RECURS COMERCIAL. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI. -art.8 din Legea 85/2006; -art.312 Cod procedura civila.
(Decizie nr. 141 din data de 11.02.2010 pronuntata de Curtea de Apel Oradea)SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS COMERCIAL. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI.
- art.8 din Legea 85/2006;
- art.312 Cod procedura civila.
In cadrul solutionarii unei cereri de deschidere a procedurii insolventei judecatorul sindic nu poate analiza si stabili in fond intinderea obligatiilor de plata ale debitoarei si obiectiile invocate justificat sau nu raportat la creanta, ci doar constata daca exista sau nu o creanta certa, lichida si exigibila; intinderea creantei contestate se stabileste pe calea dreptului comun si nu in cadrul procedurii insolventei.
Prin sentinta nr. 174/18.02.2009 Tribunalul Satu Mare a admis contestatia debitoarei SC B.C. SRL in sensul ca a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditoarea -intimata SC C.SRL.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei are ca si scop legal declarat “instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa" (art. 2 din Lege).
Insolventa este, potrivit art. 3 pct. 1 lit. a si b din Lege “acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei".
Persoanele care pot sa ceara deschiderea procedurii insolventei sunt debitorul aflat in insolventa si creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea acestei proceduri, respectiv cei care au impotriva patrimoniului debitorului o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile (art. 3 pct. 6 din Lege).
Din probele administrate in cauza, apararile de fond invocate de debitoare prin contestatia formulata impotriva cererii creditoarei si chiar din apararile de fapt si de drept formulate de catre creditoare prin intampinarea la aceasta contestatie, judecatorul sindic a apreciat ca, in prezenta cauza nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a se putea dispune deschiderea procedurii insolventei fata de debitoare.
Prezumtia de insolventa instituita in sarcina debitoarei prin art. 3 pct. 1 din lege, izvorata din neplata in termen de 30 de zile de la scadenta a creantei solicitate de catre SC C. SRL este rasturnata de insasi starea patrimoniului debitoarei din care rezulta fara putinta de tagada faptul ca aceasta beneficiaza de resurse financiare proprii si atrase suficiente pentru plata creantei pretinse, respectiv din achitarea aproape integrala a creantei solicitate de catre creditoare, desi aceasta a fost contestata.
De asemenea, s-a constatat ca, in cazul in care deschiderea procedurii insolventei este solicitata de catre un creditor, acesta trebuie sa faca dovada ca fata de patrimoniul debitoarei detine o creanta certa, lichida si exigibila.
In speta, creanta creditoarei, nefiind constatata printr-un inscris prevazut de lege cu valoare de titlu executoriu sau printr-o hotarare judecatoreasca, nu este certa deoarece existenta si cuantumul acesteia sunt contestate in mod pertinent de catre creditoare.
Avand in vedere scopul legii insolventei, conditiile de admisibilitate a unei cereri de deschidere a acestei proceduri, judecatorul sindic apreciaza ca - spre deosebire de situatia “creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei" (art. 3 pct. 8 din Lege) -, acesta nu este chemat sa stabileasca caracterul cert, lichid si exigibil al creantei creditorului care solicita deschiderea procedurii si ca, in masura in care debitorul contesta pertinent creanta invocata de catre creditorul sau este necesara introducerea unei actiuni in justitie impotriva acestuia potrivit dreptului comun.
Procedura insolventei nu este menita pentru a fi utilizata de catre creditori, cu eludarea dispozitiilor procedurale de drept comun, inclusiv cele privind obligatia achitarii unor taxe de timbru la valoarea creantei invocate, in scopul de a determina debitorii sa plateasca sumele pretinse sub amenintarea falimentului, in special in situatia in care debitorul are fonduri disponibile pentru a face plata sau daca se invoca o exceptie aparent intemeiata.
Impotriva hotararii pronuntate de judecatorul sindic a declarat recurs SC C.SRL solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate in sensul respingerii contestatiei debitoarei si deschiderii procedurii insolventei.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invederat instantei ca prin cererea de insolventa a solicitat deschiderea procedurii fata de debitoare pentru neplata sumei de 171.674,16 lei.
Creanta rezulta din vanzarea unei cantitati de piei conform facturii 3868/24.07.2008 si pentru plata careia debitoarea a eliberat doua bilete la ordin scadente la 25.08.2008 si 8.09.2008. La data scadentei cele doua bilete la ordin au fost depuse la banca in vederea incasarii sumei , dar au fost refuzate la plata din lipsa de disponibil, fapt ce a determinat notificarea debitoarei la data de 22.09.2008. Prin contestatia tardiv depusa la 2.12.2008 debitoarea a invederat ca in locul celor 2 bilete la ordin a emis alte 4 bilete la ordin pe care creditoarea le-a restituit deoarece debitoarea nu putea modifica data platii decat cu acordul sau.
Aspectele invocate de debitoare cu privire la calitatea pieilor cumparate au fost analizate prin prisma prevederilor articolului 70 cod comercial, aceasta achitand ulterior debitul restant.
A apreciat ca sentinta atacata este netemeinica si nelegala deoarece in cauza au fost indeplinite conditiile pentru deschiderea procedurii insolventei. Prezumtia de insolventa a debitoarei retinuta ca fiind rasturnata de catre intimata nu este decat o apreciere subiectiva a instantei cata vreme biletele la ordin au fost refuzate la plata pentru lipsa de disponibil.
Cat priveste retinerea instantei ca, creanta nu este constata prin inscris cu valoare de titlu executoriu sau printr-o hotarare judecatoreasca nefiind certa, cata vreme este contestata pertinent de debitoare, este o incercare de a se justifica pronuntarea solutiei in contradictie cu practica judiciara care atesta valoarea probatorie a facturilor comerciale.
Reducerea de catre instanta a inscrisurilor ce pot constitui mijloace de proba dovedeste o necunoastere a practicii judiciare si o abordare subiectiva a instantei.
Aceasta abordare rezulta si din faptul ca a retinut ca societatea creditoare a utilizat procedura insolventei pentru a eluda dispozitiile de drept comun in scopul de a determina debitoarea sa plateasca suma pretinsa sub amenintarea falimentului.
Prima instanta a facut abstractie de faptul ca scopul principal al legii insolventei il reprezinta acoperirea pasivului debitorului si nu salvarea lui. A considerat ca a facut dovada ca datoria pretinsa are la baza o factura acceptata la plata, exista cele doua bilete la ordin refuzate la plata precum si notificarea pentru incercarea de conciliere, astfel ca se impune admiterea cererii de deschidere a procedurii.
Instanta de recurs analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu a retinut ca este nefondat si in baza prevederilor articolului 8 din Legea 85/2006 si ale articolului 312 cod procedura civila a dispus respingerea lui ca atare si mentinerea in totalitate a sentintei atacate.
Prin cererea inregistrata in data de 20.10.2008 recurenta creditoare SC C.SRL a solicitat instantei deschiderea procedurii insolventei debitoarei intimate SC B.C.SRL, aratand ca detine impotriva debitoarei o creanta certa, lichida si exigibila in cuantum de 171.674,16 lei constituita prin factura nr.3868/24.07.2008 si recunoscuta de debitoare prin cele 2 bilete la ordin emise in vederea platii dar neincasate datorita lipsei disponibilului banesc la scadenta acestora. Cererea creditoarei s-a inregistrat sub nr. de dosar 4036/83/2008 a Tribunalului Satu Mare.
Ulterior aceeasi creditoare a depus la data de 2.12.2008 o cerere identica de deschidere a procedurii inolventei debitoarei inregistrata sub nr. de dosar 4524/83/2008 a Tribunalului Satu mare, cauza care in urma admiterii exceptiei litispendentei a fost conexata la dosarul 4036/83/2008 in sedinta publica din 11.02.2010.
Legiuitorul a definit insolventa ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei sau se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe lichide si exigibile ea fiind prezumata ca vadita atunci cand au trecut mai mult de 30 zile de la scadenta platii uneia sau mai multor creante.
In speta, creanta invocata de creditoare este constatata prin factura nr. 3868/24.07.2008 in valoare de 171.674,16 lei semnata, dar nestampilata de debitoare. Pentru plata ei s-au emis doua bilete la ordin care la scadenta au fost refuzate la plata de banca din lipsa de disponibil prin contul debitoarei.
Lipsa de disponibil in contul debitoarei nu reprezinta in mod automat o dovada a starii de insolventa a societatii , cata vreme aceasta poate avea o lipsa de disponibil de moment care poate fi inlaturata ulterior si care se poate datora unei asa numite stari de " jena" financiara produsa datorita unor diverse imprejurari obiective sau subiective.
Aceasta posibilitate de insuficienta temporara de disponibil a fost prevazuta de legiuitor prin instituirea doar cu caracter relativ a prezumtiei de insolventa datorata neplatii creantei, prezumtie ce poate fi rasturnata ulterior.
Debitoarea intimata care la momentul scadentei celor doua bilete la ordin nu avea in cont suficient disponibil banesc pentru plata creantei a rasturnat prezumtia de insolventa prin achitarea ulterioara a creantei creditoarei, facandu-se dovada capacitatii sale de plata.
Debitoarea a depus la dosar instantei de fond probe privind achitarea si altor datorii ale societatii catre diversi creditori, aratand ca desfasoara o activitate curenta normala.
Neplata initiala a creantei catre creditoare s-a datorat unor neintelegeri legate de calitatea marfii livrate de creditoare, fapt ce a dus la retinerea de catre instanta de fond a incertitudinii creantei. In cadrul solutionarii unei cereri de deschidere a procedurii, judecatorul sindic nu putea analiza si stabili intinderea obligatiilor de plata ale debitoarei si obiectiile pe care aceasta le invoca justificat sau nu, raportat la creanta, ci doar a constatat daca exista sau nu o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitoarei.
Intinderea creantei contestate se stabileste pe calea dreptului comun cum a retinut si judecatorul sindic. Prin aceste constatari nu s-a inlaturat valoarea probatorie a unei facturi acceptate prevazuta de lege si recunoscuta in practica judiciara, cum in mod eronat invoca recurenta, ci s-a retinut ca acest inscris constatator este contestat, fapt ce a pus in discutie certitudinea creantei.
Nu s-a retinut prin acest fapt ca doar titlurile executorii si hotararile judecatoresti sunt inscrisuri pentru dovedirea unei creante in cadrul procedurii insolventei, ci s-a aratat ca valoarea probatorie a facturii invocate de creditoare este pusa sub semnul intrebarii prin obiectiunile ridicate de debitoare, aspecte care insa nu pot fi analizate in cadrul acestei proceduri.
Procedura insolventei nu a fost instituita de legiuitor drept o posibilitate mai facila de obtinere a incasarii unei creante neachitate de catre un debitor sub amenintarea intrarii sale in faliment, ci a fost instituita drept o procedura colectiva in cadrul careia sa se recupereze creantele creditoarelor detinute impotriva unui debitor insolvabil.
Aprecierile primei instante sub acest aspect au fost facute pentru a explicita scopul vizat de legiuitor in instituirea procedurii insolventei si nu pentru a inlatura materialul probator invocat de creditoarea recurenta.
Drept urmare, instanta de recurs a retinut ca in mod judicios judecatorul sindic a retinut ca fondata contestatia formulata de debitoare si a dispus respingerea cererii de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditoare, creanta invocata fiind achitata de debitoare.
In consecinta instanta de recurs constatand nefondate motivele de recurs invocate a dispus respingerea ca nefondat a recursului si mentinerea in totalitate a sentintei atacate.
(Decizia nr.141/C/11.02.2010 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).
Materie : RECURS COMERCIAL. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI.
- art.8 din Legea 85/2006;
- art.312 Cod procedura civila.
In cadrul solutionarii unei cereri de deschidere a procedurii insolventei judecatorul sindic nu poate analiza si stabili in fond intinderea obligatiilor de plata ale debitoarei si obiectiile invocate justificat sau nu raportat la creanta, ci doar constata daca exista sau nu o creanta certa, lichida si exigibila; intinderea creantei contestate se stabileste pe calea dreptului comun si nu in cadrul procedurii insolventei.
Prin sentinta nr. 174/18.02.2009 Tribunalul Satu Mare a admis contestatia debitoarei SC B.C. SRL in sensul ca a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditoarea -intimata SC C.SRL.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei are ca si scop legal declarat “instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa" (art. 2 din Lege).
Insolventa este, potrivit art. 3 pct. 1 lit. a si b din Lege “acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei".
Persoanele care pot sa ceara deschiderea procedurii insolventei sunt debitorul aflat in insolventa si creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea acestei proceduri, respectiv cei care au impotriva patrimoniului debitorului o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile (art. 3 pct. 6 din Lege).
Din probele administrate in cauza, apararile de fond invocate de debitoare prin contestatia formulata impotriva cererii creditoarei si chiar din apararile de fapt si de drept formulate de catre creditoare prin intampinarea la aceasta contestatie, judecatorul sindic a apreciat ca, in prezenta cauza nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a se putea dispune deschiderea procedurii insolventei fata de debitoare.
Prezumtia de insolventa instituita in sarcina debitoarei prin art. 3 pct. 1 din lege, izvorata din neplata in termen de 30 de zile de la scadenta a creantei solicitate de catre SC C. SRL este rasturnata de insasi starea patrimoniului debitoarei din care rezulta fara putinta de tagada faptul ca aceasta beneficiaza de resurse financiare proprii si atrase suficiente pentru plata creantei pretinse, respectiv din achitarea aproape integrala a creantei solicitate de catre creditoare, desi aceasta a fost contestata.
De asemenea, s-a constatat ca, in cazul in care deschiderea procedurii insolventei este solicitata de catre un creditor, acesta trebuie sa faca dovada ca fata de patrimoniul debitoarei detine o creanta certa, lichida si exigibila.
In speta, creanta creditoarei, nefiind constatata printr-un inscris prevazut de lege cu valoare de titlu executoriu sau printr-o hotarare judecatoreasca, nu este certa deoarece existenta si cuantumul acesteia sunt contestate in mod pertinent de catre creditoare.
Avand in vedere scopul legii insolventei, conditiile de admisibilitate a unei cereri de deschidere a acestei proceduri, judecatorul sindic apreciaza ca - spre deosebire de situatia “creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei" (art. 3 pct. 8 din Lege) -, acesta nu este chemat sa stabileasca caracterul cert, lichid si exigibil al creantei creditorului care solicita deschiderea procedurii si ca, in masura in care debitorul contesta pertinent creanta invocata de catre creditorul sau este necesara introducerea unei actiuni in justitie impotriva acestuia potrivit dreptului comun.
Procedura insolventei nu este menita pentru a fi utilizata de catre creditori, cu eludarea dispozitiilor procedurale de drept comun, inclusiv cele privind obligatia achitarii unor taxe de timbru la valoarea creantei invocate, in scopul de a determina debitorii sa plateasca sumele pretinse sub amenintarea falimentului, in special in situatia in care debitorul are fonduri disponibile pentru a face plata sau daca se invoca o exceptie aparent intemeiata.
Impotriva hotararii pronuntate de judecatorul sindic a declarat recurs SC C.SRL solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate in sensul respingerii contestatiei debitoarei si deschiderii procedurii insolventei.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invederat instantei ca prin cererea de insolventa a solicitat deschiderea procedurii fata de debitoare pentru neplata sumei de 171.674,16 lei.
Creanta rezulta din vanzarea unei cantitati de piei conform facturii 3868/24.07.2008 si pentru plata careia debitoarea a eliberat doua bilete la ordin scadente la 25.08.2008 si 8.09.2008. La data scadentei cele doua bilete la ordin au fost depuse la banca in vederea incasarii sumei , dar au fost refuzate la plata din lipsa de disponibil, fapt ce a determinat notificarea debitoarei la data de 22.09.2008. Prin contestatia tardiv depusa la 2.12.2008 debitoarea a invederat ca in locul celor 2 bilete la ordin a emis alte 4 bilete la ordin pe care creditoarea le-a restituit deoarece debitoarea nu putea modifica data platii decat cu acordul sau.
Aspectele invocate de debitoare cu privire la calitatea pieilor cumparate au fost analizate prin prisma prevederilor articolului 70 cod comercial, aceasta achitand ulterior debitul restant.
A apreciat ca sentinta atacata este netemeinica si nelegala deoarece in cauza au fost indeplinite conditiile pentru deschiderea procedurii insolventei. Prezumtia de insolventa a debitoarei retinuta ca fiind rasturnata de catre intimata nu este decat o apreciere subiectiva a instantei cata vreme biletele la ordin au fost refuzate la plata pentru lipsa de disponibil.
Cat priveste retinerea instantei ca, creanta nu este constata prin inscris cu valoare de titlu executoriu sau printr-o hotarare judecatoreasca nefiind certa, cata vreme este contestata pertinent de debitoare, este o incercare de a se justifica pronuntarea solutiei in contradictie cu practica judiciara care atesta valoarea probatorie a facturilor comerciale.
Reducerea de catre instanta a inscrisurilor ce pot constitui mijloace de proba dovedeste o necunoastere a practicii judiciare si o abordare subiectiva a instantei.
Aceasta abordare rezulta si din faptul ca a retinut ca societatea creditoare a utilizat procedura insolventei pentru a eluda dispozitiile de drept comun in scopul de a determina debitoarea sa plateasca suma pretinsa sub amenintarea falimentului.
Prima instanta a facut abstractie de faptul ca scopul principal al legii insolventei il reprezinta acoperirea pasivului debitorului si nu salvarea lui. A considerat ca a facut dovada ca datoria pretinsa are la baza o factura acceptata la plata, exista cele doua bilete la ordin refuzate la plata precum si notificarea pentru incercarea de conciliere, astfel ca se impune admiterea cererii de deschidere a procedurii.
Instanta de recurs analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu a retinut ca este nefondat si in baza prevederilor articolului 8 din Legea 85/2006 si ale articolului 312 cod procedura civila a dispus respingerea lui ca atare si mentinerea in totalitate a sentintei atacate.
Prin cererea inregistrata in data de 20.10.2008 recurenta creditoare SC C.SRL a solicitat instantei deschiderea procedurii insolventei debitoarei intimate SC B.C.SRL, aratand ca detine impotriva debitoarei o creanta certa, lichida si exigibila in cuantum de 171.674,16 lei constituita prin factura nr.3868/24.07.2008 si recunoscuta de debitoare prin cele 2 bilete la ordin emise in vederea platii dar neincasate datorita lipsei disponibilului banesc la scadenta acestora. Cererea creditoarei s-a inregistrat sub nr. de dosar 4036/83/2008 a Tribunalului Satu Mare.
Ulterior aceeasi creditoare a depus la data de 2.12.2008 o cerere identica de deschidere a procedurii inolventei debitoarei inregistrata sub nr. de dosar 4524/83/2008 a Tribunalului Satu mare, cauza care in urma admiterii exceptiei litispendentei a fost conexata la dosarul 4036/83/2008 in sedinta publica din 11.02.2010.
Legiuitorul a definit insolventa ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei sau se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe lichide si exigibile ea fiind prezumata ca vadita atunci cand au trecut mai mult de 30 zile de la scadenta platii uneia sau mai multor creante.
In speta, creanta invocata de creditoare este constatata prin factura nr. 3868/24.07.2008 in valoare de 171.674,16 lei semnata, dar nestampilata de debitoare. Pentru plata ei s-au emis doua bilete la ordin care la scadenta au fost refuzate la plata de banca din lipsa de disponibil prin contul debitoarei.
Lipsa de disponibil in contul debitoarei nu reprezinta in mod automat o dovada a starii de insolventa a societatii , cata vreme aceasta poate avea o lipsa de disponibil de moment care poate fi inlaturata ulterior si care se poate datora unei asa numite stari de " jena" financiara produsa datorita unor diverse imprejurari obiective sau subiective.
Aceasta posibilitate de insuficienta temporara de disponibil a fost prevazuta de legiuitor prin instituirea doar cu caracter relativ a prezumtiei de insolventa datorata neplatii creantei, prezumtie ce poate fi rasturnata ulterior.
Debitoarea intimata care la momentul scadentei celor doua bilete la ordin nu avea in cont suficient disponibil banesc pentru plata creantei a rasturnat prezumtia de insolventa prin achitarea ulterioara a creantei creditoarei, facandu-se dovada capacitatii sale de plata.
Debitoarea a depus la dosar instantei de fond probe privind achitarea si altor datorii ale societatii catre diversi creditori, aratand ca desfasoara o activitate curenta normala.
Neplata initiala a creantei catre creditoare s-a datorat unor neintelegeri legate de calitatea marfii livrate de creditoare, fapt ce a dus la retinerea de catre instanta de fond a incertitudinii creantei. In cadrul solutionarii unei cereri de deschidere a procedurii, judecatorul sindic nu putea analiza si stabili intinderea obligatiilor de plata ale debitoarei si obiectiile pe care aceasta le invoca justificat sau nu, raportat la creanta, ci doar a constatat daca exista sau nu o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitoarei.
Intinderea creantei contestate se stabileste pe calea dreptului comun cum a retinut si judecatorul sindic. Prin aceste constatari nu s-a inlaturat valoarea probatorie a unei facturi acceptate prevazuta de lege si recunoscuta in practica judiciara, cum in mod eronat invoca recurenta, ci s-a retinut ca acest inscris constatator este contestat, fapt ce a pus in discutie certitudinea creantei.
Nu s-a retinut prin acest fapt ca doar titlurile executorii si hotararile judecatoresti sunt inscrisuri pentru dovedirea unei creante in cadrul procedurii insolventei, ci s-a aratat ca valoarea probatorie a facturii invocate de creditoare este pusa sub semnul intrebarii prin obiectiunile ridicate de debitoare, aspecte care insa nu pot fi analizate in cadrul acestei proceduri.
Procedura insolventei nu a fost instituita de legiuitor drept o posibilitate mai facila de obtinere a incasarii unei creante neachitate de catre un debitor sub amenintarea intrarii sale in faliment, ci a fost instituita drept o procedura colectiva in cadrul careia sa se recupereze creantele creditoarelor detinute impotriva unui debitor insolvabil.
Aprecierile primei instante sub acest aspect au fost facute pentru a explicita scopul vizat de legiuitor in instituirea procedurii insolventei si nu pentru a inlatura materialul probator invocat de creditoarea recurenta.
Drept urmare, instanta de recurs a retinut ca in mod judicios judecatorul sindic a retinut ca fondata contestatia formulata de debitoare si a dispus respingerea cererii de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditoare, creanta invocata fiind achitata de debitoare.
In consecinta instanta de recurs constatand nefondate motivele de recurs invocate a dispus respingerea ca nefondat a recursului si mentinerea in totalitate a sentintei atacate.
(Decizia nr.141/C/11.02.2010 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Restructurare, Reorganizare
Restructurare, reorganizare - Sentinta comerciala nr. 51/CC din data de 29.03.2010Conflict de munca Reorganizarea activitatii societatii angajatoare in intelesul prevederilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 nu presupune cu necesitate existenta unei situatii economice precare - Decizie nr. 1996 din data de 30.03.2009
Restructurare, reorganizare - Sentinta comerciala nr. 51/CC din data de 29.03.2010
Desfacerea contractului de munca in timpul mandatului si in termen de doi ani de la incetarea mandatului reprezentantilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale - Hotarare nr. 1366/CA/2010 din data de 09.12.2010
Reorganizare judiciara si faliment. Inlocuirea lichidatorului. - Sentinta comerciala nr. 549/F din data de 19.10.2005
Reorganizare judiciarasi faliment. Revizuirea hotararii pronuntate de deschidere a procedurii insolventei ca urmare a anularii pe cale administrativa a titlului constatator al creantei creditorului declansator a procedurii Inexistenta cazurilor de re... - Hotarare nr. 1373 din data de 26.08.2009
Reducerea unor posturi ca urmare a restructurarii in cadrul unei unitati bugetare. Consecinta nepromovarii examenului pentru ocuparea posturilor nerestructurate - Sentinta civila nr. 2307 din data de 11.05.2012
Militar incadrat conform Legii nr. 80/1995. Trecere in rezerva prin reorganizarea institutiei militare. Lipsa dreptului vatamat - Decizie nr. 5338 din data de 06.12.2012
Procedura insolventei. Plan de reorganizare confirmat. Modificarea planului. Consecinte - Decizie nr. 1615 din data de 20.09.2011
Functionar public. Mutare definitiva in cadrul altui compartiment. - Decizie nr. 537 din data de 24.02.2007
CONTENCIOS ADMINISTRATIV. FUNCTIONARI PUBLICI. REDISTRIBUIRE IN ALT COMPARTIMENT, JUSTIFICATA PRIN REORGAMIZAREA INSTITUTIEI. NECESITATEA DOVEDIRII CONDITIILOR IMPUSE DE ART. 84 IND. 3 (ACTUAL ART.100) DIN LEGEA NR. 188/1999, REPUBLICATA. - Decizie nr. 74/R-C din data de 25.01.2008
INCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI. EFECTE. RADIEREA. - Decizie nr. 122/R-C din data de 18.02.2005
Nelegalitatea deciziei de concediere emisa in baza disp. art. 65 din Codul muncii in cazul in care societatea face angajari imediat dupa reorganizare, indiferent pe ce post. - Decizie nr. 563 din data de 11.09.2008
Atributiile AGA in modificarea Statutului societatii sau infiintarea/desfiintarea unor sedii secundare. Rolul instantei in aprecierea strategiei de reorganizare al societatii. - Decizie nr. 614/CM/ din data de 26.10.2009
124 - Decizie nr. 124 din data de 23.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Actiune introdusa de debitoare, prin administrator special, in cadrul procedurii de insolventa, impotriva uneia din creditoare, prin care solicita deblocarea accesului la bunurile sale, retinute in spatiile creditoarei. Compet - Decizie nr. 123 din data de 23.04.2015
LITIGII CU PROFESIONISTI. Apel. Actiune in anularea certificatului de inmatriculare al societatii parate, intemeiata pe schimbarea destinatiei imobilului in care isi desfasoara activitatea, fara acordul vecinilor, deranjul fonic produs de activitate si pe - Decizie nr. 116 din data de 21.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Contestatie la tabelul preliminar. Obligatia judecatorului-sindic de a determina cuantumul creantei contestate, neputand lasa in sarcina administratorului judiciar determinarea cuantumului, cata vreme acesta si-a spus parerea - Decizie nr. 112 din data de 09.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Procedura insolventei. Inscriere provizorie a creantei. Necesitatea administrarii de probe. Momentul in care trebuie incuviintata administrarea de probe, de catre judecatorul sindic. - Decizie nr. 111 din data de 09.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Procedura insolventei. Cerere de sesizare din oficiu a judecatorului sindic privind inlocuirea administratorului judiciar. Posibilitatea creditorilor de a obtine schimbarea administratorului judiciar doar in conditiile prevazu - Decizie nr. 108 din data de 09.04.2015