Actiune in constatarea ca Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara este continuatoarea in drepturi a Academiei de Inalte Studii Agronomice

Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 1783 din 19 mai 2011

Prin Sentinta civila nr. 8600 pronuntata in data de 25.06.2010 in dosarul nr. 24916/211/2009 Judecatoria Cluj Napoca a admis cererea formulata de reclamanta Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca, in contradictoriu cu paratii Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si a constatat ca reclamanta este continuatoarea in drepturi a Academiei de Inalte Studii Agronomice Cluj.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut in esenta urmatoarele:
Prin Lega nr.2746/1929 privind infiintarea academiilor de inalte studii agronomice, publicata in M. Of. nr.169/02.08.1929 s-a dispus infiintarea Academiei de inalte Studii Agronomice Cluj;
Ulterior, prin Legea nr.3799/1938 privind modificarea si completarea leilor privitoare Ia invatamant superior si special publicata in M. Of. nr.257/04.11.1938, Academia de inalte Studii Agronomice Cluj a fost incadrata in Politehnica din Timisoara, iar in anul 1948, in temeiul Decretului nr.175 (M Of. 177/03.08.1948) si a Ordinului nr.263.327 al Ministerului invatamantului Public privind reforma invatamantului (publicat in M, Of. nr.249/26.10.1948) Facultatea de Agronomie Cluj a fost desprinsa clin Politehnica Timisoara, devenind institutie de sine statatoare sub denumirea de "Institutul Agronomic Cluj".
Prin Ordinul Ministrului invatamantului si Stiintei nr. 4894/22.03.1991 a fost aprobata denumirea de "Universitatea de Stiinte Agricole Cluj", iar ulterior prin Ordinul Ministrului invatamantului nr.4620/1995 si HG 568/28.07.1995 a fost aproba denumirea de "Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca, aceasta din urma fiind si denumirea actuala a reclamantei.
 Rezulta, asadar, din succesiunea actelor normative mai sus mentionate ca reclamanta este continuatoarea in drepturi a fostei Academii de inalte Studii Agronomice Cluj.
Cat priveste sustinerea paratului Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in sensul ca actiunea reclamantei ar fi inadmisibila deoarece prin intermediul sau, reclamanta a urmarit constatarea unei situatii de fapt, iar acest lucru este contrar disp.art.111 C proc. civ. din a caror interpretare reiese ca actiunile in constatare sunt admisibile doar pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept, instanta de fond a apreciat aceasta sustinere ca fiind vadit nefondata, intrucat, in realitate, in cererea formulata reclamanta tinde la constatarea existentei unui raport juridic de succesiune in drepturi intre aceasta si fosta Academie de inalte Studii Agronomice Cluj., deci la constatarea existentei unui drept in sensul art.l 11 C proc. civ., iar nu la constatarea unei situatii de fapt.
Apreciind ca actiunea reclamantei este admisibila si din perspectiva celorlalte conditii de admisibilitate impuse de art.111 C. proc. civ. (fiind evident ca reclamanta justifica un interes juridic, actual, personal si direct, atat de natura morala, cat si de natura patrimoniala in promovarea cererii si, totodata, faptul ca aceasta nu are deschisa calea unei cereri in realizare pentru valorificarea pe cale judiciara a pretentiilor sale), instanta de fond a admis-o astfel cum a fost formulata si, pe cale de consecinta, a constatat ca reclamanta este continuatoarea in drepturi a Academiei de inalte Studii Agronomice Cluj.
Prin decizia civila nr. 135/A/11.03.2011 a Tribunalului Cluj au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii impotriva Sentintei civile nr. 8600/2010 pronuntata la data de 15.06.2010 a Judecatoriei Cluj-Napoca, care a fost pastrata in intregime.
Pentru a pronunta aceasta  decizie, tribunalul a  retinut ca  in justificarea interesului pentru care a promovat prezenta actiune reclamanta a invocat un interes de ordin moral raportat la istoria acesteia ca institutie de invatamant superior cat si un interes material  privind bunurile imobile care au fost detinute de antecesorul sau si pe care este indreptatita sa le revendice de la terte persoane fizice sau juridice .
Analizand obiectul si folosul practic urmarit prin prezentul demers juridic rezulta ca reclamanta urmareste o recunoastere a calitatii sale de continuator al unei institutii de invatamant superior promovand in acest sens o actiune in constatare.
Tribunalul a apreciat ca cel putin interesul moral invocat de catre reclamanta justifica existenta in speta a unui interes legitim, direct si personal si actual. Astfel interesul de ordin moral urmarit este acela de a putea folosi in “cartea de vizita “ a reclamantei, institutie de invatamant superior a imprejurarii ca are o traditie in invatamantul superior de specialitate inca de la infiintarea Academiei de Inalte Studii Agronomice in perioada interbelica. Istoria unei institutii de invatamant superior ii confera un prestigiu care atrage studentii sa frecventeze cursurile unei anumite universitati in defavoarea altora cat si interesul unui cadru didactic fata de o anumita universitate. Acelasi prestigiu si istorie pot duce la nenumarate colaborari stiintifice sau acorduri de colaborare pe probleme de specialitate inclusiv cu rezultate financiare pentru reclamanta. Ca atare interesul moral invocat este unul incontestabil.
In ce priveste interesul de ordin material el poate transparea si ca o consecinta a interesului moral mai sus indicat. Cu referire la unele imobile care pot fi revendicate de la terte persoane reclamanta a depus CF 20254 Cluj. In aceasta carte funciara initial erau inscrise bunurile proprietatea Statului Roman, Academia de Inalte Studii Agronomice Cluj.
In perioada comunista aceleasi imobile apar ca intabulate in favoarea Statului Roman si in administrarea Institutului Agronomic Cluj. In masura in care reclamanta pretinde ca aceste bunuri au apartinut antecesoarei sale si urmareste ulterior demararea procedurilor de recuperare a acestor imobile interesul material raportat la ele este si el pe deplin justificat raportat la inscrierile din cartea funciara. Nu prezinta importanta daca reclamanta va avea sau nu succes in aceste demersuri fiind suficient pentru justificarea interesului posibilitatea de a face asemenea demersuri bazandu-se pe inscrierile din aceasta carte funciara si calitatea sa de continuator al Academiei de Inalte Studii Agronomice pe care urmareste sa o dobandeasca in prezentul litigiu.
Ca atare exceptia lipsei de interes a fost in mod corect respinsa de catre prima instanta in mod cert reclamanta justificand un interes moral dar si unul patrimonial decurgand din cel moral cit si separat raportat la imobilele posibil a fi recuperate.
In ce priveste calitatea procesual pasiva a celor doi parati tribunalul a apreciat ca paratii sunt persoanele juridice fata de care trebuie sa se realizeze aceasta recunoastere.
Astfel conform Legii 84/1995 invatamantul in general este o activitate care se desfasoara de catre stat altfel spus sub apanajul puterii publice fiind o activitate de interes public. In ipoteza in care exercitarea acestei puteri se transfera unui particular prin infiintarea unitatilor de invatamant particular, acest transfer este autorizat de catre autoritatile publice abilitate in acest sens. Ca atare cata vreme invatamantul se desfasoara  organizeaza si supravegheaza de catre stat sau sub autorizarea sa fiind o activitate de interes public, o statuare de genul celei pretinse de catre reclamanta de a obtine recunoasterea unei istorii universitare ce a inceput in perioada interbelica  se poate realiza doar in contradictoriu cu Statul Roman reprezentat de Ministerul Fanatelor Publice conform Decretului Lege 31/1954 si in contradictoriu cu acel minister care asigura in numele Statului Roman realizarea in concret a acestei activitati inclusiv coordonarea institutiilor de invatamant superior respectiv conform HG 81/2010 paratul de randul 2.
Tribunalul a apreciat ca acestor parati nu le poate fi indiferent demersul judiciar din speta cita vreme reclamanta se pretinde continuatoarea unei institutii de invatamant superior de stat, este o institutie de invatamant superior de stat, iar invatamantul de stat este organizat, sustinut, supravegheat de stat prin ministerul de resort.
Ca atare nu este relevant in speta ce atributii are paratul de randul 2 ci relevant in speta este ca el coordoneaza in concret in numele paratului de landul 1 activitatea de invatamant in general inclusiv si activitatea de invatamant superior conform HG 81/2010 iar pentru paratul de landul 1 relevant in speta este faptul ca este vorba de o problema ce tine de  invatamant,activitate care se desfasoara sub patronajul puterii publice conform Legii 84/1995 .
In plus Statul Roman justifica calitatea procesual pasiva si din perspectiva interesului patrimonial raportat la CF 20254 Cluj cata vreme apare ca fiind proprietarul tabular al acestor imobile.
In ceea ce priveste admisibilitatea actiunii intemeiate pe prevederile art. 111 C.pr.civ este categoric ca in vederea realizarii interesului moral mai sus expus reclamanta nu avea deschisa calea unei actiuni in realizare. Nici macar din perspectiva interesului patrimonial in raport cu paratii apelanti nu avea deschisa o asemenea actiune. Astfel in ipoteza in care bunurile care au apartinut antecesoarei reclamantei intimate sunt detinute de terte persoane dupa obtinerea recunoasterii de continuator din partea statului si a ministerului ce coordoneaza aceasta activitate publica reclamanta ar putea promova o actiune in justitie in realizare (revendicare etc). In masura in care aceleasi bunuri se afla in patrimoniul paratului de randul 1 din nou reclamanta nu are deschisa calea unei actiuni in realizare. Astfel restituirea acestor bunuri se face in baza unor legi speciale asa cum arata si apelantul parat de randul 1 in motivele de apel si nu in temeiul dreptului comun  astfel ca dupa obtinerea unei hotarari judecatoresti de justificare a calitatii de persoane indreptatita se pot promova demersurile necesare recuperarii acestor imobile.
Raportat la toate aceste considerente tribunalul a apreciat ca actiunea din speta este justificata de un interes care indeplineste cerintele de a fi legitim, actual direct si personal, paratii au calitate procesual pasiva, iar actiunea in constatare este admisibila.
Motivele de apel au vizat doar aceste aspecte nu si temeinicia actiunii care raportat la actele de la dosar este neechivoca asa cum a retinut si prima instanta  si necontestata de altfel nici de catre parati.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii Statul Roman prin Ministerul Finantelor publice si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, solicitand modificarea deciziei atacate, urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si, in consecinta, respingerea actiunii.
In motivarea recursului intemeiat pe  dispozitiile  art. 304  pct. 9 Cod proc.civ., paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice  a aratat ca sustinerile  instantei de apel cu privire la calitatea lui procesuala pasiva sunt intemeiate pe prevederile art. 25 alin. 1 din  Decretul nr. 31/1954, desi ulterior aceasta retine ca reclamanta este "o institutie de invatamant superior supravegheata de stat prin Ministerul de resort, respectiv Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului".
Instanta de apel a  ignorat   dispozitiile  art. 37 alin. 1  din acelasi act normativ, unde se dispune ca "statul nu raspunde pentru obligatiile organelor si celorlalte  institutii de stat daca ele sunt persoane  juridice. De asemenea, niciuna dintre aceste persoane juridice nu raspunde pentru obligatiile statului". Prin urmare, Statul Roman  nu are calitate procesuala pasiva in cauza, intrucat  nu este dovedita calitatea acestui parat de titular al unei obligatii de recunoastere in acest sens a reclamantei, de vreme ce calitatea de succesor in drepturi pretinsa de aceasta nu rezulta din propriul statut.
Actiunea reclamantei este si inadmisibila, pentru urmatoarele considerente:  reclamanta urmareste un interes de natura patrimoniala, care nu poate fi clarificat prin cererea ce  formeaza obiectul prezentului dosar. Prin actiunea promovata, reclamanta urmareste ca in contradictoriu cu paratii sa obtina opozabilitatea unei hotarari judecatoresti in sensul constatarii calitatii reclamantei de continuator la Academiei de Inalte Studii Agronomice Cluj, pentru a  se deschide astfel calea unei actiune in revendicare cu privire la imobilele care s-au aflat in patrimoniul acestei institutii de invatamant superior.
Prin urmare, interesul promovarii actiunii de catre reclamanta este unul de ordin material si anume, cu privire la  imobilele aflate in patrimoniul sau anterior anului 1958 si pe care in calitate de continuatoare a Academiei de Inalte Studii Agronomice Cluj, ar fi indreptatita sa-l revendice de la terte persoane fizice sau juridice, existand astfel posibilitatea ca ulterior reclamanta sa promoveze actiuni ce ar avea ca obiect revendicarea imobilelor aflate in prezent in  proprietatea statului.
In motivarea recursului  care nu a fost intemeiat in drept decat pe  dispozitiile  art. 299 si urm. Cod proc.civ., paratul Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a aratat ca ministerul are anumite atributii fata d  institutiile de invatamant, asa cum rezulta din actele normative in vigoare, respectiv art. 141 din legea Invatamantului nr. 8471995 cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr. 81/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu modificarile ulterioare, iar din aceste atributii nu se pot retine atributii care sa conduca la solutionarea prezentei actiuni in constatare.
In consecinta, paratul a  solicitat admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si, prin urmare, respingerea actiunii.
Prin  intampinarea depusa, intimata Universitatea De Stiinte Agricole Si Medicina Veterinara Cluj-Napoca s-a opus admiterii recursurilor, aratand ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor nu poate fi retinuta, avand  in vedere ca reclamanta este o institutie publica de invatamant superior de stat, are alocate fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si este supusa verificarilor financiar-contabile cu privire la cheltuirea acestor bani publici.
Examinand  recursurile declarat, prin prisma motivelor  invocate, curtea  apreciaza ca sunt nefondate si in baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmeaza sa le respinga pentru urmatoarele considerente:
Prin motivele de recurs ambii parati au solicitat sa se constate ca nu au calitate procesuala pasiva, sustinere nefondata, pentru   urmatoarele considerente:
Prin Legea nr. 2746/1929 privind  infiintarea Academiilor de Inalte Studii Agronomice, s-a dispus infiintarea Academiei de Inalte Studii Agronomice Cluj.
Prin Decretul nr. 175/1948 si  a Ordinului Ministerului Invatamantului Public privind reforma invatamantului, Academia de Inalte Studii Agronomice Cluj a devenit  isntitutie de sine-statatoare, sub denumirea de "Institutul Agronomic Cluj".
Prin Ordinul Ministrului Invatamantului si Stiintei nr. 4894/1991 a fost aprobata denumirea de Universitate de Stiinte Agricole  Cluj, iar  ulterior prin HG  nr. 568/1995 pentru acordarea autorizatiei de functionare provizorie in conformitate cu Legea nr.  88/1993 privind acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor, se autorizeaza Universitatea de Stiinte Agricole din Cluj sub denumirea de "Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca".
Prin urmare, legal au constatat cele doua instante, asa cum rezulta din succesiunea actelor normative retinute, ca reclamanta  este continuatoarea in drepturi a Academiei de Inalte Studii Agronomice  Cluj, ca raportat la  dispozitiile  art. 111  Cod proc.civ., reclamanta justifica un interes moral in promovarea cererii.
Aceasta recunoastere a calitatii reclamantei de succesoare, continuatoare in drepturi, a Academiei de Inalte Studii Agronomice  Cluj, trebuie facuta in contradictoriu cu  cei doi parati.
Astfel, Legea nr.  84/1995 reglementeaza organizarea si functionarea invatamantului si prevede ca invatamantul este o activitate care se desfasoara de catre stat., fiind o activitate de interes public. Prin urmare, cererea reclamantei de a obtine o recunoastere a  unei istorii universitare ce a inceput in perioada  interbelica se poate realiza doar in contradictoriu cu Statul Roman.
Conform prevederilor  HG nr. 81/2010, art. 2 "Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaza si conduce sistemul national de educatie, invatamant, cercetare, tineret si sport, exercitand si atributiile stabilite prin legi si prin alte acte normative din sfera sa de activitate".
Conform prevederilor art. 171 din Legea nr.  84/1995, "institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii", iar conform art. 25 din Decretul nr. 31/1954, "statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii", iar conform alin. 2 "el participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor, afara de cazurile in care legea stabileste alte organe in acest scop".
Prin urmare, actiunea reclamantei se poate realiza doar in contradictoriu cu Statul Roman  reprezentat de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sustinerea intimatilor ca nu au  calitate procesuala pasiva, fiind nefondata.
Statul Roman justifica calitatea procesuala pasiva si din perspectiva  interesului patrimonial al reclamantei, raportat la cartea  funciara nr. 20254 Cluj, avand in vedere ca sub  B1-12 Statul Roman, Academia de Inalte Studii Agronomice  Cluj, apare ca fiind  proprietar tabular al acestor imobile.
Invocarea de catre Ministerul Finantelor Publice in sprijinul pozitiei sale a art. 37 alin. 1  din Decretul nr. 31/1954 este nefondata, atata vreme cat litigiul este privitor la un raport juridic in care statul figureaza in nume propriu, iar textul invocat se refera la faptul ca, statul nu raspunde pentru obligatiile organelor si celorlalte institutii de stat, ale intreprinderilor si organizatiilor economice de stat, precum si ale oricaror alte organizatii socialiste de stat, daca ele sunt persoane juridice, in, acest text de lege  fiind vorba despre fapte  ilicite savarsite de organele sale,  ca acestea obliga insasi persoana  juridica daca au fost indeplinite cu prilejul executarii functiei lor.
Actiunea este admisibila si  prin raportare la  dispozitiile  art. 111  Cod proc.civ., reclamanta neavand deschisa calea unei actiuni in realizare in vederea  realizarii interesului moral, acela de obtine o recunoastere a unei istorii universitare ce a inceput in perioada  interbelica.
Actiunea in realizare, asa cum sustin recurentele, nu este deschisa reclamantei, in prezent nu este posibila nici din perspectiva  interesului patrimonial, raportat la faptul ca, in ipoteza in care bunurile ce au apartinut reclamantei sunt detinute in prezent de terte persoane sau se afla in patrimoniul Statului Roman, restituirea acestora  nefiind posibila in temeiul dreptului comun, doar dupa obtinerea unei hotarari judecatoresti de justificare a calitatii de  continuatoare in drepturi a Academiei de Inalte Studii Agronomice, reclamanta  putand sa efectueze demersurile necesare in vederea recuperarii acestor imobile. (Judecator Ana Ionescu)