Infractiuni - cersetorie

     
     
     
     Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria Bacau nr.3329/P/2009 din 07.10.2009  inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr.18216/180/ 10.11.2009 s-a dispus punerea in miscare a act penale si trimiterea in judecata a inculpatului LN pentru savarsirea infractiunii de  cersetorie prev. de art. 326 Cpen cu aplic. art. 37 lit.c Cpen.
     In fapt , prin actul de sesizare s-a retinut ca in perioada 28.01.2009-07.04.2009 inculpatul a apelat in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material , desi este apt de munca.
      In cursul cercetarii judecatoresti legal citat inculpatul nu s-a prezenta in vederea audierii  in conformitate cu dispozitiile art 323 Cprpen si art 69-74 Cprpen. Instanta a procedat la audierea martorului  AS, declaratia acestuia  fiind consemnata si atasata la dosar .
     Analizind intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt .
     La data de 07.04.2009 lucratorii de politie aflandu-se in serviciul de patrulare l-au prins in flagrant pe numitul LN, care se afla in fata magazinului, apeland la mila publicului si cerand ajutor material.
In urina cercetarilor efectuate s-a stabilit urmatoarea situatie de fapt:
     In data de 07.04.2009, in jurul orelor 09:00, inculpatul LN a venit cu un microbuz din loc. Buhusi pana in mun.. Bacau. Acesta a coborat la autogara, dupa care s-a deplasat pe str. M.V si s-a asezat in fata magazinului, solicitand ajutor material de la trecatori..
     Inculpatul a obtinut din cersit suma de 1,5 lei, cu care si-a cumparat niste covrigi, fiind depistat la scurt timp de o patrula de politie, care l-a condus la politie pentru cercetari.
     Inculpatul LN a declarat pe parcursul cercetarilor ca este apt de munca, insa de 10 ani apeleaza in mod constant la mila publicului pe raza, intrucat nu-i place sa munceasca si este mai usor sa cerseasca la trecatori. Inculpatul a mai mentionat faptul ca nu este bolnav psihic, nu sufera de nici o boala sau invaliditate si nu are alte persoane in intretinere.
     Pe parcursul anului 2009 inculpatul a fost sanctionat contraventional de mai multe ori, conform Legii 61/1991, insa de fiecare data a revenit la vechiul obicei, de a exploata sentimentele de mila ale publicului pentru a obtine venituri, desi are capacitate de  munca.
     La dosarul cauzei au fost atasate 9 procese-verbale de contraventie, incheiate de agentii de politie in perioada 28.01.2009 - 29.03.2009  acestea facand dovada comiterii faptei in mod repetat, rezultand indeletnicirea inculpatului de a-si face din cersetorie o sursa de obtinere a veniturilor materiale Procurarea acestor venituri prin exploatarea sentimentelor de mila ale altor persoanelor constitue o forma de parazitism social, care aduce o grava atingere relatiilor de convietuire sociala, creand totodata un teren favorabil pentru alte manifestari antisociale.
     De asemenea, se constata o perseverenta infractionala a inculpatului, intrucat acesta a mai fost anterior condamnat de trei ori la pedepse cu inchisoarea tot pentru comiterea infractiunii de cersetorie (fisa cazier fila 7).
     Din coroborarea materialului probator administrat in cauza - se retine ca in perioada 28.01.2009 - 07.04.2009 inculpatul LN a apelat in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material, desi este apt de munca.
     Situatia de fapt retinuta de inst.se probeaza cu:
1. proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante
2. cazier judiciar
3. declaratie invinuit Negrut Liviu Florin
4. procese-verbale de aplicare a contraventiei
5. declaratie martor AS
    In drept fapta inculpatului  care in perioada 28.01.2009-07.04.2009 inculpatul a apelat in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material , desi este apt de munca, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de cersetorie prev. de art. 326 Cpen comisa in stare de recidiva mica postexecutorie conform art. 37 lit.c Cpen.
     La individualizarea pedepsei ce se va aplica inc. instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse  sau care s-ar fi putut produce.
     Instanta  va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care  este cunoscut cu antecedente penale si care nu s-a prezentat in fata organelor judiciare , imprejurari in temeiul carora inst.va aplica o pedeapsa                                in limitele prevazute de lege.
      In consecinta instanta  in baza art.. 326 Cpen cu aplic. art. 37 lit.c Cpen. va condamna inculpatul  la pedeapsa de 4 luni inchisoare.
     In baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului  drepturile prev. de art. 64 lit a teza a II-a ,b Cpen pe durata executarii pricipale.
     Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atat in baza art. 71 si art. 64 Cpen., cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea nr.30/1994.
     Asfel, in cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotaratea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate in executarea unei pedepse, constatand ca in legislatia britanica “interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea infractiunii” (aceiasi conceptie a legiuitorului reflectandu-se si in legislatia romana actuala,n.inst). Curtea a acceptat “ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului in determinarea faptului daca restrangerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata in timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru”, insa a concluzionat ca articolul 3 din Primul Protocol aditional a fost incalcat, intrucat “legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor in conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, in orice imprejurare, intra in marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri”.
     In consecinta, o aplicare automata , in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca art. 3 din Primul Protocol aditional.
     Prin urmare, in aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului , instanta nu va plica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savarsite sau de comportamentul inculpatului,
     Asfel, circumstantele  personale ale inculpatului , natura infractiunii savarsite, urmarile imediate, determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si in consecinta, in baza art. 71 Cpen si art. 3 din  Protocolul nr. 1 aditional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.
     In baza art. 116 alin 4 Cpen, instanta va lua fata de inculpat masura de siguranta a interzicerii de a se mai afla pe raza mun. Bacau, pe o durata de 5 ani, avand in vedere ca „in cazul infractiunilor de furt, talharie, specula, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, cersetorie, prostitutie, viol, relatii sexuale intre persoane de acelasi sex si perversiune sexuala, masura de siguranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa aplicata, durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni”.
     
     
??

??

??

??




1