Fapta inculpatului, administrator al unei societati comerciale, de a emite un cec avand doar semnatura sa si stampila societatii constituie infractiunea prevazuta de art.84 al.l pct.3 din Legea nr. 59/1934.

      Prin sentinta penala nr. 130/27.03.2008, pronuntata de Judecatoria Tg.Neamt, in baza dispozitiilor art. 10 lit. d si art. 11 pct.2 lit. a Cod procedura penala, a fost achitat inculpatul Y. M., pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin. 1,3 Cod penal si a infractiunii prevazute de art. 84 din Legea 59/1934, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.
      In baza art. 346 alin. 2 Cod procedura civila, a fost lasata nesolutionata latura civila a cauzei.
      S-a dispus ca onorariul aparatorului din oficiu sa fie suportat din fondul Ministerului Justitiei, iar cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
      In baza probelor administrate, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt: La data de 24.10.2005, SC P. F. SRL Tg. Neamt a achizitionat de la SC V. SRL Cracaoani, cantitatea de 23,607 m.c. cherestea, la pretul de 9847, 66 lei. Cumparatoarea nu a efectuat plata imediat, inculpatul inmanand reprezentantului societatii vanzatoare, o fila cec semnata si stampilata. Marfa a fost facturata la data de 14.11.2005, cand a fost emisa factura nr. HR 4086911/14.11.2005. Ulterior, reprezentantul SC V. SRL Cracaoani - D. C, a completat aceasta fila, inscriind data emiterii la 14.11.2005 si data scadentei la 25.11.2005, precum si suma de plata, respectiv pretul marfii livrate. La data de 21.11.2005, SC. P. F. SRL Tg. Neamt a intrat in interdictie bancara, ca urmare a unei file cec emise de catre SC T. C. SRL Suceava, astfel ca fila cec data SC V. SRL Cracaoani, nu a mai putut fi decontata, din lipsa de disponibil in cont.
      Martorul F. I., care la data respectiva se ocupa cu receptia materialului lemnos, a declarat ca inculpatul a fost imputernicit de catre administratorul SC P. F. SRL Tg. Neamt, D. I., sa se ocupe de afacerile acestei societati si ca in luna octombrie 2005, aceasta societate a achizitionat o cantitate de cherestea de la SC V. SRL Cracaoani, inculpatul lasand acesteia in garantie o fila cec doar semnata si stampilata. Martorul a mai declarat ca aceeasi fila cec a fost lasata de mai multe ori ca garantie pentru marfurile achizitionate si ca de fiecare data plata se facea la 15 zile, insa, intrucat administratorul societatii a hotarat sa inchirieze sediul firmei si punctul de lucru, i-a ridicat inculpatului dreptul de administrare, chiar de la data la care acesta remisese acea fila cec ca garantie.
      S-a retinut ca depozitia acestui martor se coroboreaza cu declaratiile date de inculpat in cursul procesului penal si, ca neplata la scadenta a sumei datorate catre SC V. SRL Cracaoani, a fost generata de administratorul D. L, care nu a asigurat mijloacele financiare la care s-a obligat prin intelegere cu inculpatul, imprejurare care rezulta tot din depozitia martorului Filip Ilie.
      De asemenea, din probele administrate in cauza, nu rezulta intentia frauduloasa a inculpatului, respectiv ca acesta a actionat cu intentia de a induce in eroare SC V. SRL Cracaoani, in scopul obtinerii unui folos material injust.
      Pe cale de consecinta, faptelor lipsindu-le un element constitutiv al infractiunii, instanta a dispus achitarea inculpatului in baza art. 10 lit. d Cod procedura penala.
      Referitor la prejudiciul material, s-a apreciat ca se impune administrarea in continuare de probe, avand in vedere ca s-a incheiat un proces-verbal de compensare a datoriei, proces-verbal pe care partea vatamata 1-a contestat, in sensul ca datoria nu s-a stins in totalitate, astfel ca in baza art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, prima instanta a lasat nesolutionata latura civila a cauzei, constatand ca partea vatamata are posibilitatea sa se adreseze instantei civile pentru recuperarea prejudiciului.
      Impotriva sentintei a declarat apel, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Neamt, care a criticat hotararea ca fiind nelegala si netemeinica, deoarece din probele existente la dosarul cauzei, rezulta ca inculpatul a avut intentia de a induce in eroare SC V. SRL Cracaoani, atunci cand a emis fila cec refuzata la plata, iar in aceste conditii, a savarsit infractiunea de inselaciune si de asemenea a semnat si stampilat o fila cec, savarsind si infractiunea prevazuta de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.
      Ca atare, in cauza nu poate fi vorba de o lipsa de intentie din partea inculpatului, care a ignorat natura juridica a cecului, aceea de instrument de plata si nu de mijloc de garantare a obligatiilor comerciale.
      Pe de alta parte, inculpatul lasand cecul ca garantie, semnat si stampilat, dar necompletat, a savarsit infractiunea de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin.l si 3 Cod penal, intrucat in momentul scadentei cecului nu exista disponibil in cont, conditie necesara pentru existenta acestei infractiuni.
      Fiind administrator al SC P. F. SRL Tg. Neamt, inculpatul stia ca nu poate emite o fila cec decat daca exista acoperirea necesara atat in momentul emiterii inscrisului, cat si in momentul scadentei, conditie neindeplinita in speta.
      Pentru considerentele invocate, procurorul a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei atacate si pronuntarea unei hotarari temeinice si legale.
      Tribunalul, verificand in temeiul art. 378 alin. 1 Cod procedura penala, hotararea atacata, pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, in raport de motivele invocate, cat si din oficiu, conform dispozitiilor art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, a constatat ca aceasta este temeinica si legala.
      S-a apreciat ca in mod corect instanta de fond a dispus achitarea inculpatului Y. M., pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal si art. 84 din Legea nr. 59/1934, pentru lipsa unui element constitutiv al infractiunilor si anume intentia infractionala.
      La data de 08.08.2005, inculpatul a fost imputernicit de cetateanul israelian D. I. - administratorul SC P. F. SRL Tg. Neamt, pentru ca in numele lui si pentru el sa faca orice act sau fapt juridic, pentru buna conservare si administrare a societatii, sa incheie contracte comerciale si sa efectueze orice operatiuni bancare in contul societatii.
      La data de 24.10.2005, SC P. F. SRL Tg. Neamt a achizitionat de la SC V. SRL Cracaoani, cantitatea de 23,607 mc cherestea, la pretul de 9847,66 lei, iar inculpatul i-a remis societatii vanzatoare o fila cec, doar semnata si stampilata. La data emiterii respectivei file cec, SC P. F. SRL Tg. Neamt, nu se afla in interdictie bancara, societatea intrand in interdictie bancara la data de 21.11.2005, ca urmare a emiterii unei file cec catre SC T. C. SRL Suceava.
      Reprezentantul SC V. SRL Cracaoani, D. C, a cunoscut problemele financiare grele prin care trecea SC P. F. SRL Tg. Neamt si din acest motiv a completat fila cec ulterior, la data de 14.11.2005, trecand aceasta data ca data emiterii filei cec, precum si data scadentei de 25.11.2005, cat si pretul marfii livrate. La data scadentei, SC P. F. SRL Tg. Neamt, nu mai avea nici un ban in cont, astfel ca fila cec nu a mai putu fi decontata.
      In aceste conditii, beneficiarul cecului nu a fost dus in eroare de catre inculpat, cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, prin nici unul din mijloacele prevazute de art. 215 alin. 1 Cod penal, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.
      Conform deciziei nr. IX din 24.10.2005, pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, s-a statuat ca, in cazul in care beneficiarul unui cec are cunostinta in momentul emiterii cecului, ca nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu constituie infractiunea de inselaciune, deoarece ii lipseste un element constitutiv esential, respectiv inducerea in eroare, conditie ceruta fara echivoc prin alin. 1 al articolului 215 Cod penal.
      Referitor la infractiunea prevazuta de art. 84 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, in oricare din modalitatile de realizare prevazute de punctele 1 -4, puncte care nu au fost precizate nici in rechizitoriul procurorului si nici in cele doua hotarari pronuntate de instanta de fond, tribunalul constata ca nu poate fi retinuta in sarcina inculpatului nici infractiunea la legea cecului, intrucat acesta a actionat in calitate de mandatar al administratorului SC P. F. SRL Tg. Neamt, D. L, iar acesta din urma nu a asigurat mijloacele financiare necesare pentru buna desfasurare a activitatii acestei societati, astfel ca inculpatul a fost nevoit sa garanteze plata marfii achizitionate pentru societate, cu o fila cec, pe care a semnat-o si stampilat-o.
      Mai mult, asa dupa cum rezulta din declaratia inculpatului, coroborata cu declaratia martorului Filip Ilie, inculpatul a incunostintat pe administratorul SC P. F. SRL Tg. Neamt, in cursul lunii noiembrie 2005, despre faptul ca societatea intampina dificultati financiare, insa D. I., in loc sa acopere deficitul financiar al societatii, i-a retras inculpatului dreptul de a mai gestiona societatea, si a luat hotararea sa inchirieze atat sediul societatii cat si punctul de lucru.
      In consecinta, s-a retinut ca si in cazul infractiunii la legea cecului, lipseste intentia frauduloasa a inculpatului.
      Impotriva deciziei a declarat recurs in termen legal Parchetul de pe langa Tribunalul Neamt, reiterand in esenta motivele de apel. Astfel, cu privire la infractiunea de inselaciune a aratat ca pentru existenta acesteia este suficienta lipsa disponibilului in momentul emiterii cecului si la data scadentei.
      In ce priveste infractiunea prev. de art. 84 din Legea 59/1934 s-a sustinut ca sunt indeplinite elementele constitutive, deoarece fila C.E.C. a fost doar semnata si stampilata.
      Verificand decizia, dar si sentinta pe baza motivelor invocate, dar si din oficiu in limitele prev. de art. 3859 al.3 Cod procedura penala, Curtea constata ca recursul este fondat in parte pentru considerente ce se vor expune.
      Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de inselaciune in conventii prev. de art. 215 al. 1 si 3 Cod penal   si pentru infractiunea prev. de art. 84 din Legea 59/1934, in rechizitoriu retinandu-se ca acestea constau in fapta inculpatului de a emite catre S.C. „V" S.R.L. Cracaoani o fila C.E.C. semnata si stampilata si pentru care nu avea disponibil in cont.
      Desi prin dispozitiile al. 4 din art. 215 Cod penal inselaciunea prin cecuri este incriminata distinct de celelalte varietati ale infractiunii de inselaciune, in rechizitoriu s-a retinut ca fapta inculpatului de a emite fila C.E.C. fara a avea disponibil in cont constituie infractiunea prev. de art. 215 al. 1 si 3 Cod penal. Cele doua instante au mentinut aceasta incadrare juridica, dar in considerente fac referiri la infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 al. 4 Cod penal, inclusiv atunci cand invoca decizia in interesul legii nr. IX din 24 octombrie 2005.
      Din imprejurarea ca atat instanta de fond, cat si cea de apel au mentinut aceasta incadrare juridica rezulta ca, pe baza probelor administrate in cauza, au retinut ca inculpatul a emis fila C.E.C. drept garantie si nu pentru plata marfurilor achizitionate.
      Potrivit art. 215 al. 3 Cod penal constituie infractiunea de inducere in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.
      Nu exista nici o proba in cauza din care sa rezulte ca la data de 24 octombrie 2005, cand partea vatamata S.C. „V" a livrat marfa, iar inculpatul a emis o fila C.E.C. doar semnata si stampilata, acesta din urma ar fi desfasurat vreo actiune de inducere in eroare.
       De altfel, din inscrisurile depuse in dosarul de urmarire penala cu privire la situatia contului societatii al carui administrator era inculpatul rezulta ca primul refuz de plata a avut loc la 17 noiembrie 2005 (fi. 33), iar societatea a intrat in interdictie bancara la 21 noiembrie 2005 (fi. 22), deci dupa emiterea cecului ce face obiectul prezentului dosar.
      Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de inselaciune se savarseste cu intentie directa, deoarece in oricare din variante faptuitorul urmareste realizarea unui scop injust. Ori, asa cum s-a mentionat, in cauza nu exista nici o proba din care sa rezulte ca inculpatul a intentionat sa induca in eroare partea vatamata urmarind un anumit scop, incapacitatea de a plati survenind pe fondul unor dificultati financiare aparute dupa data emiterii cecului.
      Din aceste considerente, in mod corect cele doua instante au constatat lipsa unui element constitutiv al infractiunii de inselaciune, solutia de achitare fiind in concordanta cu probele administrate in cauza.
      Hotararile sunt insa nelegale sub aspectul achitarii pentru infractiunea prev. de art. 84 al.l pct. 3 din Legea 59/1934. Este adevarat ca in rechizitoriu nu s-a indicat in mod complet incadrarea juridica, mentionandu-se doar dispozitiile art. 84 din Legea cecului, dar din descrierea faptei rezulta fara echivoc ca este vorba de infractiunea de emitere a unui cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele esentiale cerute de alineatele 1,2,3 si 5 ale art. 1 si art. 11 din Legea 59/1934.
Potrivit art. 1 din lege, cecul cuprinde:
         1. denumirea de cec trecuta insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata prin redactarea acestui titlu ;
2. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
3. numele celui care trebuie sa plateasca ;
4. aratarea locului unde plata trebuie facuta ;
5. aratarea datei si locului emiterii;
6. semnatura celui care emite cecul.
       Din probele administrate in cauza, inclusiv recunoasterea inculpatului, rezulta ca la data de 24 octombrie 2005 a inmanat reprezentantului partii vatamate fila C.E.C. continand doar semnatura si stampila, lipsind elementele esentiale cerute de dispozitiile mentionate, fapta comisa constituind infractiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea 59/1934.
       Din acest motiv, in baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala s-a admis recursul declarat de Parchet si s-a casat in totalitate decizia si in parte sentinta primei instante.
       Retinand cauza spre rejudecare, in fond, Curtea a dispus condamnarea inculpatului pentru aceasta infractiune.