SOMATIE DE PLATA

Prin cererea inregistrata sub nr.2510/329/2011 din 63 august 2011, creditoarea S.C. VODAFONE ROMANIA SA, a solicitat emiterea unei somatii de plata impotriva debitorului C. N., cu privire la plata :sumei de 265,06 lei , reprezentand pret al serviciilor de telefonie mobila, prestate debitorului in baza contractului incheiat in acest sens; sumei de 672 lei, reprezentand penalitati conventionale, in cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere, aferente pretului neachitat de 265,06 lei, pentru perioada cuprinsa intre scadenta fiecarei facturi si data de 15.08.2011, conform art.6.1 din conventia partilor potrivit careia penalitatile pot depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate; contravalorii penalitatilor conventionale, in cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere, aferente debitului principal in cuantum de 265,06 lei, curse in continuare, respectiv  pentru perioada cuprinsa intre 16.08.2011 si data indeplinirii obligatiei de plata; contravalorii dobanzilor comerciale legale aferente pretului neachitat de 265,060 lei, pentru perioada cuprinsa intre scadenta fiecarei sume ce compune debitul principal si data platii integrale a acestuia; sumei de 626,78 lei,reprezentand taxa pentru rezilierea contractului inainte de termen (conform art.10.3 din conventia partilor si FF seria VDF nr.64387755/14.05.2010).
A solicitat si cheltuieli de judecata, in suma  de 101,3 lei (39 lei taxa judiciara de timbru, 0,3 lei timbru judiciar si 62 lei onorariu de avocat).
In motivarea cererii, creditoarea a aratat ca  serviciile de telefonie mobila prestate debitorului au avut la baza contractele pentru serviciile VODAFONE prestate de SC VODAFONE ROMANIA SA , incheiate la data de 06.11.2007 si 15.02.2008
Creditoarea a sustinut ca  a prestat serviciile de telefonie mobila in temeiul contractului indicat, pentru care a emis facturile fiscale anexate prezentei cereri , in  valoare totala de 265,06 lei. Suma a ramas neachitata, desi scadenta stabilita conventional de parti a fost depasita iar pretul serviciilor insusit.
Potrivit art.6 pct.1 din conventia partilor, s-a stabilit plata de catre client a unei penalitati de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere pentru sumele neplatite la termen si ca orice suma neplatita la timp va fi platita de catre client in lei, la cursul oficial de schimb leu/ euro de la data efectuarii platilor.
A mai aratat ca art.6.1 face parte din "conditiile generale" cuprinse in contractul pentru serviciile VODAFONE, conditii despre care debitorul a declarat ca a luat la cunostinta si le accepta.
A apreciat ca intelegerea partilor de prestare a serviciilor de  telefonie mobila si facturile emise in contul acestor servicii, facturi  acceptate la plata, coroborat cu achitarea serviciilor de telefonie mobila in perioada cuprinsa intre data incheierii contractelor si pana la data de 28.02.2010 (data scadentei primei facturi), dovedesc caracterul cert, lichid si exigibil, al creantelor, precum si insusirea inscrisurilor ce le constata.
In ceea ce priveste cererea de obligare a debitorului la plata taxei de reziliere, in suma de 626,78 lei, creditoarea a motivat ca, potrivit art.16 din conventia partilor, contractul de telefonie mobila se incheie pe o durata initiala de un an iar nerespectarea acestei durate se sanctioneaza cu plata unei "taxe de reziliere" in suma fixa de 626,78 lei, conform clauzei prevazute la pct.10.3 din contract, taxa ce a fost facturata prin FF seria VDF nr.64387755/14.05.2010.
A apreciat ca rezilierea  contractului a operat in conditiile art.9.2 din conventia partilor, clauza care cuprinde un pact comisoriu de gradul patru, rezilierea operand fara interventia instantei, la simpla constatare de catre SC VODAFONE ROMANIA SA a unuia dintre  cazurile de reziliere enumerate, in speta, neplata pretului.
Rezilierea a intervenit la data de 14.05.2010, respectiv la data scadentei primei facturi aflata in debit.
Pe de alta parte, factura cuprinzand taxa de reziliere nu a fost contestata de debitor, in conditiile art.8 din conventia partilor, iar rezilierea, prin incetarea prestarii serviciilor chiar de la scadenta primei facturi, nu a fost contestata de client.
In drept si-a intemeiat cererea pe dispozitiile OG nr.5/2001 ,OG nr.9/2000, art.969,1066 si urmatoarele cod civil, art.379 si art.274 cod proc civila.
A anexat cererii : imputernicire avocatiala si (in copii certificate) tabel privind calculul penalitatilor, fisa personala IGP, contract pentru serviciile VODAFONE prestate de VODAFONE ROMANIA SA pentru persoane fizice, acordul clientului, "conditii generale" pentru contract, facturi fiscale, invitatie la conciliere directa si dovada comunicare.
Debitorul nu a formulat intampinare si nu a propus probe in aparare.
Analizand materialul probator administrat in cauza, respectiv inscrisurile depuse la dosar de creditoare, instanta retine ca  intre creditoarea SC VODAFONE ROMANIA SA si debitorul C. N. s-a incheiat contract pentru serviciile de telefonie mobila din 06.11.2007.
Prin "conditiile generale" ce face parte integranta din contractul pentru  serviciile VODAFONE prestate de SC VODAFONE ROMNANIA SA, creditoarea s- a obligat sa presteze servicii de  comunicatii electronice (art.1) iar debitorul s-a obligat sa plateasca tariful pentru aceste servicii, in termen de maxim 14 zile de la data emiterii facturii de catre creditoare (art.5) iar, in caz de intarziere in efectuarea platii, sa plateasca penalitati de intarziere in cuantum de 0,5% pe zi de intarziere, pana la plata intregii sume, penalitati ce pot depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate.
In temeiul contractelor incheiate, intre parti, s-au emis 4 facturi fiscale in perioada 14.02.2010 -14.04.2010, in valoare totala de 265,06 lei, pentru  contravaloarea serviciilor de telefonie mobila , si penalitati de intarziere acumulate pentru perioada cuprinsa intre scadenta fiecarei facturi anexate si data de 15.08.2011, in cuantum de 672 lei, conform notei de calcul depuse la dosar.
Ulterior curg in continuare penalitati conventionale, in temeiul art.6.1 din contract, intrucat debitul principal nu a fost platit pana in prezent de debitor.
In ceea ce priveste contravaloarea serviciilor de telefonie mobila, instanta retine ca potrivit disp. art.4 din "conditii generale" plata serviciilor VODAFONE este stabilita in euro, exclusiv TVA, iar plata se va efectua lunar de catre client, in lei, inclusiv TVA la cursul oficial de schimb leu/euro de la data emiterii facturii.
In consecinta, fata de dispozitiile contractuale, de prevederile art.969 cod civil si art.36 cod comercial, instanta va constata ca este vorba de o creanta certa, lichida si exigibila, insusita de debitor, conform disp. art.1 si urmatoarele din OG nr.5/2001.
In ceea ce priveste  penalitatile conventionale solicitate, instanta retine ca, potrivit art.4 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Potrivit literei i din anexa, este considerata abuziva clauza care obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul  neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant, ipoteza pe care instanta o apreciaza indeplinita in cauza.
Penalitatile de 0,5% pe zi de intarziere, echivalent cu o penalitate cumulata de 182,50% pe an, au fost calculate pentru perioada cuprinsa intre scadenta fiecarei facturi (28.02.2010, 28.03.2010 si 28.04.2010) si pana la data de 15.08.2011 si in continuare pana la data indeplinirii obligatiei de plata.
In aceasta perioada nivelul dobanzii de referinta a BNR, ce poate fi considerat un indicator pentru stabilirea cuantumului uzual al prejudiciului  cauzat pentru neexecutarea la termen a unei obligatii banesti, a fost de 8% pe an (pentru anul 2010 ,si de 6,25% pe an , pentru  perioada februarie - august 2011, potrivit circularelor publicate de Banca Nationala a Romaniei).
Astfel, se observa ca penalitatea impusa de creditoare se afla intr-o disproportie evidenta cu orice prejudiciu ce ar putea fi in mod  rezonabil presupus.
Aceasta disproportie creeaza dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte si in detrimentul consumatorului.
Desi contractul din care izvorasc pretentiile creditoarei este un  act de comert unilateral fiind supus legii comerciale, specifice raporturilor juridice a determinat adoptarea unei legislatii speciale, cu caracter imperativ,  menita sa protejeze interesele consumatorilor.
Nerespectarea dispozitiilor imperative, de ordine publica, ale art.4 din Legea nr.193/2000, atrage nulitatea absoluta partiala a clauzei penale abuzive, pana la o limita ce poate fi apreciata ca rezonabila in raport cu prejudiciul cauzat.
Avand in vedere ca legea a fost adoptata pentru a transpune in dreptul intern Directiva Comunitatii Europene nr.93/13, privind clauzele abuzive in contractele cu consumatorii, iar Romania si-a asumat obligatia transpunerii si aplicarii efective, in raporturile interindividuale, a legislatiei comunitare, numai o interpretare care sa asigure o eficacitate reala a interdictiei stipularii unor clauze abuzive in contracte incheiate intre comercianti si consumatori poate asigura atingerea scopului urmarit de legiuitor, si anume acela de a descuraja stipularea unor clauze dezavantajoase pentru consumator, in cuprinsul unor "conditii generale" impuse acestora.
In acest sens, Curtea Europeana de Justitie a decis ca protectia recunoscuta consumatorilor prin Directiva nr.93/13, presupune ca instanta nationala sa poata verifica, din oficiu, daca o clauza a contractului dedus judecatii are caracter abuziv (cauza Murciano Quintero,C-240/98).
Curtea a statuat ca "o instanta investita cu un litigiu decurgand dintr-un contract incheiat intre un comerciant si un consumator, poate verifica, din oficiu, in ce masura clauzele cuprinse in acest contract au caracter abuziv".
Se observa astfel ca sistemul de protectie introdus prin directiva porneste de la premisa potrivit careia consumatorul se afla, din punct de vedere al echilibrului contractual si al fortei de a o negocia, intr-o pozitie dezavantajoasa fata de comerciant si detine un nivel mai scazut de cunostinte fata de acesta, ceea ce duce la acceptarea unor clauze prestabilite de comerciant, fara posibilitatea de a influenta continutul acestora.
In ceea ce priveste conditia lipsei negocierii directe a clauzei, optiunea consumatorului de a incheia sau nu contractul cu operatorul de servicii de telefonie mobila nu inlatura in nici un fel realitatea ca, in masura in care doreste sa beneficieze de servicii de telefonie pe o piata dominata de cativa operatori, in esenta, conditii generale similare, trebuie sa accepte, in bloc, conditiile prestabilite de acesta, incheind astfel un contract eminamente de adeziune, fara posibilitatea reala de a negocia vreo clauza.
De aceea ,"acordul debitorului", in sensul ca a inteles si a acceptat "conditiile generale" ale prestatorului de servicii, nu inlatura aplicabilitatea art.4 din Legea nr.193/2000 si nici caracterul abuziv al clauzei, pentru motivele expuse mai sus.
Instanta apreciaza ca limitarea penalitatilor insumate la nivelul debitului principal (265,06 lei ) apare ca suficienta in raport cu prejudiciu produs si cu ideea de sanctiune implicata in orice clauza penala, pentru descurajarea neexecutarii  obligatiilor contractuale.
In ceea ce priveste cererea creditoarei de obligarea debitorului la plata contravalorii dobanzii comerciale legale aferente pretului neachitat, calculata de la scadenta  fiecarei sume ce compune debitul principal si data platii acestuia, instanta urmeaza sa o respinga, ca neintemeiata.
Astfel, potrivit dispozitiilor art.2 din OG nr.9/2000, privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti, in cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia  este purtatoare de dobanda fara sa se arate data dobanzii, se va plati dobanda legala.
Cum in "conditiile generale" s-a prevazut o penalitate (dobanda) conventionala de intarziere pentru neplata la termen a facturilor (art.6.1), de 0,5% pe zi de intarziere, nu pot fi percepute, in acelasi timp, si dobanzi legale, deoarece acestea se exclud reciproc.
Cat priveste taxa de rezilierea contractului inainte de termen, solicitata de creditoare, in cuantum de 626,78 lei, instanta retine ca, potrivit clauzei contractuale prevazute de art.10.1 din "conditii generale", in cazul in care contractul inceteaza din orice motiv, clientul va plati serviciile furnizate si taxele si tarifele lunare datorate inainte de incetarea contractului, inclusiv orice suma datorata potrivit art.10 si 11, acolo unde este cazul.
Clauza contractuala prevazuta la art.10.3 din "conditii generale", prevede insa ca taxa de reziliere a contractului inainte de termen  este perceputa "in cazul in care clientul solicita incetarea prezentului contract inainte de perioada minima".
Or,in cauza, debitorul (clientul) nu a solicitat incetarea contractului; el nu si-a respectat obligatia de plata a facturilor.
In speta nefiind situatia vizata de art.10.3 din "conditii generale", respectiv clientul sa fi solicitat incetarea contractului, instanta apreciaza ca cererea de obligare a acestuia la plata taxei de reziliere, apare ca neintemiata.
In situatia , cand clientul nu- si  respecta obligatia de plata a sumelor datorate, conform dispozitiilor art.(1) din "conditii generale", "VODAFONE poate inceta prezentul contract cu o notificare in scris, cu 15 zile inainte".
Este adevarat ca in "conditii generale", asa cum a motivat creditoarea in cererea sa , s-a stipulat pactul comisoriu potrivit caruia " in cazurile enumerate la pct.9.2 (deci si cand clientul  nu isi respecta obligatia de plata a sumelor datorate) incetarea contractului se va produce de plin drept, fara interventia instantei judecatoresti competente, de la data constatarii de catre VODAFONE a oricaruia dintre cazuri fara preaviz si fara drept la compensatie sau despagubiri".
Astfel cum este formulata, clauza cuprinde un pact comisoriu de gradul 4 ce exclude interventia instantei si orice formalitate prealabila.
Dar in acelasi art.9.2, in care este inclusa cauza expusa mai sus, exista si o alta clauza, potrivit careia "VODAFONE" poate inceta prezentul contract cu o notificare  in scris, cu 15 zile inainte, cand clientul nu-si respecta obligatia de plata a sume lor datorate, precum si in celelalte cazuri enumerate".
Din modul in care este formulata aceasta clauza, se deduce insa ca,  pentru a opera incetarea (rezilierea) contractului, este necesar ca partea care nu si-a indeplinit obligatia, respectiv debitorul (clientul) trebuie sa fi fost pus in intarziere  cu o notificare, fiind vorba astfel de un pact comisoriu de gradul 3.
Cele doua clauze inserate de VODAFONE in "conditii generale", in acelasi art.9.2, sunt contradictorii, motiv pentru care instanta urmeaza sa le interpreteze in contra vanzatorului , respectiv a creditoarei VODAFONE, conform disp. art.1312 cod civil.
Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.1 din OG nr.5/2001, privind procedura somatiei de plata, respectiv creanta creditoarei este certa, lichida si exigibila, in limitele aratate, si, in consecinta, in temeiul art.1 si art.6 din OG nr.5/2001, va admite in parte cererea formulata de creditoarea SC VODAFONE ROMANIA SA impotriva debitorului C. N. si va soma debitorul sa plateasca creditoarei, in termen de 20 de zile de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari, suma de 265,06 lei, reprezentand contravaloarea serviciilor de telefonie mobila si suma de 265,06 lei , reprezentand penalitati de intarziere.
Va respinge cererea pentru restul penalitatilor si pentru taxa de reziliere, ca netemeiata.
            In baza art.274 Cod procedura civila va admite in parte  cererea si va obliga debitorul sa plateasca creditoarei suma de 42 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.