Restituirea pretului actualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare incheiate in baza Legii nr.112/1995 au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Calitate procesuala pasiva. Situatia cererii de chemare in garantie a Municipiului Bucuresti formulate de catre Ministerul Finantelor Publice atunci cand chiriasul a fost evins printr-o actiune in revendicare. Aplicabilitatea art. 55 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 asa cum a fost modificata prin legea nr. 247/2005.

Prin sentinta civila nr. 7410/20 noiembrie 2006 pronuntata de Judecatoria sectorului 5 in dosarul nr. 5966/302/2006 a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului  Municipiu Bucuresti prin Primarul General ca neintemeiata, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, a fost admisa in parte cererea principala formulata de reclamantul I.A., in contradictoriu cu paratul MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMARUL GENERAL; a fost obligat paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General sa plateasca reclamantului suma de 19.199,07 lei reprezentand pretul actualizat al imobilului situat in Bucuresti, sector 2, a fost respinsa cererea principala formulata in contradictoriu cu paratul Ministerul Finantelor Publice ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. De asemenea, a fost admisa cererea de chemare in garantie formulata de Municipiul Bucuresti prin Primarul General in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice  si a fost obligat chematul in garantie Ministerul Finantelor Publice sa plateasca paratului Municipiul Bucuresti prin Primarul General suma de 19.199,07 lei. In baza art. 276 C.p.c. a fost obligat paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General sa plateasca reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Astfel, prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.04.2006 sub nr. 5966/302/2006 reclamantul I. A. a chemat in judecata pe paratii Primaria Municipiului Bucuresti, Municipiul Bucuresti prin Primarul General si Ministerul Finantelor Publice, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea  paratilor la restituirea pretului achitat la data incheierii contractului de vanzare cumparare nr. 3143/01.04.1997 pentru apartamentul nr. 1 situat in Bucuresti, sector 2(_), in cuantum actualizat cu indicele de inflatie, precum si la plata cheltuielilor de judecata. In motivarea cererii reclamantul a aratat ca la data de 01.04.1997 a cumparat de la Primaria Municipiului Bucuresti, reprezentata prin SC Apolodor SA, in temeiul Legii nr. 112/1995, apartamentul nr. 1 situat in Bucuresti, (_), in baza contractului de vanzare cumparare nr.  03143/1997. A mai aratat ca la data de 05.08.1997 H. M. A. a introdus pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, actiune in revendicare a aceluiasi imobil situat in Bucuresti, sector 2(_), in contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, I.D., I. B., I. A. ( reclamantul din prezenta cauza),  C. V. si C. I. Prin sentinta civila nr. 2207/23.02.2001 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti s-a admis actiunea in revendicare formulata de H. C, in calitate de mostenitor al lui H.M.A. Prin decizia civila nr. 3076/30.10.2001 a Tribunalului Bucuresti s-au admis apelurile declarate de parati impotriva hotararii primei instante, care a fost schimbata in tot, in sensul ca s-a respins actiunea formulata de reclamant ca neintemeiata. In faza de solutionare a recursului, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat decizia civila nr. 1380/27.05.2003, prin care s-a admis recursul declarat de H. C. si s-a mentinut in tot sentinta civila nr. 2207/23.02.2001 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti. Au fost obligati Primaria Municipiului Bucuresti, R.A. A.P.P.S. si paratii persoane fizice care au incheiat contracte de  vanzare cumparare in baza Legii nr. 112/1995, sa lase in deplina proprietate reclamantului imobilul situat in Bucuresti, sector 2(_), compus din teren si constructii. Instanta a retinut, prin compararea titlurilor de proprietate, ca statul exercita doar o posesie de fapt, imobilul fiind preluat in mod abuziv, printr-un titlu nevalabil si ca urmare,  nu a putut transmite mai departe catre persoanele fizice dreptul de proprietate asupra unor parti din imobil.
A mai invederat reclamantul ca odata cu incheierea contractului de vanzare, Primaria Municipiului Bucuresti este tinuta sa asigure folosinta linistita a lucrului. Indata ce cumparatorul arata ca i-a fost tulburata posesia, vanzatorul va fi tinut sa repare prejudiciul, motivat chiar de reglementarea legala a garantiei.
In drept, au fost invocate disp. art. 998,999,1336, 1337 si 1341 C. civ.
La data de 17.05.2006 paratul Municipiul Bucuresti a depus la dosarul cauzei intampinare si cerere de chemare in garantie. Prin intampinare a invocat exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca obligatia de restituire a pretului platit pentru imobilul situat in Bucuresti, sector 2(_),  incumba Ministerului Finantelor Publice, fata de dispozitiile art. 1 pct 5 teza I din OUG nr. 184/2002. A sustinut paratul ca, chiar daca in cauza ar fi vorba despre o raspundere pentru evictiune, asa cum sustine reclamantul,  se ignora faptul indiscutabil ca pretul platit de catre reclamant a fost incasat si folosit in mod efectiv de catre Ministerul Finantelor Publice si nu de catre Municipiul Bucuresti. Pe cale de consecinta, chiar daca in cauza poate fi retinuta raspunderea  pentru evictiune si admiterea cererii in sensul restituirii pretului, aceasta obligatie trebuie stabilita numai fata de Ministerul Finantelor Publice si nu fata de Municipiul Bucuresti prin Primarul General care nu are calitate procesuala pasiva in cauza. A mai aratat paratul ca, in cazul in care se va trece peste aceasta exceptie, solicita chemarea in garantie a Ministerului Finantelor Publice. Pe fondul cauzei, arata ca raspunderea pentru evictiune presupune doua elemente cumulativ prevazute de lege, respectiv plata pretului si despagubiri pentru prejudiciul cauzat. In speta cele doua elemente prevazute de lege pentru existenta raspunderii pentru evictiune nu sunt intrunite. Actiunea de fata este una in pretentii, respectiv obtinerea unei sume de bani care potrivit Legii nr. 112/1995 si HG nr. 20/1996 nu au intrat in bugetul Primariei Municipiului Bucuresti, ci au intrat in contul Ministerului Finantelor Publice.
In drept, au fost invocate disp. art. 60-63 si art. 115-118 C.p.c.
La data de 31.05.2006 Ministerul Finantelor Publice a depus la dosarul cauzei intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei  calitatii procesuale pasive, avind in vedere prevederile art. 51 alin 2 si 3 din Legea nr. 10/2001.Fata de aceste norme legale si fata de situatia de fapt solicita sa se constate ca nu sunt intrunite prevederile art. 51 alin 2 si 3 din Legea nr. 10/2001, astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 184/2002 si ca atare,  nu ne aflam in situatia restituirii pretului reactualizat, platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare au fost incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995 si care au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Prin urmare solicita respingerea actiunii indreptate impotriva sa ca formulata  impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva. Referitor la cheltuielile de judecata, paratul a  considerat ca este necesar sa se faca aplicarea art. 1337 C. civ. privind raspunderea pentru evictiune a vanzatorului, avand in vedere ca Primaria Municipiului Bucuresti prin Primarul General, prin mandatar SC Apolodor SA a incheiat contractul de vanzare cumparare cu reclamantii, contract incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995.
La data de 16.10.2006 reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a precizat cuantumul actualizat al pretului achitat la data incheierii contractului de vinzare-cumparare nr. 3143/01.04.1997 pentru apartamentul nr. 1 situat in Bucuresti, sector 2, ca fiind in suma de 19.199,07 Ron. In sustinerea cererii precizatoare reclamantul a depus la dosar adresa Institutului National de Statistica privind indicii preturilor de consum si rata inflatiei pentru perioada martie 1997-august 2006.
In sedinta publica din data de 18.09.2006 instanta a constatat ca paratii Primaria Municipiului Bucuresti si Municipiul Bucuresti prin Primarul General sunt, in  fapt, aceeasi persoana. Intrucat titulatura corecta este Municipiul Bucuresti prin Primarul General, instanta a dispus citarea paratului in cauza sub aceasta denumire.
Analizand actele dosarului, instanta de fond a retinut ca  retine ca reclamantul I.A. a cumparat de la Municipiul Bucuresti prin Primarul General, acesta din urma reprezentat prin mandatar S.C. “Apolodor" S.A., un apartament situat in Bucuresti, sector 2, in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 3143/01.04.1997, locuinta fiind vanduta in temeiul Legii nr. 112/1995.
Prin decizia civila nr. 1380/27.05.2003 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila in dosar nr. 871/2003 a fost solutionata in mod irevocabil actiunea in revendicare formulata de H. C. in contradictoriu cu I. D., I. B.O., I. A. ( reclamantul din prezenta cauza), C. V., C. P., Municipiul Bucuresti prin Primarul General si Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".  A fost obligat I. A. sa lase lui H. C. in deplina proprietate si posesie imobilul situat in Bucuresti, sector 2__., ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 3143/1997.
In temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ., instanta a analizat cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Bucuresti prin Primarul General, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice, analiza ce presupune mai intai mentionarea dispozitiilor legale incidente in speta.
 Potrivit art.13 alin.6 din Legea nr.112/1995, "la dispozitia Ministerului Finantelor Publice se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii in aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din sumele obtinute din vanzarea apartamentelor care nu s-au restituit in natura, reprezentand plati integrale, avansuri, rate si dobanzi (...)". Aceste prevederi se coroboreaza cu dispozitiile art.41 alin1 si 4 din HG nr.11/1997 privind Normele metodologice privind aplicarea Legii nr.112/1995: "unitatile specializate, care evalueaza si vand apartamentele care fac obiectul Legii nr.112/1995, au obligatia sa incaseze contravaloarea acestora de la cumparator, iar suma sa o vireze, in termen de 3 zile lucratoare, in contul 50.21, deschis la trezoreria statului din localitatea unde isi are sediul vanzatorul, sau in contul 64.74, deschis la unitatile Bancii Comerciale Romane - SA, dupa caz. Sumele incasate in contul 50.21 se vireaza de catre trezoreriile municipale, orasenesti se perceptii in acelasi cont deschis la trezoreria municpiului resedinta de judet, pe seama directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat . In acelasi mod procedeaza si unitatile Bancii Comerciale Romane - SA". O.U.G. nr. 184/2002 prevede, la art. 5, ca plata sumelor reprezentand pretul reactualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, se face de catre Ministerul Finantelor Publice, din fondul extrabugetar constituit in temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.
In cauza de fata, nu ne aflam in ipoteza reglementata de acest ultim act normativ, intrucat contractul de vanzare-cumparare incheiat de catre reclamant nu a fost desfiintat prin hotarare judecatoreasca defnitiva si irevocabila, ci reclamantul a fost evins intr-o actiune in revendicare, solutionata pe baza compararii titlurilor de proprietate.
Pierzand dreptul de proprietate ce constituise obiectul contractului de vanzare-cumparare incheiat cu Primaria Municipiului Bucuresti, in calitate de vanzatoare, reclamantul I. A. a solicitat prin prezenta actiune restituirea pretului platit in temeiul acestui contract ca echivalent al imobilului dobandit si de care a fost evins. Fata de aceste pretentii ale reclamantului, instanta de fond a apreciat ca actiunea formulata este o veritabila actiune in garantie pentru evictiunea decurgand din faptul unui tert, actiune guvernata de dispozitiile art. 1337-1351 C.civ. Raportul de drept procesual neputandu-se lega decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii, in mod gresit actiunea a fost introdusa impotriva Ministerului Finantelor Publice, calitate procesual pasiva intr-o actiune in garantie contra evictiunii avand numai vanzatorul, in speta Municipiul Bucuresti prin Primarul General. Intrucat obiectul cererii de chemare in judecata il constituie restituirea pretului platit pentru apartament, in mod firesc, in raport de dispozitiile arat. 1337 C.civ., vanzatorul, care a incasat pretul imobilului vandut, are calitate procesuala pasiva, chiar daca pretul a fost varsat, potrivit dispozitiilor art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, in fondul extrabugetar aflat la dispozitia Ministerului Finantelor Publice. Acesta din urma este un tert fata de contractul de vanzare-cumparare intervenit intre Municipiul Bucuresti, prin mandatar S.C. Apolodor S.A., pe de o parte si reclamant, pe de alta parte, calitate in care, in baza principiului relativitatii efectelor contractului reglementat de art. 973 C.civ., nu i se pot stabili niciun fel de obligatii printr-un contract la care nu a fost parte.
O situatie aparte, care constituie in mod evident o exceptie de a principiul relativitatii efectelor contractului, a fost consacrata prin dispozitiile art. 5 din O.U.G. nr. 184/2002, anterior mentionat, care au prevazut obligatia pentru Ministerul Finantelor Publice de a plati pretul reactualizat achitat de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, ceea ce, dupa cum s-a aratat, nu este cazul in speta de fata. Imprejurarea ca suma incasata cu titlu de pret a fost virata in contul Ministerului Finantelor Publice justifica doar dreptul vanzatorului Municipiul Bucuresti prin Primarul General, chemat sa raspunda intr-o actiune in garantie contra evictiunii pentru restituirea pretului, de a formula la randul sau, impotriva Ministerului Finantelor Publice, o cerere de chemare in garantie, intemeiata pe disp. art. 51 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, coroborat cu principiul imbogatirii fara justa cauza, cerere care  a si fost formulata in prezenta cauza.
Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Bucuresti prin Primarul General si, in mod corelativ, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice in ceea ce priveste cererea principala. Pe cale de consecinta, a respins cererea principala formulata de I. A. in contradictoriu cu paratul Ministerul Finantelor Publice, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei, retinand si dispozitiile legale si argumentele expuse anterior in privinta exceptiilor, instanta de fond a retinut ca cererea principala prin care reclamantul solicita obligarea paratului Municipiul Bucuresti prin Primarul General la restituirea pretului actualizat al imobilului este intemeiata, urmand a fi admisa. Astfel, conform art. 1337 C.civ., vanzatorul este obligat sa garanteze pe cumparator contra evictiunii. Admiterea actiunii in revendicare formulata de un tert si deposedarea reclamantului de bunul sau dobandit prin contractul de vanzare-cumparare constituie o veritabila evictiune, pentru care vanzatorul este obligat sa raspunda. Potrivit art. 1341 C.civ. "cand vanzatorul este raspunzator de evictiune, cumparatorul, daca este evins, are dreptul de a cere de la vanzator restituirea pretului(...) si daune-interese." In acest context trebuie mentionate si dispozitiile art. 1344 C.civ., conform carora "daca lucrul vandut se afla, la epoca evictiunii, de o valoare mai mare, din orice cauza, vanzatorul este dator sa plateasca cumparatorului, pe langa pretul vanzarii, excedentele valorii in timpul evictiunii". Din coroborarea dispozitiilor legale enuntate rezulta ca vanzatorul parat Municipiul Bucuresti prin Primarul General are obligatia sa restituie reclamantului pretul achitat de acesta din urma pentru cumpararea apartamentului de care a fost evins, pret ce urmeaza a fi actualizat in raport de rata inflatiei.
Cuantumul pretului actualizat, respectiv 19.199,07 lei, a fost determinat in mod corect de catre reclamant, in raport de sumele achitate cu chitantele nr. 3245/01.04.1997 si nr. 3204/01.04.1997 si de rata inflatiei comunicata de Institutul National de Statistica pentru perioada martie 1997-august 2006 (filele 27 si 44-47).  Astfel, instanta a obligat paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General sa plateasca reclamantului I. A. suma de 19.199,07 lei, reprezentand pretul actualizat al imobilului situat in Bucuresti, sector 2_..
In ceea ce priveste cererea de chemare in garantie formulata de Municipiul Bucuresti prin Primarul General in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice, instanta de fond a retinut ca potrivit art. 60 alin. 1 C.proc.civ, partea poate sa cheme in garantie o persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire. Paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General urmeaza a fi obligat in cererea principala, dobandind calitatea de parte cazuta in pretentii. Instanta apreciaza ca obligatia de plata a pretului reactualizat revine in cele din urma chematului in garantie Ministerul Finantelor Publice, deoarece sumele rezultate din vanzarea apartamentelor au fost virate in conturile unitatilor sale subordonate, respectiv ale Directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat.
O alta solutie ar conduce la imbogatirea fara justa cauza a Ministerului Finantelor Publice in dauna Municipiului Bucuresti, fiind intrunite atat conditiile materiale, cat si cele juridice ale actiunii in restituire. Astfel, patrimoniul Ministerul Finantelor Publice s-ar mari cu suma reprezentand pretul actualizat al imobilului, in timp ce patrimoniul Municipiului Bucuresti s-ar micsora cu aceeasi suma, legatura de cauzalitate derivand din aplicarea in speta a dispozitiilor Legii nr.112/1995, ale HG nr.11/1997 referitoare la  incasarea si virarea sumelor  privind pretul locuintelor si ale art. 5 din O.U.G. nr. 184/2002.
In ceea ce priveste conditiile juridice ale actiunii in restituire, instanta constata absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului chematului in garantie in dauna celui al paratului Municipiul Bucuresti, precum si lipsa altui mijloc juridic aflat la dispozitia acestuia din urma pentru recuperarea sumei de bani. Inexistenta raporturilor juridice directe dintre chematul in garantie Ministerul Finantelor Publice si reclamantul I. A., nu reprezinta o cauza legitima in sensul mai sus aratat, intrucat aplicabilitatea dispozitiilor art.13 alin.6 din Legea nr.112/1995, ale art.41 alin.1 si 4 din HG nr.11/1997 si ale art. 5 din O.U.G. nr. 184/2002 nu este conditionata de un raport juridic direct intre cumparator si Ministerul Finantelor Publice, acestea fiind norme juridice speciale, avand caracter derogator de la prevederile de drept comun in materia evictiunii (art.1337 si urm. - C.civ.), si - pe cale de consecinta - se aplica cu prioritate.
Pentru aceste considerente, instanta a admis cererea de chemare in garantie astfel cum a fost formulata si a obligat Ministerul Finantelor Publice sa plateasca Municipiului Bucuresti prin Primarul General suma de 19.199,07 lei. Instanta a inlaturat apararile chematului in garantie, in sensul ca din suma reprezentand pret actualizat ar trebui dedus mai intai comisionul achitat de reclamant catre S.C. "Apolodor" S.A., intrucat art. 51 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 nu face nicio astfel de distinctie. Or din aplicarea principiului conform caruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu are dreptul sa distinga, se desprinde concluzia ca Ministerul Finantelor Publice trebuie sa plateasca intregul pret actualizat cu indicele de inflatie, inclusiv comisionul.
Prin decizia civila nr. 247/23.02.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Civila  a fost admis recursul declarat de catre recurentul-parat Ministerul Finantelor Publice, a fost modificata in parte sentinta recurata si a fost respinsa cererea de chemare in garantie a Municipiului Bucuresti ca neintemeiata, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei; de asemenea, a fost respins ca nefondat recursul declarat de catre recurentul Municipiul Bucuresti. Astfel, instanta de recurs a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 55 slin. 3 din Legea nr. 10/2001 - modificata prin legea nr. 247/2005-, restituirea pretului actualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare incheiate in baza Legii nr.112/1995 au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile se va face de catre Ministerul Finantelor Publice. In speta, insa, nu ne aflam in situatia reglementata de dispozitiile legale mentionate, intrucat contractul de vanzare-cumparare al reclamantului nu a fost desfiintat, ci acesta a fost evins intr-o actiune in revendicare, solutionata pe baza compararii titlurilor de proprietate. In consecinta, sunt aplicabile dispozitiile de drept comun, respectiv art. 1337-art. 1351 C.civ. privind obligatie de garantie impotriva evictiunii. Raporturile contractuale au fost stabilite intre reclamant - in calitate de cumparator - si paratul Municipiul Bucuresti - prin Primarul General -, parat caruia ii revine in exclusivitate obligatia de plata a pretului reactualizat.