Infractiunea prev. art.215 alin 1,2,3Cpen cu aplic. art. 41 alin. 2 Cpen

     Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau nr. din 10.02.2008 inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. 2945/180/29.02.2008 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului VP  pentru savarsirea infractiunilor de: inselaciune si uz de fals prev. de art. 215 alin 1,2,3 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen si art. 291 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen, cu aplic. art. 33 lit.a Cpen.
In fapt , prin actul de sesizare s-a retinut la inceputul lunii mai 2006 inculpatul a utilizat doua adeverinte de salariat false inducand in eroare BRD, incheind un contract pentru credit consum in suma de 4639,48 lei, suma ce a fost primita precum si un al doilea contract de creditare pentru suma de 1780 lei suma ce nu a mai fost primita, fiind prins in flagrant.
In cursul cercetarii judecatoresti inculpatul legal citat nu s-a prezentat in fata instantei pentru a fi audiat in conformitate cu dispozitiile art 323 CPPsi art 69-74 Cprpen.
Potrivit art 326 Cprpen , partea vatamata BRD s-a constituit parte civila cu suma de 5160,59 lei reprezentand creditul la care s-a adaugat dobanda. 
Instanta a procedat la audierea martorilor BJ,MC,… declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
     Analizind intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
      Inculpatul nu a lucrat niciodata in baza unui contract de munca.
     Pentru a procura bani a hotarat sa induca in eroare reprezentantii institutiilor bancare care acordau credite de consum, prezentind adeverinte de salariat false.
     In baza acestor credite urma sa cumpere bunuri de la societati care vindeau cu plata in rate si sa le valorifice imediat la un pret inferior.
     Astfel, CD i-a intocmit in fals adeverinta de salariat nr.35/08.05.2006, din care rezulta ca inculpatul este salariat al SC ….., cu un salariu lunar de 730 lei.
     La data de 08.05.2006, inculpatul s-a deplasat la sediul SC „Saturn”  si prezentind adeverinta falsa a incheiat contractul de credit cu BRD pentru un credit de 4639,48 lei destinat achizitionarii de produse electronice de la SC Saturn .
     Contractul a fost intocmit de catre martorul MA, vanzator gestionar la magazin, care i-a pus la dispozitie inculaptului bunurile solicitate, intocmindu-se factura.
     Prin rechizitoriul nr…..2007, al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau, a fost trimis in judecata inculpatul CD pentru comiterea infractiunilor prev. si ped. de art.26 C.P. rap. la art.215 al.1,2 C.P. si art.290 C.p., pentru faptele lui VP, dispunindu-se disjungerea cauzei.
     Tot prin intermediul altei persoane a caror identitate nu a fost stabilita, inculpatul a obtinut adeverinta de salariat falsa nr.2/3.05.2006, din care rezulta ca este salariat la „Magi” cu un salariu lunar de 580 lei.
     Aceasta adeverinta a prezentat-o la magazinul”Jump” unde s-a incheiat contractul de creditare nr…..din 10.05.1986 cu BRD , pentru un credit de 1780 lei destinat cumpararii unui telefon mobil marca Nokia. Contractul a fost intocmit de catre martora LM.
     Cele doua contracte de creditare au ajuns la sediul bancii in Bucuresti, unde s-a observat ca inculpatul lucreaza in acelasi timp, pe baza de contract de munca, la doua societati diferite.
     Au fost anuntati reprezentantii „Jump, astfel ca la data de 11.05.2006, cind inculpatul se afla in magazin sa ridice bunurile a fost surprins in flagrant de catre politie .
     La aceeasi data inculpatul a scris personal o declaratie in care a recunoscut faptele,Ulterior nu a mai putut fi audiat intrucit a parasit tara.
In drept, faptele  inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune si uz de fals prev. de art. 215 alin 1,2,3 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen si art. 291 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen, cu aplic. art. 33 lit.a Cpen.
In ceea ce priveste vinovatia inculpatului in cauza rezulta ca aceasta a existat sub forma intentiei directe intrucat acesta a prevazut rezultatul socialemente periculos si a urmarit producerea acestuia.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul ridicat de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta,  urmarile produse  sau care s-ar fi putut produce, valoarea prejudiciului..
Instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, imprejurari in temeiul carora instanta va aplica  pedepse orientate spre minimul special.
In consecinta, instanta in baza art.215 alin 1,2,3Cpen cu aplic. art. 41 alin. 2 Cpen , va condamna inculpatul la pedeapsa de  3 ani inchisoare,
In baza art.291 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen, va condamna inculpatul  la trei  pedepse de 1(un) an  inchisoare.
     In baza art. 33 lit.a Cpen si art. 34 lit.b Cpen inculpatul va  execut pedeapsa cea mai grea, de 3 ani  inchisoare.
In baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevazute  de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executarii pedepsei principale.
     Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, in baza art. 861 Cpen va  dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei  sub supraveghere  pe o durata de 6  ani, termen de incercare stabilit in conditiile art. 862 Cpen.
     Pentru aplicarea acestei masuri, instanta a avut in vedere comportarea sincera a inculpatului in cursul procesului penal, faptul ca nu este cunoscut cu antecedente penale.
     In consecinta, savarsirea infractiunii are un caracter accidental , astfel incat indreptarea inculpatului , in sensul conformarii dispozitiilor legii penale , se poate realiza si fara privare de libertate.
     In baza art. 359 Cprpen va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cpen a caror nerespectare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
     Instanta constata ca prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit caruia” pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii (…), se suspenda si executarea pedepselor accesorii”.Aceasta dispozitie legala a fost introdusa pentru clarificarea unor aspecte mentionate in doctrina penala, care aprecia ca pedepsele accesorii sunt alaturate, secundare pedepselor principale cu inchisoarea cu detentiunea pe viata si ca acestea presupun interzicerea drepturilor prevazute de lege pe toata durata executarii pedepsei principale. In consecinta, se aprecia ca in cazul pedepselor suspendate conditionat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii,, in conditiile in care pedeapsa principala nu ar fi executabila, ci suspendata sub supraveghere.
     Prin introducerea dispozitiei legale mentionate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, in sensul ca pedepsele accesorii pot insoti si o pedeapsa suspendata sub supraveghere , insa, in acest caz , si executarea acestora este suspendata, pe toata durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale.
     In consecinta, instanta va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmand ca ulterior sa dispuna suspendarea executarii acestora, avand in vedere ca si executarea pedepsei principale a fost suspendata sub supraveghere.
     Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atat in baza art. 71 si art. 64 Cpen., cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea nr.30/1994.
     Asfel, in cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotaratea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate in executarea unei pedepse, constatand ca in legislatia britanica “interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea infractiunii” (aceiasi conceptie a legiuitorului reflectandu-se si in legislatia romana actuala,n.inst). Curtea a acceptat “ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului in determinarea faptului daca restrangerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata in timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru”, insa a concluzionat ca articolul 3 din Primul Protocol aditional a fost incalcat, intrucat “legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor in conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, in orice imprejurare, intra in marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri”.
     In consecinta, o aplicare automata , in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca art. 3 din Primul Protocol aditional.
     Prin urmare, in aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului , instanta nu va plica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savarsite sau de comportamentul inculpatului,
     Asfel, circumstantele  personale ale inculpatului si lipsa antecedentelor sale penale determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si in consecinta, in baza art. 71 Cpen si art. 3 din  Protocolul nr. 1 aditional CEDO, va interzice inculpatului dreptule prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.
     In baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere  a executarii pedepsei principale.  
     Va dispune incredintarea supravegherii inculpatului pe durata termenului de incercare Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Bacau  si va obliga inculpatul sa se supuna masurilor de supraveghere prevazute de art.863 Cod penal si anume:
- sa se prezinte in prima zi lucratoare a fiecarei luni ,la ora 1200 la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bacau
- sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu ,resedinta sau locuinta
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii cu privire la mijloacele sale de existenta.
Sub aspectul laturii civile:
     Partea vatamata BRD s-a constituit parte civila cu suma de 5160,59 lei reprezentand creditul la care s-a adaugat dobanda. 
     Din inscrisurile de la filele: 63-69 rezulta prejudicial a fost recuperate partial fiind achitate mai multe rate insumand 2110 lei de catre mama , ramanand de recuperat suma de 3050,59 lei.
Instanta constata ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv: exista fapta ilicita (infractiunea), exista prejudiciu cert si nereparat asa cum s-a retinut in considerentele expuse anterior , exista raport de cauzalitate intre fapta si prejudicii si exista vinovatia inculpatului sub forma intentiei directe.
     Pentru considerentele expuse anterior, instanta in baza art. 14 si 346 alin 1 Cprpen si art. 998 Cciv va obliga inculpatul la plata sumei de 3050,59  lei catre partea civila BRD
In baza art. art. 348 Cprpen va  anula  ca fiind false adeverintele de salariat.
In baza art.191 al.1 Cod procedura penala, va obliga inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.