Divort cu copii minori. Criterii de apreciere a interesului superior al minorului.

Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 3450/2006, reclamantul N.V. a solicitat in contradictoriu cu parata N.A. desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratei, incredintarea minorei N.A., revenirea paratei la numele avut anterior casatoriei, obligarea paratei la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei.
in motivarea cererii reclamantul arata ca s-a casatorit cu parata la data de_ si din casatoria partilor a rezultat minora_. Parata a plecat in Italia, pentru o perioada pe care o stabilisera de comun acord. Ulterior, parata a refuzat sa revina in tara, el fiind singurul care s-a ocupat de cresterea si educarea copilului minor. In ultimele discutii telefonice purtate cu parata aceasta i-a precizat clar ca nu vrea sa mai revina in tara niciodata.
Legal citata parata a formulat intampinare si cerere reconventionala. Motivul plecarii sale in Italia este unul financiar iar sacrificiul pe care 1-a facut este dureros si greu de suportat. Copilul pe care il au impreuna a fost unul dorit deoarece a facut un tratament de circa 14 luni pentru a-1 putea avea.
Pana la plecarea in Italia a fost in permanenta alaturi de fetita, s-a ocupat in mod exclusiv de cresterea si ingrijirea ei. A incercat sa fle alaturi de fetita ei telefonand zilnic acasa si interesandu-se de ea. A cautat inca din primele luni solutii pentru a-si aduce familia in Italia. Fetita este foarte atasata de ea, o siruatie neprevazuta a impiedicat-o sa se intoarca in tara pentru a o lua la ea dar a reusit sa o inscrie la o gradinita. Conditiile oferite de ea in Italia sunt net superioare, conditiile de locuit pe care le are sunt cele mai bune. Reclamantul nu are serviciu si nici surse de venituri.
La dosarul cauzei au fost depuse referatele de ancheta sociala efectuate de Autoritatea Tutelara, Primarul municipiului Vaslui si Serviciul Social din Parma-Italia.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta de judecata retine urmatoarele:
Partile s-au casatorit la data de _ din casatoria acestora rezultand minora _.
Masura incredintarii minorului unuia dintre parinti are in vedere ocrotirea interesului superior al copilului, interes ce se afla in primejdie datorita neintelegerilor dintre parti. Interesele minorului au un caracter complex, fund necesar a se avea in vedere o multitudine de criterii referitoare la: varsta, gradul de atasament, interesul fata de copil, legaturile afective stabilite intre parinti si copil, modalitatile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile parintesti, posibilitatile materiale ale partilor, garantiile morale ale acestora. Din materialul probator administrat in cauza rezulta ca parata-reconvenienta si-a petrecut foarte putin timp in prezenta minorei. Aceasta a plecat in Italia cand minora avea 9 luni si s-a intors pentru prima data in tara dupa aproximativ doi ani. Este adevarat, aceasta perioada de absenta nu ii este imputabila paratei-reconveniente dat fiind ca nu avea acte legale de sedere. Insa, din luna octombrie 2005, cand a obtinut actele legale si
 
pana in prezent parata nu mai are nici o justificare pentru faptul ca, pe parcursul a doi ani, si-a vazut doar de doua ori fetita. Lipsa paratei-reconveniente a coincis cu o etapa in care minora incepea sa constientizeze persoanele din jurul sau, sa exploreze lumea din jur, sa se creeze legaturi de atasament intre minora si cei cu care aceasta interactiona. Atasamentul se dezvolta atunci cand copilul are incredere in disponibilitatea parintilor, cand acestia ii sunt aproape, il ocrotesc, il protejeaza in cazul in care are probleme, cand i se ofera atentie si o siguranta stabila. Din toate actele dosarului se retine ca cel ce a fost aproape de minora si i-a oferit conditiile unei dezvoltari armonioase din punct de vedere fizic si psihic a fost reclamantul parat. Nu se neaga faptul ca parata reconvenienta a tinut legatura telefonic cu fiica sa, ca a sustinut-o financiar dar aceste lucruri nu suplinesc absenta fizica a mamei fiind necesar ca minora sa se simta in siguranta alaturi de mama sa. Astfel nu se poate retine ca intre parata-reconvenienta si fiica sa exista o legatura afectiva puternica, ca minora s-ar simti suficient de securizata in prezenta paratei-reconveniente. Acest aspect rezulta si din raportul intocmit de psihologul care a discutat cu minora, din caracterizarea facuta de educatoarea minorei, din examenul psihologic al minorei efectuat, de asemenea, de o persoana de specialitate. Din toate aceste inscrisuri singura concluzie ce se desprinde este ca intre reclamantul-parat si fiica partilor s-a creat o puternica legatura de atasament, ca minora este armonios dezvoltata psihic si afectiv, emotional si intelectual, si, ca aceasta dezvoltare se datoreaza reclamantului parat care i-a asigurat un climat stabil, protector.
Din materialul probator administrat in cauza rezulta ca reclamantul parat si-a exercitat intr-un mod corespunzator responsabilitatile de parinte. S-a ingrijit de cresterea fetitei, de educarea acesteia (minora este la gradinita, este inscrisa la un curs de dans, reclamantul parat o duce si o aduce de la gradinita, merg impreuna in excursii), de intretinerea acesteia (are un loc de munca stabil si remunerat incat sa-i asigure minorei un trai decent). Caracterizarile reclamantului parat de la locul sau de munca demonstreaza ca si sub acest aspect prezinta garantii materiale cat si morale. Acelasi lucru nu se poate spune si despre parata-reconvenienta care, cu exceptia sprijinului financiar, nu a exercitat nici una din aceste indatoriri. Este adevarat, in referatul intocmit de Serviciul social al localitatii Parma, parata-reconvenienta este descrisa ca o persoana capabila sa se organizeze pentru a putea continua sa munceasca si sa se ocupe de fiica dar instanta nu si-a putut forma convingerea ca parata ar putea fi un parinte capabil sa-si indeplineasca toate responsabilitatile de parinte atat timp cat parata nu s-a ingrijit, pe o perioada de timp mai indelungata, de cresterea, ingrijirea si educarea minorei. Mai mult, dupa cum chiar parata-reconvenienta a afirmat, si martorii au confirmat, o situatie neprevazuta de la locul sau de munca a necesitat prezenta acesteia in Italia, astfel incat, a trecut pe plan secund interesul fata de minora, lasand-o in continuare in grija reclamantului parat.
Parata-reconvenienta este femeie de serviciu la o familie din Italia, locuind la aceasta familie. Dupa cum rezulta din ancheta sociala aici ar urma sa locuiasca si minora, familia respectiva fiind dispusa de a asigura un spatiu de locuit pentru mama si fiica.
 
Simpla promisiune a persoanelor la care locuieste parata-reconvenienta nu este suficienta pentru a face dovada spatiului locativ ce urmeaza a fi asigurat minorei. Oricand aceasta familie poate reveni asupra optiunii sale, generand un climat instabil in ceea ce priveste locuinta minorei.
Minora s-a nascut si a trait in permanenta in Romania, petrecandu-si mare parte din timp in compania reclamantului precum si impreuna cu familia extinsa (bunicii materni si paterni). Schimbarea mediului in care a trait ar putea avea consecinte negative asupra dezvoltarii ulterioare a acesteia. La o varsta atat de frageda aceasta ar fi supusa unor riscuri deosebite prin ruperea brusca de persoanele care pana in prezent i-au oferit afectiune, un mediu calm si stabil, protectie. Aceasta ar fi supusa, unor schimbari multiple: un mediu social nou, adaptarea la o alta limba, lipsa persoanei fata de care a dezvoltat o legatura afectiva puternica - reclamantul-parat, ruperea de mediul socio-familial, conditii de trai necunoscute.
Avand in vedere aceste criterii minora a fost incredintata reclamantului parat. Solutia a fost mentinuta in caile de atac exercitate de parata reconvenienta.