Plangere contraventionala -administrarea unor noi probe pentru infirmarea faptelor

             DREPT CONTRAVENTIONAL
             
             Dosar nr. 2463/324/2009
             Sentinta civila nr. 49/11.01.2010
             
             
             Plangere contraventionala   -administrarea   unor  noi probe pentru  infirmarea
faptelor 
             
                Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul Judecatoriei Tecuci la data de
30.06.2009 sub nr. 2463/324/2009, petentul GR a solicitat instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa
dispuna anularea procesului-verbal de contraventie seria AP nr. 0000000 intocmit la data de 28.06.2009 de
intimatul I J P  si exonerarea de sanctiunile aplicate.
                In motivarea plangerii contraventionale, petentul a aratat ca la data de 28.06.2009, in jurul
orelor 17.10, in timp ce se deplasa cu autoturismul marca « Dacia », cu numarul de inmatriculare GL-00-
000, din directia Tecuci - Matca, in zona denumita « jumatate de cale », in dreptul livezii, a semnalizat si s-a
angajat in depasirea unui autoturism ce se deplasa in aceeasi directie. Petentul considera ca sanctiunea nu
a fost corect aplicata deoarece, in procesul-verbal atacat, s-a retinut ca locul efectuarii depasirii ar fi str. C -
V din T si nu DJ 251.
                Plangerea contraventionala nu a fost intemeiata in drept.
               Potrivit prevederilor art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, art.15 lit.
i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru si art.1 din O.G. nr.32/1995 privind timbrul judiciar,
plangerea contraventionala formulata de petent este scutita de plata taxelor judiciare de timbru si a timbrului
judiciar.      
              In dovedirea plangerii contraventionale, petentul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri 
respectiv cu ordinul e serviciu al agentului constatator si cu doi martori, mijloace de proba ce au fost admise
de instanta, ca fiind pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei, in temeiul art. 167 alin. 1 C.proc.civ..
Au fost audiati martorii C D si D C (filele 38), iar in ceea ce priveste ordinul de serviciu a fost primita adresa
nr. 53170/14.11.2009 (fila 58).
               In temeiul art.129 alin.5 C.p.c., instanta a dispus comunicarea raportului agentului constatator 
(depus la fila51) si citarea martorului asistent N L, dar constatandu-se o imposibilitate de administrare a
acestei probe, s-a trecut la judecarea cauzei.
               Intimatul, desi legal citat nu a formulat intampinare la plangerea contraventionala formulata de
catre petent si nu s-a prezentat in fata instantei prin reprezentant, pentru a invoca exceptii si pentru a arata
dovezile si mijloacele sale de aparare.  
                Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine
urmatoarele:
                 Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AP nr. 0489963
intocmit la data de 28.06.2009 de intimatul Inspectoratul Judetean de Politie Galati, s-a retinut in sarcina
petentului ca la aceeasi data, in jurul orei 17.10, conducand autoturismul marca "Dacia", cu numarul de
inmatriculare GL-00-000, pe str. C - V din T, a efectuat o manevra de depasire neregulamentara a
autoturismului cu numar de inmatriculare GL-00-AAA, in timp ce din sens opus venea alt autovehicul,
obligandu-l pe acesta sa franeze.
                Prin acest proces-verbal, fapta retinuta in sarcina petentului de catre agentul constatator a
fost incadrata juridic ca reprezentand contraventia  prevazuta de dispozitiile art.100 alin.3 lit.e din O.U.G.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, constand in nerespectarea regulilor privind depasirea. Prin
urmare, s-a dispus in temeiul art. 98 alin.4 lit. b din acelasi act normativ, aplicarea unei amenzi
contraventionale in cuantum de 240 lei (patru puncte-amenda) si sanctiunea contraventionala
complementara a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, fiind retinut
permisul de conducere, sanctiune ce se incadreaza in limitele prevazute de lege.
                Dandu-i-se dreptul sa faca obiectiuni, petentul a declarat ca "a considerat ca a avut timp"(sa
efectueze depasirea).
          Instanta retine ca, pentru a putea fi sanctionata o fapta contraventionala, se impun a fi
indeplinite doua tipuri de cerinte: extrinseci -  constand in constatarea de catre o persoana abilitata in acest
sens - agentul constatator - a faptei, cu respectarea conditiilor de forma expres prevazute de O.G. nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, ce au menirea de a proba dincolo de orice indoiala existenta
faptei, vinovatia contravenientului si legalitatea actului realizat in acest sens, precum si intrinseci, constand
in incalcarea cu vinovatie a unei norme de drept, fapta care va atrage dupa sine o sanctiune prevazuta de
lege. 
                    Sub aspectul conditiilor de forma, instanta apreciaza ca procesul-verbal mentionat este legal
intocmit, respectand dispozitiile art.16 si 17 din O.G. nr. 2/2001.
                In ceea ce priveste temeinicia procesului-verbal de contraventie, instanta retine ca, fapta
imputata petentului a fost incadrata de agentul constatator in dispozitiile art. 100 alin.3 lit.e din O.U.G.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, constand in nerespectarea regulilor privind depasirea.
                    Conform art. 45 alin.(1) din O.U.G. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, depasirea
este manevra prin care un vehicul trece inaintea altui vehicul ori pe langa un obstacol, aflat pe acelasi sens
de circulatie, prin schimbarea directiei de mers si iesirea de pe banda de circulatie sau din sirul de vehicule
in care s-a aflat initial.
                    Potrivit art. 45 alin.3 din acelasi act normativ, atunci cand prin manevra de depasire se trece
peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens
opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala,
unde au obligatia sa revina dupa efectuarea manevrei de depasire.
                  Conform art. 54 alin.1 din O.U.G. 195/2002, conducatorul de vehicul care executa o manevra de
schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea
rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza
sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca
o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
               Petentul a recunoscut prin plangerea contraventionala ca a efectuat o manevra de depasire pe
ruta Tecuci - Matca si nu a contestat in niciun fel  modalitatea in care s-a efectuat aceasta manevra. De
altfel, dandu-i-se dreptul sa faca obiectiuni in momentul intocmirii procesului-verbal de contraventie, a
mentionat ca "a considerat ca a avut timp" (sa efectueze depasirea).
              Apararile petentului s-au axat pe contestarea locului mentionat in procesul-verbal de
contraventie ca fiind cel in care s-a savarsit aceasta manevra, respectiv  pe str. Cuza-Voda din Tecuci, in
loc de DJ 251 intre Tecuci si Matca.
              Se retine, mai intai, ca in modalitatea de savarsire a contraventiei retinute in sarcina petentului,
stabilirea cu exactitate a locului, nu este o imprejurare esentiala in aprecierea gravitatii faptei. Agentul
constatator nu a avut in vedere elemente extrinseci conduitei petentului, ce tin de locul savarsirii faptei, cum
ar fi existenta marcajului longitudinal continuu, a indicatoarelor de interdictie a depasirii sau a altor interdictii
localizate. Pericolul social al faptei consta in efectuarea manevrei de depasire in conditii care pericliteaza
siguranta traficului.
                 In al doilea rand, nerespectarea prevederilor art. 16 alin.1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic
al contraventiilor, care impun mentionarea locului savarsirii faptei, in cuprinsul procesului-verbal de
contraventie, sunt sanctionate cu nulitatea relativa virtuala, in conditiile prevazute de art.105 alin.2 C.p.c..,
iar petentul nu a dovedit existenta unei vatamari care nu poate fi inlaturata decat prin anularea procesului-
verbal.
                  Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca declaratiile martorilor CDl si DC referitoare la
locul savarsirii faptei retinute in sarcina petentului, nu sunt relevante in solutionarea cauzei (filele 31, 38).
                   Instanta trebuie sa stabileasca daca manevra de depasire s-a efectuat in conditiile in care din
sens opus venea un alt autovehicul, ce a fost obligat sa franeze pentru evitarea unui accident. Chiar daca
martorii propusi de petent, au declarat ca in momentul efectuarii depasirii nu venea nici un vehicul din sens
opus, instanta va inlatura aceste declaratii avand in vedere obiectiunile petentului la intocmirea procesului-
verbal (aratate anterior).
                   In consecinta, retinandu-se ca mentiunile procesului-verbal de contraventie cu privire la
existenta faptei contraventionale, savarsirea faptei de catre petent si vinovatia acestuia in comiterea
contraventiei, nu au fost infirmate prin administrarea altor probe, se va respinge plangerea contraventionala
ca nefondata.