nefondat; drept consecinta, si cererea de cheltuieli de judecata a fost respinsa conform art. 274 C.pr.civ.
      * Recursul promovat de paratii C.T. si C.V. impotriva D.civ. 55/2009 a Tribunalului Bacau a fost apreciat ca neintemeiat, justificat de urmatoarele:
      1.  Nici una din criticile formulate nu vizeaza nelegalitatea acestei decizii sub aspectul solutiei de respingere a apelului formulat impotriva S.civ. 6147/2008 a Judecatoriei Bacau, ci reiau criticile de netemeinicie a solutiei primei instante.
      2. Admisibilitatea actiunii, ca si exceptie de fond, nu putea fi primita in contextul invocat - al necontestarii actelor administrative de autorizare demolare si autorizare constructie -, din moment ce actiunea de fata nu avea caracter subsidiar actiunii in anularea respectivelor acte (a se vedea cauza litigiului dedus judecatii dedus din motivarea actiunii - art. 998, 999 C.civil). Mai mult, o solutie contrara ar fi adus atingere dreptului partii reclamante de acces la o instanta, atat in acceptiunea legii romane (art. 109 C.pr.civ., art. 21 Constitutie)  cat si a celei europene (art. 6 CEDO).
      3. Nefinalizarea unor lucrari pana in momentul investirii instantei (Ex.- astuparea golurilor lasate pentru unele ferestre conform constatarilor expertizei necontestate de parati) nu inlatura aplicabilitatea interdictiei prevazute de art. 611 C.civil intrucat legiuitorul nu a limitat-o numai la ferestre, ci a extins-o si la orice deschiderile dintr-un zid (cu acelasi scop de vedere) ce nu are consimtamantul fondului dominant (cazul de fata), si nici nu a conditionat-o de finisarea respectivelor lucrari, fiind suficienta doar crearea unei brese ce s-ar putea incadra in una din cele doua variante prevazute de text ca nefiind permise.
      Sub aspectul picaturii strasinei, s-a constatat ca paratii sunt de rea credinta atunci cand sustin ca nu au finalizat inca operatiunea de colectare adecvata (conform proiectului anexa la autorizatia de constructie) a apelor pluviale, din moment ce expertul a constatat ca exista montat aruncator ce determina baltirea apei si stropirea ambelor constructii; de altfel, art. 615 C. civil impune fondului aservit adoptarea unor modalitati de deversare a apelor pluviale pe terenul sau ori pe strada, fara afectarea fondului vecin dominant, si nu e conditionat de durata operatiunilor de finalizare a constructiei.
      4. Paratii nu au fost obligati la nici un fel de cheltuieli de judecata ca urmare a respingerii apelului lor si nici la fond, in limitele pretentiilor reclamantului ce au fost admise.
      5.  Cuantumul despagubirilor la plata carora au fost obligati catre reclamant s-a stabilit in mod legal prin raportare la modul concret de cauzare a degradarilor constatate de catre expert, pe baza concluziilor expertizei Metelescu necontestate de catre parti (fl. 83-83 fond ).
In atare imprejurari, sustinerile de nelegalitate invocate au fost inlaturate si conf. art. 312 alin. 1 C.pr.civ. recursul a fost respins ca nefondat.
* Recursul promovat de paratii C.T. si C.V. impotriva D.civ. 177/2009 a Tribunalului Bacau a fost gasit ca intemeiat, justificat de urmatoarele:
Cu fotografiile aflate in plicul de la fl. 43 d. apel, paratii au dovedit indeplinirea obligatiilor stabilite in sarcina lor de catre prima instanta inca din faza apelului; prin urmare, la data pronuntarii Dec. 177/2009, pretentiile reclamantului sub aspectul construirii sistemelor  de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor  si a desfiintarii servitutii de vedere creata asupra imobilului situat la nr. 91 fusesera satisfacute (aspect necontestat nici in apel si nici in recurs de catre reclamant), iar daunele cominatorii nu-si mai gaseau finalitatea;
      In consecinta, s-a admis aceste recurs, s-a modificat in parte Dec. 177/2009 in sensul inlaturarii obligarii paratilor la plata daunelor cominatorii; au fost mentinute celelalte dispozitii ale respectivei decizii
      S-a luat act ca recurentii parati nu au solicitat cheltuieli de judecata reprezentand  onorariu avocat;
      Sub aspectul solicitarii acestor parti privind acordarea cheltuielilor de judecata reprezentand taxe judiciare, fata de  faptul ca pentru recursul admis nu s-a datorat si nici achitat vreo taxa (singura taxa achitata vizand recursul impotriva Dec. 55/2009), aceasta s-a respins ca neintemeiata.