RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. SESIZARE CURTEA DE CONTURI. -art. 127-129 din Legea 94/1992.

Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. SESIZARE CURTEA DE CONTURI.

Instanta de judecata a fost sesizata doar printr-un proces verbal de constatare a abaterilor prev.de art.127 si 128 din Legea 94/1992 emis de Curtea de Conturi a Romaniei si Camera de Conturi a judetului Bihor - Directia de Control Financiar Ulterior, fara ca normele de drept in vigoare la momentul sesizarii instantelor sau la momentul pronuntarii sentintei (art. 127-129 din Legea 94/1992 modificate prin Legea 217/2008) sa prevada o astfel de modalitate de sesizare.
Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care au ca obiect fie anularea unui act administrativ, fie obligarea autoritatii publice sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze o operatiune administrativa si nicidecum sa aplice amenda pe care trebuie sa o aplice un organ administrativ, urmand ca actul administrativ prin care a fost aplicata aceasta amenda sa faca obiectul unui litigiu in fata instantei de contencios administrativ.
- art. 127-129 din Legea 94/1992.

Prin sentinta nr.540/2008 Tribunalul Bihor a admis sesizarea nr.464 din 8.06.2006 formulata de petenta Directia de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Bihor a Curtii de Conturi a Romaniei Bucuresti in contradictoriu cu paratii L.E., T.L., P.I.  si partea vatamata Consiliul local al orasului S.
A aplicat paratilor o amenda civila egala cu salariul pe doua luni pentru fiecare in parte,  care se va face venit la bugetul statului.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca in urma controlului efectuat la Consiliul local al orasului S. de catre controlorii financiari ai Camerei de Conturi Bihor, s-a incheiat raportul de control intermediar nr. 629 din 29.09.2006 in care au fost evidentiate o serie de abateri financiar contabile si apoi, in temeiul acestuia s-a intocmit Decizia nr. 19 din 31.10.2006  prin care s-au constatat 9 abateri in sarcina paratilor L.I. - ordonator de credite, L.E. - sef serviciu financiar contabil, P.I.- sef serviciu urbanism, T.L.- consilier juridic si s-au dispus  masuri de intrare in legalitate precum si termenul in care urmeaza a fi luate aceste masuri, respectiv 31.12.2006.
Impotriva deciziei nr.19/2006 persoana juridica verificata  si nici persoanele fizice raspunzatoare de savarsirea baterilor cu caracter financiar contabil constatate nu au depus intampinare in conditiile si termenul prev. de art.95 al.2 din L 94/1992, decizia devenind astfel definitiva, iar masurile dispuse pentru inlaturarea neregulilor financiar-contabile constatate, obligatorii.
La data de 19.01.2007 s-a procedat la verificarea indeplinirii masurilor dispuse prin decizia nr.19/31.10.2006 si s-a constatat ca nu au fost indeplinite in intregime.
Din procesul - verbal de constatare nr.1/19.05.2006 rezulta ca nu a fost clarificata situatia juridica a cladirii de locuit P+2 situata in S., str. I., nr. 19, abatere constatata la pct. 6 din decizia nr. 19/2006, precum si ca nu s-au luat masurile pentru valorificarea rezultatelor inventarierii consemnate de comisia de inventariere a elementelor de activ si pasiv din patrimoniul unitatii administrativ teritoriale.
Raspunzatori pentru neindeplinirea masurilor obligatorii, mai sus aratate, sunt paratii.
Instanta a retinut ca  acestia au solicitat respingerea sesizarii, cu motivarea ca toate masurile dispuse in sarcina lor au fost intre timp remediate, acceptand deci implicit ca lor le revenea obligatia remedierii, iar pe de alta parte ca aceste masuri au fost finalizate dupa termenul fixat in decizia nr. 19/2006.
Imprejurarea ca  masurile respective au fost remediate, a fost  confirmata de Primaria orasului S., care a depus note de sedinta la data de 24.01.2008.
 Insa, prin raportare la data intocmirii procesului verbal de constatare a abaterilor, respectiv 19.01.2007, se constata ca aceasta remediere a avut loc ulterior, cu intarziere si ca, desi paratii au sustinut ca intarzierea nu a fost determinata de culpa lor, instanta retine ca prin neatacarea deciziei prin care s-au stabilit termenele de intrare in legalitate, acestia si le-au insusit.
Astfel s-a constatat ca paratii aveau obligatia de a aduce la indeplinire masurile obligatorii decise in termenele stabilite, obligatie pe care, asa cum ei insisi au recunoscut, nu le-au indeplinit pana la data de 31.12.2006 si se fac vinovati de savarsirea abaterilor descrise in procesul-verbal de constatare din 19.01.2007.
Asemenea abateri se constata de Controlorii Curtii de Conturi, iar sanctiunea amenzii civile prevazute de art. 127 lit b din L 94/1992 se aplica de catre instanta de judecata.
Pentru toate aceste considerente, s-a retinut ca sesizarea este fondata, ca paratii sunt vinovati de savarsirea abaterilor retinute in sarcina lor si in consecinta, admite sesizarea si in baza art. 127 lit. b  din L 94/1992 aplica acestora amenda civila egala cu salariul pe doua luni pentru fiecare in parte, care se va face venit la bugetul statului.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs paratii P.I., T.L., L.E. si L.I., solicitand admiterea acestei cai de atac si desfiintarea in totalitate a sentintei atacate  ca fiind netemeinica si nelegala.
In motivarea recursurilor s-a aratat ca intarzierea ducerii la indeplinire a masurilor stabilite prin DECIZIA nr. 19/2006 a Curtii de Conturi  nu a fost din culpa exclusiva a recurentilor, deoarece realizarea acestor masuri a impus indeplinirea unor proceduri legale  care nu au putut  fi realizate intr-un timp relativ scurt, pana la data de 28.02.2007.
Recurentii au aratat ca locuintele vandute de pe raza orasului S. au fost scoase din evidenta contabila a Primariei Orasului S., iar bunurile apartinand domeniului public, cuprinse in anexa nr. 8  din HG  nr.970/2002, au fost cuprinse in evidenta contabila  a Primariei orasului S.
Punctul 6 din DECIZIA nr. 19/2006 nu a fost solutionat deoarece  au existat o serie de neclaritati cu privire la situatia juridica a cladirii situata in orasul S.,  str. I. nr.19. Ca urmare a mutarii Politiei Orasului S. in noul sediu, aceasta cladire a ramas neocupata, in prezent fiind trecuta in proprietatea Statului Roman conform CF nr.3363 S. nr. top 275/25.
S-a mai aratat in motivare ca nici primaria orasului si nici Consiliul Local nu au suferit pagube materiale ca urmare a indeplinirii cu intarziere a masurilor obligatorii stabilite prin DECIZIA nr.19/2006, lucru confirmat prin notele de sedinta intocmite de Primaria S. si depuse la instanta de fond in data de 24.01.2008.
Prin intampinarea formulata in cauza de catre intimata Primaria S. s-a solicitat admiterea recursurilor, deoarece aceasta nu a suferit nici o paguba materiala ca urmare a indeplinirii cu intarziere a masurilor obligatorii stabilite prin DECIZIA nr.19/2006.
Prin precizarile depuse de catre recurenti la data de 13.05.2009 s-au reiterat aceleasi aspecte invederate si in motivele de recurs.
La termenul de judecata din data de 14 mai 2009, instanta a pus in discutia partilor competenta instantei de judecata de a aplica amenda prevazuta de articolul 129 alineat1 din Legea 94/1992 si admisibilitatea sesizarii instantei prin procesul verbal de constatare nr.497/18.07.2007.
Examinand  sentinta  atacata  si sesizarea facuta de catre reclamanta Curtea de Conturi a Romaniei, instanta a constatat ca sentinta pronuntata de prima instanta este  nelegala.
Prin procesul verbal de constatare a abaterilor nr.497/18.07.2007, emis de reclamanta intimata si inregistrat la instanta la data de 3.08.2007, s-a solicitat  instantei de judecata stabilirea in sarcina recurentilor parati a amenzii prevazute de articolul 129 alineat 1 din Legea 94/1992.
La momentul sesizarii instantei de judecata, erau aplicabile dispozitiile articolului 129 din Legea 94/1992, in forma in vigoare anterior modificarilor intervenite prin Legea 217/2008, si care prevedeau ca abaterile prevazute la articolul 127 si 128 din aceeasi lege se constata de catre controlorii curtii de conturi, iar amenda se stabileste de colegiul jurisdictional potrivit articolului 40. La momentul pronuntarii sentintei atacate, respectiv la data de 24.11.2008 erau in vigoare dispozitiile articolului 129 din Legea 94/1992 modificate prin Legea 217/24.10.2008 si care prevedeau ca abaterile prevazute la articolul127 si 128 se constata de auditorii publici externi ai Curtii de Conturi iar amenda se stabileste potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor articolului 12 alineat 2 din aceeasi lege.
Chiar daca in OUG 117/2003 privind preluarea activitatii jurisdictionale si a personalului instantelor Curtii de Conturi de catre instantele judecatoresti, se prevede la articolul 1 ca, pana la constituirea instantelor judecatoresti specializate , litigiile rezultate din activitatea curtii de conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti ordinare, aceasta nu insemna ca instanta de judecata a preluat atributiile colegiului jurisdictional, printre care si aceea de astabili amenda prevazuta de articolul 129 alineat 1 din Legea 94/1992, deoarece conform dispozitiilor articolului 2 din OUG 117/2003 instantele judecatoresti au preluat  doar cauzele aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a acestei ordonante  la instantele Curtii de Conturi, iar conform dispozitiilor articolului 4 din acelasi act normativ, dupa intrarea in vigoare a acestuia  investirea instantelor judecatoresti competente potrivit articolului 2 se realizeaza prin  actul de sesizare al procurorului financiar, prin incheierea completelor din cadrul Curtii de Conturi, precum si prin alte modalitati prevazute de lege.
In speta instanta de judecata a fost sesizata doar printr-un proces verbal de constatare a abaterilor prevazute de articolul 127 si 128  din Legea 94/1992 emis de Curtea de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi a Judetului Bihor - Directia de Control Financiar Ulterior, fara ca normele de drept in vigoare la momentul sesizarii instantei sau la momentul pronuntarii sentintei sa prevada o astfel de modalitate de sesizare.
Mai mult, competenta  materiala a instantei de judecata trebuie prevazuta in mod expres, or actele normative in vigoare  nu cuprind nici o prevedere legala care sa stabileasca competenta instantei de judecata in aplicarea amenzii prevazute de articolul 129  din Legea 94/1992.
Regulamentul Curtii de Conturi  publicat in M. O nr. 78/10.02.2009  prevede la punctul 114 alineat 4si 6 ca amenda civila, potrivit prevederilor articolul 127 lit. b din lege, se stabileste prin incheiere emisa de o comisie constituita in acest sens dintr-un vicepresedinte, consilierul de conturi care coordoneaza departamentul ce a efectuat verificarea si un alt consilier de conturi desemnat de vicepresedinte, directorul Camerei de Conturi, directorul adjunct si seful de serviciu. Acest regulament a intrat  in vigoare dupa pronuntarea sentintei  atacate insa, se observa ca deoarece amenda trebuie aplicata printr-un act administrativ, ea nu poate fi aplicata decat de un organ  administrativ si nicidecum de  instanta de judecata.
Conform dispozitiilor articolului 1 din Legea 554/2004, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de catre o autoritate publica,  printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente  pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Prin urmare, instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care au ca obiect  fie anularea unui act administrativ, fie obligarea autoritatii publice sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa si nicidecum sa aplice  amenda pe care trebuie sa o aplice un organ administrativ, urmand ca actul administrativ prin care a fost aplicata aceasta amenda sa faca obiectul unui litigiu in fata instantei de contencios administrativ.
Pentru aceste considerente instanta a constatat ca sentinta pronuntata de prima instanta este nelegala si in baza articolului 4 din OUG 117/2003, a articolului 304 punct 9 si a articolului 312 cod procedura civila a admis recursurile declarate de catre parati, a modificat hotararea judecatoreasca atacata si a respins ca inadmisibila  sesizarea formulata de petenta  Directia de Control Financiar Ulterior  a Camerei de Conturi Bihor - Curtea de Conturi  a Romaniei.

(Decizia nr.322/CA/21.05.2009 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).