Civil - anulare act - CONSTATAREA NULITATII ABSOLUTE A TITLULUI DE PROPR.

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11 martie 2008, reclamantul RL a solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta in contradictoriu cu paratii CGV, V B. A decedata, prin mostenitorii IE si HI, Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar Santana de Mures, Comisia judeteana de aplicare a legilor fondului funciar Mure:
(1) sa constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 112518/13.6.2005, in sensul radierii numelui paratului de rand 1 si, respectiv a paratei decedate de rand 2, precum si a autoarei acesteia V E, in temeiul art. III din Legea nr. 169/1997, fiind persoane neindreptatite la a li se reconstitui drept de proprietate dupa defuncta Cu Florica;
(2) sa oblige paratele de rand 3 si 4 la emiterea unor noi fise de punere in posesie, respectiv al unui nou titlu de proprietate ca o consecinta a admiterii petitului nr. 1;
(3) sa oblige paratele de rand 1 si rand 2 la plata cheltuielilor de judecata aferente cauzei, in caz de opozitie.
In motivare cererii, reclamantul a aratat ca este mostenitorul testamentar universal al defunctei Cu Florica, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 1765 din 23.12.1985 emis in cadrul dosarului succesoral nr. 2453/1985 al fostului Notariat de Stat Judetean Mures. Paratii fiind straini de mostenire, titlul de proprietate emis in cauza a fost eliberat cu incalcarea dispozitiilor legale succesorale in materie. Reclamantul a invederat ca initial a fost de acord sa recunoasca cota parte de 1/3 din terenurile cuprinse in titlul de proprietate atacat, insa paratii au inceput sa ridice pretentii si asupra terenului aferent casei de locuit pe care reclamantul il detine in proprietate, conduita neprincipiala si care nu poate fi tolerata. Reclamantul a mai argumentat ca trebuie sa se tina cont la solutionarea cauzei si de decizia nr. 11/2007 pronuntata de Inalta Curte de Justitie si Casatie intr-un recurs in interesul legii, prin care s-a stabilit cu privire la interpretarea art. 8 si art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 ca beneficiaza de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii numai mostenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul prevazut de art. 700 Cod civil, iar nu si cei care au renuntat la mostenire." In speta dedusa judecatii, paratii nu au acceptat succesiunea, nici nu au renuntat la ea si sunt inlaturate de la mostenire deoarece nu au vocatie succesorala.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. III din Legea nr. 169/1997.
Prin precizarea de actiune (f. 20), depusa la dosar in data de 21 aprilie 2008, reclamantul a adus lamuriri cu privire la persoana paratilor cu care a inteles sa se judece in contradictoriu, invederand ca paratul CGV este decedat, iar mostenitori dupa acesta sunt ID, in calitate de fiica, HI, in calitate de fiica si Makkai Leontina, tot in calitate de fiica, decedata si avand ca mostenitoare pe MC. Reclamantul a mai aratat ca parata V A este in viata, nefiind decedata cum in mod gresit s-a indicat in cererea introductiva.
Reclamantul a formulat o noua precizare de actiune (f. 28) la data de 9 iunie 2008, prin care a solicitat a se lua act de renuntarea sa la judecata in privinta paratului initial, IE, care nu are calitatea de mostenitor dupa defunctul C Gh. V. In privinta petitului 2 al cererii s-a formulat precizarea ca se solicita radierea de catre paratele de rand 3 si 4 din titlu de proprietate atacat a paratilor de rand 1 si 2. Reclamantii au aratat ca nu mai solicita emiterea unei noi fise de punere in posesie, cea existenta fiind suficienta din punctul de vedere al identificarii in fapt a terenurilor reconstituite in proprietate, in rest mentinand celelalte capete din cererea de chemare in judecata.
Prin intampinarea si actiunea reconventionala (f. 29-33) depuse la dosar la 9 iunie 2008, paratele-reclamante ID, in calitate de fiica a defunctului CGV, HI, MC, in calitate de nepoata a defunctului CGV si C Ileana, in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului CGV si V A, in nume propriu si in calitate de mostenitoare a defunctei V E au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata, iar pe cale reconventionala s-a cerut:
(1) constatarea faptului ca intre parti a intervenit un act de partaj voluntar, autentificat la BNP Cridon Radu cu nr. 52 din 12 ianuarie 2006, prin care s-a recunoscut in mod reciproc calitatea de mostenitor indreptati la reconstituirea dreptului de proprietate dupa defuncta Cu Florica;
(2) constatarea faptului ca masa succesorala este formata din terenurile in suprafata de 4 ha si 7300 mp inscrise in TP nr. 112272/22.6.1995, iar cotele de proprietate ce revin fiecaruia dintre titularii mentionati in titlul de proprietate este de 1/3 pentru reclamant, 1/3 pentru CGV si succesorii acestuia si 1/3 pentru V A si V E;
(3) sa se constate ca masa succesorala dupa V E se compune din bunurile inscrise in certificatul de mostenitor suplimentar emis de BNP Constantin Terzi;
(4) sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra imobilului parcela 828/73 in suprafata de 4200 mp din tarlaua nr. 30 teren arabil extravilan, inscris in CF nr. 3322/N Santana de Mures, nr. de ord. 1, nr. top cadastral (825), prin formarea a trei loturi egale, potrivit cotelor de 1/3 parte pentru reclamant , 1/3 pentru succesorii lui CGV si 1/3-a parte pentru reclamanta-reconventionala Vicu A.
In motivare, paratele-reclamante au aratat ca dupa defuncta C Florica, casatorita Bardasan, neavand descendenti, iar tatal si mama murind dinainte, au mostenit fratii si surorile sau descendentii acestora, astfel incat in mod corect Comisia judeteana Mures pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a eliberat titlul de proprietate nr. 112272/22.6.1995 pe numele tuturor mostenitorilor. S-a invederat ca intre reclamant si parate a intervenit in conditiile art. 730 Cod civil o conventie care indeplineste cerintele art. 948-962 si 969 Cod civil prin declaratia autentica nr. 52/2006 prin care reclamantul si paratele si-au recunoscut reciproc calitatea de coindivizari asupra terenurilor incluse in titlul de proprietate nr. 112272/1995, in sensul detinerii unei cote de 1/3 pentru fiecare coindivizar, respectiv reclamantul RL, CGV si V E si V A.
S-a mai aratat ca la cererea coindivizarilor din titlul de proprietate, parcela cu numar cadastral 828/73 tarlaua 30 in suprafata de 4200 mp s-a intabulat in cartea funciara nr. 3322/N, situatie in care poate fi dezmembrata, motiv pentru care in conformitate cu art. 728 si urm. Cod civil se impune iesirea din indiviziune prin formarea a trei parcele egale si atribuirea lor in natura. Paratele au aratat ca titlul de proprietate in cauza a fost eliberat cu respectarea procedurii speciale prevazute de Legea 18/1991, in acest sens art. 13 alin. 3 din Lege prevede ca in situatia in care sunt mai multi mostenitori se elibereaza un singur titlu de proprietate, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun. Art. III din Legea nr. 169/1997 se refera la cazurile in care titlul de proprietate a fost emis cu incalcarea prevederilor art. 8 alin. 1-3 din Legea nr. 18/1991 si nicidecum la modul in care mostenitorii au inteles sa-si consolideze dreptul de proprietate reconstituit printr-un titlu de proprietate. Or, reclamantul prin conventia incheiata in baza declaratiei autentice nr. 52/2006, autentificata de BNP Cridon Radu, a recunoscut calitatea de coindivizar a paratelor, iar dreptul de a solicita anularea titlului de proprietate oricum este prescris, trecand mai mult de trei ani de la eliberarea lui. Paratele au aratat ca drepturile conferite prin titlul de proprietate au intrat in circuitul civil, in baza titlului de proprietate eliberandu-se certificatul de mostenitor suplimentar nr. 5/2006 al BNP Constantin Tertin.
In drept, intampinarea si cererea reconventionala au fost fundamentate pe art. 8 alin. 1-3, art. 12 si urm. din Legea nr. 18/1991, ale art. 480, 651, 664, 672, 728, 730 Cod civil si ale art. 6731-6735 si urm. din Codul de procedura civila.
Prin intampinarea la actiunea reconventionala (f. 36-39), reclamantul-parat RL a solicitat respingerea actiunii reconventionale ca neintemeiata pentru punctele 1, 2 si 4, si ca inadmisibila pentru punctul 3, si obligarea paratelor la cheltuieli de judecata.
In ceea ce priveste solicitarea paratelor-reclamante de a se constata incheierea unui act de partaj voluntar intre parti, reclamantul a aratat ca actul la care se face referire este in realitate o declaratie data in fata notarului necesara paratei de rand 2 la dezbaterea succesorala dupa antecesoarea acesteia, V E. Actul in cauza este un act unilateral, nu poate fi calificat ca un partaj voluntar, care de altfel implica prezenta obligatorie la realizarea lui a tuturor coindivizarilor, or, la darea declaratiei niciuna dintre parate nu era de fata. De altfel, declaratia formulata in fata notarului nu cuprinde manifestarea de vointa a paratelor. Reclamantul a reiterat sustinerea din cuprinsul cererii de chemare in judecata, referitoare la imprejurarea ca astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 1765/23.12.1985, este unicul mostenitor al defunctei C Florica.
Reclamantul-parat a solicitat sa se constate ca obiectul cauzei nu-l constituie stabilirea masei succesorale dupa defuncta V E, astfel incat fata de apararile formulate in contra petitului 1 de cerere din cererea reconventionala si acest capat de cerere trebuie respins. Cu referire la iesirea din indiviziune, reclamantul a cerut ca instanta sa respinga acest capat ca inadmisibil, avand in vedere ca imparteala poate avea loc doar intre coindivizari, or, in lipsa vocatiei succesorale a paratelor la mostenirea defunctei C Florica, aceasta calitate nu subzista in cauza. Reclamantul a mai subliniat ca paratele dau o gresita interpretare prevederilor art. 8 si art. 13 din Legea nr. 18/1991, deoarece in lipsa vocatiei succesorale, in conditiile in care antecesorii paratelor nu au fost mostenitori rezervatari, nu puteau beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate. Reclamantul a subliniat ca, constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate este imprescriptibila, emiterea titlului de proprietate efectuandu-se prin incalcarea unor norme imperative, respectiv a art. 8. si 13 din Legea 18/1991. Nu are nicio importanta ca drepturile conferite prin titlul de proprietate au intrat in circuitul civil, deoarece un act nul nu poate produce nici un efect, iar pe de alta parte, in privinta terenurilor din titlul de proprietate atacat, nu s-a efectuat nici un fel de publicitate imobiliara.
Prin concluziile scrise depuse la dosar in data de 22.5.2009, parata-reclamanta ID a solicitat respingerea cererii, aratand ca prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 nu sunt aplicabile cauzei, deoarece titlul de proprietate a fost emis in conformitate cu prevederile art. 13 din Lege, iar reclamantul nu a atacat prin plangere solutia comisiei judetene in termenul prevazut de actul normativ special, acceptand calitatea de mostenitori a paratilor C V si V A. Actiunea reclamantului este o actiune personala care s-a prescris. S-a mai subliniat ca in conceptia Codului civil roman mostenitori sunt numai mostenitorii legali, legatarul, chiar si cu titlu universal, este numai un succesor de drepturi, dar nu un mostenitor. Or, prin art. 8-12 din Legea 18/1991 se foloseste termenul de persoane indreptatite, mostenitorii membrilor cooperatori, deci intelesul din Codul civil. Reclamantul fiind un legatar, nu poate sa solicite intreaga suprafata de teren avuta de defuncta, ci numai cota-parte in calitate de ruda colaterala. La data incetarii din viata a lui Bardasan Viorica terenul era scos din circuitul civil, in conformitate cu art. 349 din fostul Statut al CAP si art. 9 din Constitutia din 1965, astfel ca testatoarea nu putea sa dispuna de teren. S-a mai aratat ca potrivit art. 1 din Codul civil, legea dispune numai pentru viitor, ceea ce obliga la analizarea actului juridic raportat la legea in vigoare la data la care s-a incheiat actul. S-a mai sustinut ca parata ID si defunctul CGV au depus cerere pentru revendicarea terenurilor, fiind astfel repusi in termenul de acceptare a succesiunii dupa Bardasan Florica, conform art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991. Reclamantul, fata de declaratia sa autentica, nu mai este indreptatit sa solicite anularea titlului de proprietate.
In sustinerea cererii, au fost depuse la dosar in fotocopie si incuviintate de instanta in probatiune urmatoarele inscrisuri: certificat de mostenitor nr. 1764/1985 din 23.12.1985 (f. 5), testament autentic nr. 7317/2.9.1982 (f. 6), titlu de proprietate nr. 112518/13.6.2005 (f. 7), extras carte funciara nr. 2086 Santana de Mures (f. 8), decizia ICCJ nr. 11/2007 (f. 10), acte care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 112272/22.6.1995 si nr. 112518/13.6.2005 (f. 18-67), declaratie autentificata la BNP Cridon Radu sub nr. 52/12.1.2006 (f. 100), certificat de mostenitor suplimentar nr. 5/2006 la certificatul de mostenitor nr. 118/1995 eliberat de BNP Constatin Terzi (f. 101), extras de carte funciara nr. 3322/N (f. 102), titlu de proprietate nr. 112518/13.6.2005 (f. 107), adresa catre Asociatia de proprietari Muresul (f. 126), memoriu tehnic si certificat de urbanism (f. 127-129), incheiere nr. 27763 a OCPI Mures (f. 130). In sedinta publica din 20.1.2009, instanta a administrat proba cu interogatoriul reclamantului-parat, incuviintata la cererea paratelor-reclamante.
In sedinta publica din data de 17.3.2009, instanta a disjuns capatul de cerere din cererea reconventionala a paratelor-reclamante privind iesirea din indiviziune asupra imobilului teren arabil extravilan, parcela 828/73 in suprafata de 4200 mp din tarlaua nr. 30.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin titlul de proprietatea nr. 112272 din 22.6.1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafete totale de 4 ha 7300 mp pe teritoriul localitatii Santana de Mures in favoarea mostenitorilor defunctei Cu (casatorita Bardasan) Floarea, respectiv pentru RL, CGV, V E si V A. Titlul de proprietate in cauza a fost inlocuit cu titlul de proprietate nr. 112518 din 13.6.2005, rectificandu-se numele mostenitorului CGV, care figura in titlul initial sub numele de Cu Gheorghe Basil.
Dupa cum reiese din testamentul autentic nr. 7317/2.9.1982 defuncta Cu Florica (Bardasan Floarea) l-a instituit pe reclamantul RL mostenitor testamentar universal. Succesiunea dupa defuncta Bardasan Floarea a fost dezbatuta la data de 23.12.1985, certificatul de mostenitor nr. 1765/1985 constatand transmisiunea pe cale testamentara a mostenirii si calitatea de succesor testamentar a reclamantului RL.
Prin declaratia data in fata notarului public Cridon Radu cu ocazia dezbaterii succesiunii dupa defuncta V E, reclamantul a aratat ca "prin prezenta declar in calitate de coindivizar in titlul de proprietate nr. 112518/13.6.2005 si recunosc faptul ca cotele de proprietate ce ne revin fiecaruia dintre titularii mentionati in titlu este de 1/3-a parte pentru subsemnatul, 1/3-a parte pentru C V si succesorii directi ai acestuia, respectiva o cota comuna de 1/3-a parte pentru V E si V A".
Tarlaua 30, parcela 828/73 din titlul de proprietate emis a fost intabulat in cartea funciara nr. 3322/N Santana de Mures pe numele numitilor RL, C V, V E si V B. A in cote nedeterminate.

Reclamantul-parat si-a intemeiat cererea pe prevederile art. III alin. 1 lit. a (i), potrivit careia "sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la cooperativa agricola de productie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri".
In concret, reclamantul-parat invoca imprejurarea ca paratele-reclamante nu sunt mostenitorii defunctei Cu (Bardasan) Floarea, prin urmare nu sunt indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate dupa defuncta impunandu-se constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 112518 din 13.6.2005 in ceea priveste includerea in acesta a paratelor-reclamante.
Revenind la textul citat mai sus, pe care reclamantul-parat si-a intemeiat actiunea, instanta observa ca, in caz de conflict intre mai multi proprietari carora li s-a emis titlu de proprietate, cand se invoca neindreptatirea la reconstituire a unora dintre proprietari in baza ultimei teze a textului citat ("care nu au mostenit asemenea terenuri"), instanta este chemata sa analizeze daca persoanele in cauza aveau sau nu calitatea de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv daca sunt mostenitorii legali sau testamentari ai persoanei care a adus pamant in cooperativa agricola sau i s-a preluat in orice teren de catre cooperativa.
Referitor la caracterul personal al cererii reclamantului-parat si interventia prescriptiei dreptului material la actiune in privinta cererii sale, aparare sustinuta de paratele-reclamante, instanta observa ca cererea de chemare in judecata a fost intemeiata pe prevederile art. III alin. 1 lit. a (i) din Legea nr. 169/1997, solicitandu-se constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 112518 din 13.6.2005. Avand natura unei actiuni in nulitate absoluta si aparand dreptul de proprietate, actiunea reclamantului este o actiune reala imprescriptibila, nesupusa asadar unui termen de prescriptie.
In ceea ce priveste sustinerea paratelor-reclamante cu privire la inadmisibilitatea actiunii in anulare fata de imprejurarea ca reclamantul avea la dispozitie calea plangerii impotriva solutiei comisiilor de fond funciar, instanta constata ca reclamantul nu avea interesul sa conteste solutia comisiilor de fond funciar pe calea plangerii, intrucat cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate a fost admisa, iar comisiile au procedat in mod legal, potrivit art. 13 alin. 4 din H.G. nr. 890/4.8.2005 (Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, in continuare Regulament) eliberand un titlu de proprietate comun mostenitorilor legali si testamentari care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate. Tocmai textul normativ in cauza indica remediul procesual in cazul neintelegerilor dintre persoanele pe numele carora s-a emis titlul de proprietate aratand ca aceste diferende urmeaza sa fie solutionate potrivit dreptului comun. In aceste conditii, alegerea de catre reclamant a actiunii in nulitate absoluta a titlului de proprietate intemeiata pe prevederile art. III alin. 1 lit. a (i) din Legea nr. 169/1997 este admisibila, urmand a fi analizata in continuare temeinicia acestei cereri.
Mai intai, trebuie observat ca potrivit art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun. In baza acestui text legal s-a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea tuturor mostenitorilor autorului, insa cu respectarea normelor de drept comun referitoarea la principiile care guverneaza devolutiunea succesorala. Art. 13 alin. 1-alin. 3 din Regulament detaliaza principiile de drept comun, respectiv cel al prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite si cel al proximitatii gradului de rudenie intre succesorii din aceeasi clasa de mostenitori. Pentru situatia in care alaturi de mostenitorii legali au formulat cerere de reconstituire si mostenitorii testamentari, prin art. 13 alin. 4 din Regulament s-a stabilit regula sa se elibereze un titlu de proprietate in care sa fie trecuti impreuna mostenitorii legali cu mostenitorii testamentari, urmand ca raporturile dintre ei sa fie solutionate potrivit dreptului comun.
Asadar, art. 13 din Lege si art. 13 din Regulament prevad regulile care trebuie avute in vedere in caz de concurs de mostenitori. Nesocotirea acestor principii si eliberarea titlului (si) in favoarea unor persoane fara vocatie concreta la mostenire duce la anularea titlului de proprietate emis. Este adevarat ca pentru situatia concursului intre mostenitori testamentari si mostenitori legali s-a instituit solutia emiterii titlului pe numele tuturor, dar regulile devolutiunii succesorale sunt aplicabile si in aceste situatii. Astfel, daca titlul de proprietate s-a emis in favoarea mostenitorilor care au fost inlaturati de la succesiune de o alta categorie de mostenitori, solutia trebuie sa fie identica cu gresita aplicare de catre membrii comisiei a prevederilor art. 13 din Lege si Regulament, impunandu-se anularea titlului de proprietate emis cu nesocotirea principiilor care reguleaza chemare mostenitorilor la succesiune. Or, art. 1 lit. a (i) are in vedere tocmai situatia neindreptatirii, potrivit legii (potrivit normelor privind mostenirea), la reconstituirea dreptului de proprietate.
La data formularii cererii de reconstituire, succesiunea dupa Cu (casatorita Bardasan) Floarea a fost dezbatuta, prin certificatul de mostenitor nr. 1765/1985 constatandu-se calitatea de mostenitor testamentar universal al reclamantului. Or, potrivit dispozitiilor art. 88 alin. 1 fraza a II-a din Legea nr. 36/1995 "pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada deplina in privinta calitatii de mostenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte." Cu alte cuvinte, certificatul de mostenitor face dovada deplina, pana la anularea sa pe cale judecatoreasca a calitatii de mostenitor. Paratele-reclamante nu au contestat pe cale judecatoreasca calitatea reclamantului-parat, iar in cadrul acestui dosar au invocat ca alaturi de acesta au si ele chemare la mostenire.
In aparare, paratele-reclamante au mai argumentat ca in conceptia Codului civil roman mostenitori sunt numai mostenitorii legali, legatarul, chiar si cu titlu universal, este numai un succesor de drepturi, dar nu un mostenitor. Rationamentul paratelor nu are nicio acoperire in textele Codului civil - astfel, art. 650 arata ca "succesiunea de defera sau prin lege sau dupa vointa omului, prin testament", fara a face vreo diferentiere in privinta efectelor acceptarii succesiunii dupa cum acceptantul este un mostenitor chemat la mostenire in baza legii sau un erede desemnat prin ultima vointa a defunctului. Totodata, prevederile art. 887 arata ca "legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa moarte-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale", fara a limita in vreun fel drepturile legatarului desemnat de testator sa ii culeaga intregul lasamant succesoral.
Paratele-reclamante mai subliniaza ca terenurile in discutie, la data incetarii din viata a autoarei lor, au fost scoase din circuitul civil, astfel ca nu se putea dispune de ele pe cale testamentara. Apararea paratelor-reclamante nu poate fi primita, deoarece calitatea de mostenitor al reclamantului nu se refera doar la bunurile cuprinse in certificatul de mostenitor, insusirea calitatii de mostenitor testamentar universal nu se face pe anumite bunuri, ea confera vocatie la universalitatea patrimoniului defunctului. Astfel mostenitorul testamentar universal culege nu numai la bunurile existente in masa succesorala la data deschiderii succesiunii, dar deopotriva si bunurile care ar intra ulterior in patrimoniul defunctului - cum sunt cele asupra carora s-a reconstituit dreptul de proprietate in temeiul legilor fondului funciar. Instituirea unui legatar universal are semnificatia inlaturarii (exheredare indirecta) de la mostenire a mostenitorilor legali nerezervatari. Formularea de catre paratele-reclamante si autorii acestora a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate nu poate avea vreo semnificatie juridica, deoarece la momentul depunerii respectivei cereri succesiunea a fost acceptata de reclamant caruia prin testamentul aratat i s-a conferit vocatie universala la succesiune.
S-a mai sustinut ca parata ID si defunctul CGV au depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, fiind astfel repusi in termenul de acceptare a succesiunii dupa Cu (Bardasan) Floarea, conform art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991. Este adevarat ca paratele si autorii lor au formulat in termen cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, insa acceptarea succesiunii prin depunerea cererii de reconstituire produce efecte numai daca succesibilul nu este exclus de la mostenire de alti mostenitori cu vocatie concreta la succesiune. Or, fata de instituirea reclamantului ca legatar universal, parata ID si defunctul CGV, rude colaterale a defunctei, au devenit persoane straine de mostenire.
Pentru toate aceste considerente, instanta apreciaza ca cererea de chemare in judecata este intemeiata, reclamantul-parat facand dovada vocatiei sale concrete la universalitatea bunurilor dupa autoarea sa, Cu (Bardasan) Floarea si, in consecinta, a indreptatirii sale la terenurile cuprinse in titlul de proprietate nr. 112518 din 13.6.2005.

In ceea priveste cererea reconventionala formulata de paratele-reclamante, cu privire la solicitarea de a se constata ca intre parti a intervenit un act de partaj voluntar, autentificat la BNP Cridon Radu cu nr. 52 din 12 ianuarie 2006, prin care s-a recunoscut in mod reciproc calitatea de mostenitor indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate dupa defuncta Cu Florica, instanta retine ca nici un succesibil nu are pueterea sa recunoasca calitatea de mostenitor al altui succesibil. Mostenirea se defera potrivit legii, in ordinea stabilita de normele mostenirii legale sau potrivit ultimei vointe a defunctului, orice intelegere intre succesibili cu privire la transmiterea succesiunii sau cotele succesorale, in conditiile in care devolutiunea succesorala legala si testamentara sunt reglementate prin norme de ordine publica, este lovita de nulitate. Desigur, nimic nu opreste un mostenitor sa dea, din varii considerente, din bunurile primite din mostenire si altor succesibili care au fost inlaturati de la mostenire prin regulile devolutiunii legale sau potrivit vointei defunctului, insa toate aceste operatiuni se analizeaza ca acte subsecvente transmisiunii succesorale, ca transferuri de drepturi din patrimoniul mostenitorului si nu din patrimoniul defunctului. Prin urmare, declaratia notariala data de reclamantul-parat in fata notarului public Cridon Radu in vederea dezbaterii succesiunii dupa defuncta V E nu poate produce efecte juridice ca act juridic de recunoastere a calitatii de mostenitor dupa defuncta Cu (casatorita Bardasan) Floarea a colateralilor privilegiati CGV, V E si V A, astfel cum s-a solicitat de paratele-reclamante.
De asemenea, declaratia in cauza nu poate fi privita nici ca act de partaj voluntar, deoarece asa cum s-a retinut mai sus, paratele-reclamante nu au calitatea mostenitori dupa Cu (Bardasan) Floarea, astfel incat lipseste cauza nasterii indiviziunii succesorale. In acelasi timp, declaratia in cauza este un act unilateral, nu poate fi apreciata un act de partaj voluntar, operatiune juridica care presupune participarea si manifestarea de vointa a tuturor coindivizarilor. Sopul partajului este acela de a se pune capat starii de indiviziune prin impartirea efectiva a bunurilor care formeaza obiectul indiviziunii, or declaratia unilaterala analizata nu a vizat un asemenea tel.
In concluzie, instanta retine ca primul capat din cererea reconventionala este neintemeiata, deoarece declaratia formulata de reclamantul-parat in fata notarului public Cridon Radu nu poate fi calificata nici ca o manifestare de vointa care sa confere paratelor-reclamante calitatea de mostenitoare legale dupa defuncta Cu (Bardasan) Floarea si nici ca un act de imparteala.
Avand in vedere ca capetele 2 si 3 din cererea paratelor-reclamante au caracter subsidiar fata de primul petit privind recunoasterea calitatii lor de mostenitoare si existenta unui act de partaj, instanta urmeaza sa pronunte aceeasi solutie si cu privire aceste capete cu cea pe care o va da capatului principal de cerere din actiunea reconventionala.
Tinand cont de solutia care urmeaza a fi pronuntata pe cererea de chemare in judecata, paratele-reclamante ID, HI, MC, C Ileana Si V A, ca parti cazute in pretentii, in temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, vor fi obligate la plata cheltuielilor de judecata suportate de reclamantul-parat in timpul si in legatura cu procesul, respectiv la plata sumei de 1.824,3 lei, reprezentand cheltuieli de taxa judiciara (f. 3) si onorariu avocatial, conform chitantei nr. 2715909/15.2.2008 (f. 9).