fond funciar

     
     Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante reclamanta N M  a chemat in judecata Comisia judeteana   si Comisia locala   pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitand anularea hotararii Comisiei judetene  nr. 12762/16.12.2008.
In motivare, reclamanta arata ca a solicitat Comisiei locale  reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 3 ha. Comisia locala a propus invalidarea ,iar comisia judeteana a invalidat propunerea, motivand ca „nu se face dovada  proprietatii asupra terenurilor”.
In dovedire, reclamanta a depus la dosar, in copie, urmatoarele acte: hotararea Comisiei judetene  nr. 12762/16.12.2008, , adresa nr. 4/06.01.2009 a Comisiei locale P  , precum si actele de stare civila pentru a face dovada calitatii de mostenitor.
Comisia locala P  , prin intampinare , a aratat ca pentru suprafata solicitata declaratiile de martori nu sunt concludente, martorii neputand face dovada vecinatatii conform art.6 aliniatul 1 din Legea nr. 1/2000 modificata si completata de Legea nr. 247/2005.
Comisia judeteana  nu a formulat intampinare.
La solicitarea instantei a fost inaintata documentatia care a stat la baza emiterii hotararii nr. 12762/16.12.2008.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin hotararea, Comisia locala P   a propus invalidarea  dreptului de proprietate in favoarea petentei pentru 3 ha  terenuri cu vegetatie forestiera:
     Prin hotararea Comisiei judetene   nr. 12762/16.12.2008, a fost invalidata cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe motiv ca „nu se face dovada proprietatii asupra terenurilor respective de catre solicitanta”.
     Contrar celor retinute de comisia judeteana de fond funciar, prin inscrisurile depuse la dosar petenta a facut dovada dreptului de proprietate al autorilor ei asupra suprafetelor solicitate, dupa cum urmeaza:
     Potrivit „ actului de vesnica vanzare” ( fila 61 dosar)  autentificat cu p.v. nr. 219/24.09.1945 obstea „B  V  ” a cumparat pentru membrii sai suprafata de 219,6 ha padure.
     Cadrul legislativ al obstilor de mosneni si de razesi, intalnite in Oltenia, Muntenia si Moldova, era oferit, in perioada 1921 - 1940, de Codul silvic roman adoptat in anul 1910. In expunerea de motive la adoptarea acestei legi, "cetele de mosneni sau de razesi" erau definite ca fiind "o grupa comuna, in majoritate, de tarani proprietari ai unui bun rural", rezultand astfel intentia legiuitorului de a recunoaste calitatea de proprietari membrilor formei asociative.
     Dintr-o interpretare concordanta a dispozitiilor acestei legi, dar si dintr-o interpretare literala, rezulta ca titularii dreptului de proprietate erau mosnenii si razesii, iar nu obstile in care erau constituiti.
     Legea nr. 18/1991 republicata, prin art. 46 alin. 1 si 2, a prevazut posibilitatea pentru "fostii composesori, fostii mosneni sau razesi din cadrul obstilor nedivizate" de a dobandi, la cerere, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier.
     Conform art. 63 alin 1 din H.G. nr. 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se in intregime suprafata avuta in proprietate.
     Din cuprinsul acestui text legal, rezulta ca entitatile enumerate sunt indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate numai asupra terenurilor care au constituit proprietatea acestora.
     Ca atare, o conditie pentru reconstituire este aceea ca entitatile enuntate sa fi fost proprietare ale terenurilor a carui restituire o solicita. Aceasta conditie rezulta si din dispozitiile art. 26 alin.2 din Legea nr.1/2000, potrivit carora formelor asociative li se va restitui in intregime suprafata avuta in proprietate.
     Conform  statutului, Obstea „Bogdan Voda” s-a constituit pentru procurarea de terenuri pentru membrii sai, prin cumparare sau arendare, in vederea satisfacerii trebuintelor gospodaresti, precum si administrarea si exploatarea patrimoniului obstii constituita in 28.08.1945. Totodata potrivit art. 11 alin 3 din statut „dreptul asupra lotului ce i s-a atribuit trece asupra mostenitorilor legali cu aceleasi obligatiuni de plata pe care le-a avut decedatul”.
     Potrivit „ actului de vesnica vanzare” ( fila 61 dosar)  autentificat cu p.v. nr. 219/24.09.1945 obstea „Bogdan Voda” a cumparat pentru membrii sai suprafata de 219,6 ha padure,.
     Potrivit anexei statutului obstii „Bogdan-Voda” din cadrul acestei forme asociative faceau parte in anul 1945 la infiintare 110 membrii iar la data incheierii procesului verbal din 15 septembrie 1946 intocmit de controlorul agronom al Institutului National al Cooperatiei avea 339 membri(fila 163 dosar).
     Conform art. 6 alin1 3 din Legea nr.1/2000 dovada proprietatii terenului revendicat se va face cu conditia ca martorii audiati sa fie proprietari vecini sau mostenitori ai proprietarilor vecini pe toate laturile terenului. Dovada faptului ca martorii sunt proprietari vecini se va face cu actele de proprietate ( fie acte primare de proprietate, fie acte de reconstituire a dreptului de proprietate in temeiul legilor fondului funciar). Martorii audiati in cauza (filele 48 ,49)  fac dovada proprietatii terenurilor detinute prin acte primare respectiv statutul obstii „Bogdan-Voda” coroborat cu actele de vanzare cumparare  ale obstii mai sus mentionate.
     Conform art.46 din Legea nr. 18/1991, republicata, fostii  composesori sau , dupa caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate  si in limitele suprafetelor prevazute in acele acte.
     Intrucat dreptul de proprietate asupra terenului solicitat nu a apartinut obstii ci diferitelor persoane fizice, acestea au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate prin cererea de reconstituire formulata de fiecare persoana sau de urmasii acestuia.
     In speta, calitatea de mostenitor al persoanei fizice ale carei terenuri au trecut in proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale (in speta, G Mi) a indreptatit-o  pe petenta sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar   si cea avuta in proprietate de catre autorul  sau, posibilitate reglementata prin art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 si Legea nr. 247/2005.
     Potrivit art. 24 alin.(1) din Legea nr. 1/2000, ”reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avuta in proprietate, persoanelor fizice si juridice sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente”.
     Retinand ca petenta a facut dovada dreptului de proprietate al autorilor ei asupra terenurilor solicitate, instanta, in temeiul art. 53 din Legea nr. 18/1991, va admite plangerea formulata si va anula  in parte hotararea Comisiei judetene  nr. 12762/16.12.2008, privind solutia de invalidare a de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea petentei pentru suprafata de 3 ha.
     Va obliga Comisia judeteana   sa valideze reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea petentei pentru suprafata de teren mai sus mentionata.
     
     

??

??

??

??




1