Exceptiile pe care le poate opune avaliatul creditorului in cadrul executarii silite

S.C. 819/19.04.2012
Contestatie la executare
Exceptiile pe care le poate opune avaliatul creditorului in cadrul executarii silite


Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 06.02.2012, trimisa prin posta la data de 03.02.2012, contestatoarea O. M. a formulat in contradictoriu cu debitor SC A. SRL contestatie la executare impotriva formelor de executare din dosarul executional 338/2011 al executorului judecatoresc T. O. N. si a solicitat suspendarea provizorie a executarii silite.
In fapt, contestatoarea a aratat ca in calitate de administrator la SC V. SRL, actualmente SC B.– V. SRL, a reprezentat societatea in relatiile cu furnizorii, printre care se numara si intimata SC A. SRL. Societatea a emis doua bilete la ordin catre intimata, avalizate de catre contestatoare. A apreciat ca in mod gresit s-a pornit executarea silita impotriva sa, intrucat, mai intai trebuia executata societatea debitoare, cu ocazia avalizarii nerenuntand la beneficiul de discutiune si diviziune. A mentionat ca pe rolul Tribunalului B. s-a deschis procedura insolventei impotriva societatii debitoare, iar creditoarea va fi cuprinsa in tabelul creantelor. Potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, actiunile judiciare si masurile de executare silita se suspenda de drept in privinta creantelor asupra debitorului sau asupra bunurilor sale, iar, conform art. 1681 C. civ., garantul se poate servi impotriva creditorului de toate exceptiile datornicului principal inerente datoriei.
In drept, contestatoarea a indicat prevederile art. 581, 400 al. 1, 403 al. 1 si 4 C. pr. civ.
Alaturat cererii contestatoarea a depus instiintarea de infiintare a popririi comunicata de executorul judecatoresc la data de 19.01.2012 ( f. 5-7 ).
La solicitarea instantei executorul judecatoresc a comunicat instantei copii certificate dupa actele dosarului executional ( f. 13-36 ), iar contestatoarea a depus documente privind schimbarea denumirii societatii, deschiderea procedurii insolventei si relatiile comerciale cu creditorul ( f. 39-48 ).
Prin intampinare, intimata SC A. SRL a solictat respingerea contestatiei la executare.
Pe cale de exceptie a invocat tardivitatea cererii, intrucat somatia executionala i-a fost comunicata contestatoarei la data de 10.11.2012.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata, intrucat aceasta nu a respectat integral acordul de plata a sumelor datorate, a facut referire la prevederile art. 1669 C. civ., din interpretarea carora ar rezulta ca creditorul are libertatea de a solicita recuperarea datoriei atat de la debitor, cat si de la avalist, obligatia fiind solidara, iar avalistul ar face plata catre creditor, se poate subroga ulterior in drepturile creditorului fata de debitor. Mai face precizarea ca intrarea in insolventa a debitoarei constituie o exceptie personala a acestuia si nu poate fi opusa decat de societatea comerciala si nu de avalist.
In drept, intimata a indicat prevederile art. 401 C. pr. civ., art. 1669 si 1681 C. civ.
Intimata a solicitat judecarea in lipsa.
In functie de documentele din dosarul executional, contestatoarea a formulat o cerere precizatoare solicitand introducerea in cauza a tertilor popriti si a insistat asupra anularii formelor de executare prin poprirea conturilor contestatoarei, suspendarea executarii silite si cheltuieli de judecata( f. 54 ).
Dintre tertii popriti doar Banca C. C. a confirmat blocarea conturilor contestatoarei prin proprire ( f. 73, 82 ).
La termenul de judecata din data de 22.03.2012 contestatoarea solicitat, iar instanta a luat act despre renuntarea la cererea de suspendare provizorie a executarii silite ( f. 76 ).
Contestatoarea a mai depus la dosar cererea inregistrata de intimata la Tribunalul B. pentru inscrierea creantei sale ( f. 85 ) si a depus extras dintr-o lucrare de drept comercial ( f. 86-87 ).
Din actele dosarului de executare rezulta ca, in baza relatiilor comerciale, SC V. SRL  a emis doua bilete la ordin catre intimata SC A. SRL, avalizate de catre contestatoarea O. M.. In urma achitarii doar in parte, creditorul a solicitat executorului judecatoresc punerea in executare silita, cererea fiind incuviintata prin incheierea civila nr. -/2011 a Judecatoriei M-.
Dupa comunicarea somatiei nr. 338/08.11.2011, intre creditor si debitor a intervenit o conventie de plata esalonata a restului datoriei, creditorul solicitand executorului oprirea formalitatilor de executare silita la data de 14.11.2011.
Ca urmare a nerespectarii termenelor de plata a ratelor, la data de 06.12.2011 creditorul a solicitat continuarea executarii silite.
In consecinta, executorul judecatoresc a solicitat infiintarea popririi pe veniturile obtinute de avalist, comunicand contestatoarei acest lucru la data de 19.01.2012 ( f. 29 ).
In termenul legal contestatorul avalist a formulat contestatie la executare.
Contestatoarea a probat ca societatea debitoare SC V. si-a schimbat denumirea in SC B. V. SRL, iar impotriva acestei societati a fost deschisa procedura insolventei.
Apararea contestatoarei vizeaza prevalarea de exceptia suspendarii de drept a executarii silite ca urmare a intrarii debitorului in insolventa, apreciind ca debitorul trebuia executat silit cel dintai, intrucat nu a renuntat la beneficiul de discutiune si diviziune cu ocazia avalizarii.
Plecand de la motivarea de fapt si de drept a contestatiei la executare, instanta constata ca, in opinia contestatoarei, avalul biletelor la ordin este privit ca o fidejusiune cambiala.
Avalul reprezinta un act juridic prin care avalistul se obliga sa garanteze obligatia asumata de debitorul avalizat.
In ce priveste natura juridica a avalului, instanta impartaseste o alta opinie, expusa de autorul invocat de contestatoare in inscrisurile depuse la dosar, respectiv considerarea avalului ca o obligatie independenta, prin care creditorul dobandeste, pe langa debitorul initial, un nou debitor – avalistul. Prin urmare, in opinia instantei, avalistul nu este un fidejusor al debitorului, ci este un garant al platii, alaturi de debitor.
Odata lamurita natura juridica a avalului, problema in discutie vizeaza exceptiile pe care le poate opune avalistul creditorului.
Contestatorul avalist a opinat ca poate opune toate exceptiile pe care le poate invoca debitorul principal, invocand dispozitiile art. 1681 C. civ. Trecand peste faptul ca, in opinia instantei, garantia personala a fidejusiunii nu ar trebui aplicata avalistului, chiar textul invocat cuprinde o nuantare semnificativa: „garantul se poate servi in contra creditorului de toate exceptiile datornicului principal inerente datoriei; insa nu-i poate opune acele ce sunt curat personale datornicului”.
Asadar, chiar in cazul acceptarii aplicarii regulilor fidejusiunii, vechiul cod civil facea distinctie intre exceptiile strans legate de raportul fundamental si cele strict personale ale debitorului, ultimele neputand fi invocate de garantul personal.
Exceptiile care pot fi invocate de avalist sunt cele care privesc valabilitatea formala a biletului la ordin, raportul fundamantal sau cele referitoare la exercitarea actiunii cambiale ( valabile si in cazul biletului la ordin ). De asemenea, avalistul mai poate invoca exceptiile sale personale.
In ce priveste exceptiile personale ale debitorului avalizat, acestea nu pot fi invocate de avalist, intrucat ele vizeaza raportul juridic nascut intre creditor si debitorul avalizat.
Clasificarea exceptiilor depusa in scris la dosar, dintr-o lucrare de specialitate, priveste exceptiile obiective, acestea privind titlul, obligatia sau conditiile de exercitare a actiunii cambiale si exceptiile subiective, acestea privind persoana posesorului titlului sau raportul fundamental.
Autorul invocat incadreaza doar falimentul posesorului titlului printre exceptiile subiective absolute.
Intrarea debitorului in insolventa, asa cum corect a observat si contestatoarea, nu este inclusa in niciuna din categorii. In opinia instantei, discutia este inutila. Indiferent de incadrarea exceptiei in una sau alta dintre categorii, intrarea in insolventa, cu consecinta suspendarii de drept a executarii silite, priveste exclusiv persoana debitorului avalizat. In ce-l priveste pe avalist, asa cum am aratat la analiza naturii juridice a avalului, acesta are un raport juridic distinct cu creditorul, o alta obligatie independenta de cea nascuta intre debitor si creditor, astfel ca poate fi urmarit separat de creditor, chiar in ipoteza intrarii debitorului in insolventa, aceasta exceptie putand fi invocata exclusiv de catre debitor in cazul urmarii silite, nu si de catre avalist.
Fata de motivele expuse anterior, instanta va respinge cererea formulata de contestatorul avalist in contradictoriu cu creditorul si tertii popriti.